1,170 matches
-
sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23). Românitatea este așadar esențialmente rurală, în timp ce mediul de viață urban, nu doar că parazitează munca țărănească, dar și alterează spiritul pur românesc întrupat în traiul țăranului muncitor. Întrepătrunderea religiei cu patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Serbiei îl mărește pe voievodul macedoromân Iancu, care a condus adeseori pe sârbii din Craina la victorie în contra musulmanilor; un curaj plin de sacrificii au dovedit macedoromânii și cu ocazia răscoalei sârbești de la 1862 în Belgrad. Cu puțini ani înainte orășenii macedoromâni aveau simpatii pentru Grecia, de la care-și așteptau eliberarea și cu care voiau să fie uniți. Fiece macedoromân cult vorbește fluent grecește, deci, trimițîndu-și copiii la școalele superioare din Atena, ei erau crescuți în idei panelenice și, întorși acasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ridica protestațiuni desigur, dar nu ne pasă de ele. Înainte-ne stă deschisă statistica populațiunii României pe anul 1877. Din ea constatăm întîi un fenomen comun pseudocivilizației noastre: scăderea constantă a populațiunilor orășene. Se înțelege. Trăiască liberul schimb și piară orășeanul român spre a fi înlocuit cu comisionarul și importorul străin. Două catedre de economie politică avem în țară, amândouă ocupate de liber schimbiști și dacă un student ar îndrăzni de capul lui să zică ceva de bresle, de apărarea piețeii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că nu se Întrebuințează ca aliment ci ca medicament” observa dr. Nicolae Lupu la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar unul din marii noștri fiziologi, dr. Grigore Benetato, observa că pentru Începutul secolului al XX-lea „pâinea albă doar pentru orășeni și avuți, și ca un fel de prăjitură pentru copii când sunt bolnavi: cozonacii și plăcintele doar la zile mari”. Din cele expuse până aici se poate trage concluzia că marea majoritate a poporului român, de-a lungul istoriei sale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o grădină până ce fructele au ajuns la maturitate rămânând ca alții, iar nu noi, să se folosească de dânsele”. În aceste condiții este ușor de Înțeles cam care putea fi structura formațiunilor politice și implicit a structurilor politicoadministrive formate din orășeni aleși prin sufragiu universal, dintr-o populație În care autohtonii nu reprezentau În medie decât 28%. În acest context orice remediu s-ar fi dorit, implementarea lui ar fi devenit o problemă extrem de grea, așa cum avea să se Întâmple În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această imagine sunt prejudecățile „banale” ale oricărui intelectual, orășean și occidental, cu privire la „niște țărani” din Europa Răsăriteană. De obicei, românul imaginat de către maghiari nu era decât o variațiune pe tema „bunului sălbatic”, un celălalt pitoresc și exotic. El era privit cu bunăvoință și, În același timp, cu un sentiment
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
directa intervenție a intendenților. Motivul acestei decizii era necesitatea ca orașele să fie bine administrate, pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în textele oficiale a sintagmei „industria grea, cu pivotul ei, industria constructoare de mașini” crește vertiginos. Ceaușescu vrea muncitori în fabrici și uzine, dar nu recrutați dintre țărani veniți la oraș, ca în anii ’50 și ’60, ci dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
anexat de Curtea de la Viena au fost chemați să depună jurământul de credință față de noua stăpânire. Bucovina, împărțită în 27 de sectoare, înțesată de trupe imperiale, a depus jurământul citit pentru săteni de vornici și preoți. Pentru clerici, boieri, fruntașii orășenilor, negustorilor și țăranilor, adunați la Cernăuți, sub conducerea episcopului Dosoftei Herescu, jurământul a fost citit cu glas tare de boierul Ilie Herescu. În mod simbolic, jurământul a fost semnat în capitala provinciei de 29 de boieri, 11 preoți, 103 mazili
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de a nu-și permite cheltuielile de întreținere ar fi preferat să își schimbe locuința în favoarea uneia mai ieftine, încurajând astfel omogenizarea rezidenților din actualele blocuri de locuințe<ref id=”1”>M. Voicu & B., Voicu, „Cât de bine se simt orășenii în locuințele lor”, pp. 55-77, în Sandu, Dumitru, Viața socială în România urbană, Polirom, Iași, 2006, p. 58.</ref>. în ceea ce privește crearea unui mai bun mediu de locuit, acest aspect a rămas încă la nivel de deziderat. În perioada comunistă s-
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
moldovenește, pe cînd Ion Coteanu vorbea românește, ca după carte; unul vorbea limba română În varianta ei literară, celălalt - În una dintre variantele ei locale, ceea ce se poate Întîmpla În oricare dintre spațiile unde se vorbește românește. Pentru mulți dintre orășenii din Republica Moldova și chiar pentru unii intelectuali opoziția limba moldovenească/ limba română se manifestă În scriere; În limba moldovenească se scrie cu alfabet chirilic (rusesc), iar limba română folosește grafie latină. Nu e de mirare nici că unii dintre politicieni
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
