2,568 matches
-
și descompunere a numărului 4; exerciții de stabilire a vecinilor În limitele 0-4. -obiecte; -jetoane; -bețișoare; -“jocul cifrelor”; -desene; -Învățarea prin analogie; -exercițiul; demonstrația. Fișe de lucru Observare sistematică Probe orale 5. Numă rul și cifra 5. Compa rare și ordonare . să reprezinte prin grupe de obiecte numărul 5; să identifice grupe de 5 obiecte, desene; să asocieze numărul cu cifra; să compare și să ordoneze numerele de la 0 la 5. 2 ore exerciții de grupare a obiectelor câte 5; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
1. Stabilirea cardinalului unor mulțimi date. 2. Reprezentarea elementelor unei mulțimi al cărei cardinal Îl cunoaștem. -numărătoare; -bețisoare; -fișă de evaluare; exercițiul; -problemati Evaluare sumativă cardinalul unei mulțimi date. 3. Completarea șirului 0-5, crescător și descrescător cu numerele lipsă. 4. Ordonarea crescătoare a unor numere (4,2,5,0). 5. Scrierea vecinilor unor numere: ...2... ...4... ...1... zarea; -jocul didactic (“Care cifre au fugit?”) EVALUAREA FINALĂ A PROGRAMULUI DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT Instrumente de evaluare Nr. crt. Obiective de evaluare Probă orală
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
punerea În corespondență a elementelor grupurilor. DECLANȘAREA ACTIVITĂȚII: Numărul și cifra 1 ETAPELE DE REALIZARE A ACTIVITĂȚII TIPURI DE ACTIVITATE: 1. Numerele și cifrele 1,2: comparare. 2. Numărul și cifra 3: compunere și descompunere. 3. Numărul și cifra 0: ordonarea numerelor 0-3. 4. Numărul și cifra 4: compunere și descompunere. 5. Numărul și cifra 5: ordonare, comparare. 6. Numărul și cifra 5: compunere și descompunere, numărări cu “pas” dat. 7. Probă de evaluare. Denumirea activității Obiective operaționale Inter timp Desfășurarea
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
ACTIVITĂȚII TIPURI DE ACTIVITATE: 1. Numerele și cifrele 1,2: comparare. 2. Numărul și cifra 3: compunere și descompunere. 3. Numărul și cifra 0: ordonarea numerelor 0-3. 4. Numărul și cifra 4: compunere și descompunere. 5. Numărul și cifra 5: ordonare, comparare. 6. Numărul și cifra 5: compunere și descompunere, numărări cu “pas” dat. 7. Probă de evaluare. Denumirea activității Obiective operaționale Inter timp Desfășurarea activității Resurse și mijloace de realizare Evaluare observare 1. Nume rele și cifrele 1,2. Compa
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
citească și să scrie numerele 0-3; să ordoneze crescător numerele; să numere de la 0 la 3. 1 oră exerciții de numărare din 1 În 1; exerciții de citire și scriere a numerelor 03; exerciții de comparare a numerelor; exerciții de ordonare crescătoare (0,1,2,3). -obiecte; -jetoane; -planșă model; -manualul; exercițiul; -problematiza rea; -jocul didactic. Probe orale Observare sistematică 4. Numărul și cifra 4. Compu nere și descompunere să reprezinte prin obiecte și desene nr. 4; să identifice mulțimi de
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
și descompunere a numărului 4; exerciții de stabilire a vecinilor În limitele 0-4. -obiecte; -jetoane; -bețișoare; -“jocul cifrelor”; -desene; -Învățarea prin analogie; -exercițiul; demonstrația. Fișe de lucru Observare sistematică Probe orale 5. Numă rul și cifra 5. Compa rare și ordonare . să reprezinte prin grupe de obiecte numărul 5; să identifice grupe de 5 obiecte, desene; să asocieze numărul cu cifra; să compare și să ordoneze numerele de la 0 la 5. 2 ore exerciții de grupare a obiectelor câte 5; exerciții
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
1. Stabilirea cardinalului unor mulțimi date. 2. Reprezentarea elementelor unei mulțimi al cărei cardinal Îl cunoaștem. -numărătoare; -bețisoare; -fișă de evaluare; exercițiul; -problemati Evaluare sumativă cardinalul unei mulțimi date. 3. Completarea șirului 0-5, crescător și descrescător cu numerele lipsă. 4. Ordonarea crescătoare a unor numere (4,2,5,0). 5. Scrierea vecinilor unor numere: ...2... ...4... ...1... zarea; -jocul didactic (“Care cifre au fugit?”) EVALUAREA FINALĂ A PROGRAMULUI DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT Instrumente de evaluare Nr. crt. Obiective de evaluare Probă orală
