1,275 matches
-
Doină (din frunză) pare să sugereze inutilitatea cuvintelor. Reverberează o Doină (Țara -nenoroc), și o Doină (Țara de miraz), Doina (negură) și Doina (Groază); sunete grave emană din Doina (Pax Magna) și Doina (Moartea peste tot). Câteva texte cu subtitlul "oralități" sunt niște cantilene în registre stilistice consacrate, păstrând linia arhetipurilor, dar depărtându-se de simplistul lamento: "Nu-l mai plângeți pe acela / care vecinic singur nu e, / plângeți-l pe cel ce n-are / Moartea și Moldova lui" (Doină Dorul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului de purpură, comentator sever al existenței, veghează într-un relativism universal. Cantonată în conceptual, orientată spre insolit și atipic, impregnată de mister și deschisă fabulosului, lirica sa, producătoare de surprize și prospețimi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate ( capacitate de a se abține, plăcerea de a se abține etc.). OBIECTUL EXCITANT: SOLUȚIE DEPRESIVĂ PRIN FIXARE ÎN OMNIPOTENȚA INFANTILĂ Se poate descrie un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de această orientare, suportată, de asemenea, împotriva voinței sale. Élisabeth întrerupe școala, dar va întreprinde împreună cu mama sa demersuri eficiente pentru a se înscrie la o școală de secretariat unde a fost admisă; - în sfârșit, o problematică regresivă centrată pe oralitate: Élisabeth are crize de bulimie, mai ales atunci când se plictisește, mănâncă fără a fi capabilă să se controleze, până când nu se mai simte bine, devine greoaie și face manevre pentru a vomita. Se simte atunci vinovată că a vomitat și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în țările din Est. Supravegherea nu se mulțumește doar cu simpla exercitare, ea se cere dublată de o urmă scrisă, de o dovadă materială, de un reper temporal. A supraveghea și... a scrie, iată două operațiuni complementare, proprii aparatului totalitar. Oralitatea nu face aici decât să deschidă calea delațiunii și a culegerii de informații, pe care numai scrisul le atestă și le consolidează. Iar această filosofie, apropiată de practicile asiatice, este acompaniată de un uluitor mecanism de arhivare, căruia cei aflați
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
partizani transmisă prin memoria colectivă glisează așadar Între realitate și mit, fapt ce demonstrează că mișcarea de rezistență anticomunistă a avut un puternic impact În conștiința colectivă circumscrisă zonelor de activitate ale grupurilor. Degajările imaginarului popular din reconstituirea prin releul oralității a mișcării de rezistență rămâne În sarcina unor Întreprinderi istoriografice care ar trebui să-și asocieze particularitățile metodologice și interpretative centrate pe raportul dintre memorie și istorie. Acest raport este În fapt o confruntare dintre memorie și istorie care În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acelorași recuperări și reconstituiri ale istoriei-realitate, pornind de la sursele de arhivă (cercetate de Institutul pentru Studierea Totalitarismului), de la depoziții și mărturii (În Analele Memorialului de la Sighet editate de Academia Civică), de la poveștile de viață sau extensia biografică a percepției prin oralitate a rezistenței anticomuniste (din cadrul Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca), se poate articula un discurs coerent marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ale publicului după încheierea discursului); mesajul este puternic dependent de context, care orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape anterioare de planificare, concepere, redactare a discursului) și elemente de spontaneitate (oralitate), configurând un stil special, stilul oral planificat; elementele nonverbale (înfățișarea vorbitorului, mimică, gesturi, postări, folosirea spațiului, voce, intonații etc.) au un rol crescut, având în vedere că acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ascunde, le mutilează, le «castreazăă. Gură, limbă Simbolistica gurii și a limbii este strâns legată de cea a cuvântului rostit (vezi A vorbi), dar și de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual: constituind o zonă erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
din care se dezvoltă tragedia și creația poetică. În epoca modernă, au apărut noi accepțiuni ale conceptului de mit; astfel, G. B. Vico, în Știința nouă, consideră mitul " ca formă autonomă de gândire și organizare a lumii".W. Ong, în Oralitate și scriitură, definește structura mitului ca fiind "rezultatul unor procese complexe de coeziune socială controlată de psihodinamica memoriei orale care creează forme specifice de comunicare și de strângere de informații care "activează strategii de identificare și recunoaștere". J. Campbell a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul semantic și planul expresiei, punând în valoare funcția socială a cuvântului. Interdependența dintre imaginarul ritualic și imaginarul poetic generează dinamica ontologică a imaginii care cunoaște o permanentă metamorfoză a semnificațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din care, în cartea Mariei Pavnotescu, e abordat și tratat obiectul de studiu e una eminamente didactică. Stilul expunerilor și analizelor nu se vrea stil de "creație critică", ci unul adecvat metodologiei predării în clasă. Simplu, limpede, accesibil, el include oralități, clișee verbale, stereotipii, simplificări, formulări apodictice. Spre deosebire de atâția profesori din învățământul mediu, timorați de prestigiul autorilor "consacrați" sau creatori de limbaje insolite, lipsiți de curajul de a pronunța judecăți de valoare proprii, atenți să nu spună ceva în dezacord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se definește prin mărci ale identității auctoriale (socioculturale, estetice, spirituale etc.), dar, în același timp, este modelat de funcția poetică a limbajului și de finalitatea creativității estetice. 3.4. Calitățile particulare ale stilului Printre calitățile particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria, naturalețea, eufonia etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dar, în același timp, este modelat de funcția poetică a limbajului și de finalitatea creativității estetice. 3.4. Calitățile particulare ale stilului Printre calitățile particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria, naturalețea, eufonia etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea, oralitatea, naturalețea și expresivitatea; - raportarea la normele limbii literare este mai liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.). Calitățile particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea, oralitatea, naturalețea și expresivitatea; - raportarea la normele limbii literare este mai liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse funcționalități expresive în contextul stilistic; - nivelul lexico semantic are ca semn distinctiv actul producerii semnificației, care se bazează pe „sinonimie zero“ (unui semnificat i se asociază un anumit semnificant pentru construirea unei anumite semnificații minimale), „polisemie maximă“ (semnificația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ample a unui personaj, sau a reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența indicilor persoanei I, prin topică afectivă și mărci ale oralității (nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa narativă), monologul poate fi adresat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III). De aici, biografismul, banalitatea deli berată a discursului liric - mizând pe forme ale oralității, ale stilului colocvial -, hibri darea speciilor și a genurilor, prin narativizarea textului liric și recuperarea unor specii vechi, „minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre cele Cinci fețe ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită relația de comunicare de tip oral din basmul popular, dar are un autor cunoscut și este fixat întro formă definitivă, scrisă. Alte elemente de diferențiere sunt precizate în schema următoare: Nuvela
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mentorul și constructorul de destine literare, fericit să redevină un biet om adevărat, gata să cam încalce voința de obiectivare propusă chiar de el, programatic, prozatorilor. Căci, vai, artistul Lovinescu nu are instinctul vieții și acțiunii comune, nu are darul oralității unui dialog și nici nu e dispus să abordeze universul impur al sentimentalității banale sau al cruzimii scelerate. Scepticul Lovinescu este fericit de a fi "tel qu'en lui même l'éternité le change", nici mai mult, nici mai puțin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]