constata pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și, pe de altă parte, că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă Înțeleși. Făceau Însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres. Acest fenomen, al preluării limbii române literare, avea să se repete după ce limba moldovenească a fost din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la 24 septembrie 1766 și că " Într-un document dat câțiva ani mai tărziu se arată că s a întâmplat atunci în orașul Eși, mari arderi de foc. Ars-au câteva sfinte mănăstiri, cum și case boierești și a altor orășeni, între care și mănăstirea Dancu. Aceasta avea o bașcă sub clopotniță, unde unii boieri și negustori păstrau lucrurile de preț. Unele lăzi au ars atunci; printre ele multe erau ale paharnicului Manolache Bogdan". Clădirea s-a refăcut, dar a dispărut
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste pentru natură), iar în al doilea rând Constantin Brăiloiu, profesorul de istoria muzicii și folclor la Conservator, disciplină înființată de el în ’33. Pe atunci, majoritatea orășenilor erau total rupți de folclor, nu cunoșteau viața poporului, și profesorul ne selecta pe cei care i se păreau lui că sunt mai atașați de arte, ducându-ne după fiecare oră la Arhiva Societății Compozitorilor Români, creată tot de el
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste pentru natură), iar în al doilea rând Constantin Brăiloiu, profesorul de istoria muzicii și folclor la Conservator, disciplină înființată de el în ’33. Pe atunci, majoritatea orășenilor erau total rupți de folclor, nu cunoșteau viața poporului, și profesorul ne selecta pe cei care i se păreau lui că sunt mai atașați de arte, ducându-ne după fiecare oră la Arhiva Societății Compozitorilor Români, creată tot de el
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată pe mai multe voci și acompaniată de orgi monumentale. Vechea muzică pe o singură voce le părea orășenilor prea simplă, prea primitivă. Ei rezolvau În arhitectură cele mai complicate probleme, pictura lor se depărta de vechile tablouri de altar, reprezentând scene mari, cu aplicarea perspectivei. Era deci normal ca și În muzică pretențiile lor să crească. Astfel a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
lui Aurel Brumă. Deși, călcătură de șarpe, timpul ne mușcă la fiecare trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă ca "temei de legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat într-un "orășean cumpărat" i-a rămas "doar umbra uscată a timpului și vântul de care să-și lege închipuirile" (p. 123). Mai exact, amintirile. Trist și deprimant. Destin frânt, superb ipostaziat scriptic de pana lui Aurel Brumă. La fel de bine este redată și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Ghicește-mi în cafea”, evocând puternic nu ”dulcele târg al Bârladului”, întrebuințând o expresie a lui Ionel Teodoreanu, ci târgul Bârladului așa cum l-a cunoscut, folosind o pană cu culori când bogate și fine, când tari și acide, realiste. Deși orășean prin naștere, cum arăta mai sus, Victor Ion Popa a intrat în legătură cu viața țărănească în două regiuni vecine Bârladului: Fălciu și Tecuci. La Fălciu locuiau bunicii săi în comuna Dodești, iar în Județul Tecuci funcționase tatăl său ca învățător, în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
nu există oameni inteligenți. Meritul lui Rebreanu stă întocmai în a fi arătat,respectând adevărul realității,că țărănimea e scindată în “pături antagoniste“ și că țăranul angajat în lupta de clasă nu e prin nimic inferior,sub raportul conștiinței,unui orășean. Ion a lui Rebreanu nu este un exponent și chiar dacă autorul l-a gândit ca pe un simbol,nu l-a oprit la schemă,ci “l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
să vorbește o limbă străină, pentru a fi executat. Populația este împărțită în două grupe: „poporul vechi” și „poporul nou”. Primul corespunde locuitorilor din regiunile „eliberate” de mișcarea de gherilă înainte de 1975. Cel de-al doilea, care-i cuprinde pe orășeni, este considerat , în afara oricărei apartenețe de clasă, ca fiind esențialmente pervertit de capitalism și sortit dispariției. Instanța supremă a operațiunii este Partidul Comunist, numit Angkar - „organizația” -, iar identitatea șefilor este ținută secretă. între 15 aprilie 1975 și 7 ianuarie 1979
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și ale absenței totale de îngrijiri. Operațiunea implică un sistem de supraveghere gigantic, cuprinzând aproape 20% din populație. Angkar ordonă triplarea recoltelor. Eșecul e total, dar acest comunism de epocă de piatră va costa viața a sute de mii de orășeni transformați peste noapte în țărani și ignorând totul despre lucrul pământului. Transferurile neîncetate de populație provoacă haos, și se ajunge la o foamete generalizată, utilizată de altfel pentru a lichida populații considerate ca puțin sigure sau „impure” din punct de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rezultatul mai multor factori: schimbătoarele impulsuri ale lui Mao, evoluția raporturilor acestuia cu cei mai importanți membri ai grupului conducător*, raportul de forțe între facțiuni pe planurile central și local și, în sfârșit, reacțiile tineretului și ale unei părți a orășenilor - încă minoritari în comparație cu cei 80% țărani pe care-i numără populația. Fitilul este de la bun început plasat în mediile operei, pe care Kang Sheng și Jiang Qing le persecută încă de la sfârșitul anului 1962. Acesta este mânuit din Shanghai unde
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]