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2144]
-
Călinescu G. Călinescu atribuie cărții sale o dimensiune filozofică, fiindcă abordează implicit probleme de etică de un interes foarte larg, ce ating universalul. Eugenia LUCA, Demers critic, Cluj, Editura Dacia, 1973, p. 82-86. Romanul Bietul Ioanide este opera unei depline ordonări epice, cu evenimente ce se succedă conform unei perfecte cronologii și prin situarea exactă a caracterelor în spațiul lor epic. Ar fi de amintit, în acest sens, două capitole: primul, unde trecerea în revistă a protagoniștilor se înscrie în structura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sistematizare și organizare a diferitelor acțiuni în anumite scheme și descrieri, pe baza unor concepte. Literatura americană de specialitate a utilizat diferite conceptualizări ale termenului de metodă:1 * este un mod sistematic de a proceda; * este un proces sistematic de ordonare a activităților pentru o performanță viitoare; * este o activitate planificată, cu sarcini realizate și sopuri atinse; * este cadrul în care se desfășoară abilitățile asistentului social. Un set de metode pot fi etichetate drept model. Astfel, metodele (sau modelele) pot fi
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
are totuși ca miză și ca efect foarte direct revenirea la o conformitate a întreprinderii cu schema ierarhică obișnuită în ansamblul țesutului industrial. "Ivorizarea", angrenată abia începând cu 1967, nu a afectat însă nici importanța reală a capitalului străin, nici ordonarea internă a clasamentelor fondate pe divizarea unei supuneri efective sau ideale față de europeni. Dacă numărul cadrelor occidentale s-a redus considerabil, prezența acestora, prin concentrarea asupra funcțiilor de supraveghere a gestiunii și a producției, apare ca o reflectare a importanței
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici, fără nicio îndoială, într-un mod mult mai acut decât în altă parte, etnologul e obligat să-și construiască statutul combinând subtil
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
descentrare permanentă, care ia forma transferurilor, a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate cazurile cu "adevărul" locului pe care îl ocupă într-o structură ierarhică precisă, metonimică în sensul vieții și al concepției lor despre ordonările sociale. Această perspectivă, care reunește microcosmurile industriale odată cu "grafiile" și "pretextele", se află în ruptură cu un punct de vedere care s-ar identifica cu întreprinderea ca subiect și elimină în fapt orice închidere în tehnicile de control al mâinii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient de bine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin mizele așa-zis "interculturale". Vălul "diferențelor culturale în management" având sarcina de a ajusta la contexte culturale exogene modurile de control și de ordonare ale întreprinderii s-a manifestat mai mult în Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite cu cât obiceiurile firmelor naționale au continuat să privilegieze expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
religioasă" în aria asiatică, în care, după caz, accentul era pus pe "valorile" intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii solidare în care ascultarea de frații mai mari era o regulă necontestată... însoțite de ignorarea tulburătoare a faptului că fenomene identice sunt construite pe criterii pozitive și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar fi astfel operatorul unei ordonări simbolice în evoluția complementarității acestora. În cadrul hermeneutic construit, izolarea etnografică a câmpului "ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței reale a clivajelor ierarhice și refuzul unei interogații mai fundamentale asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deschide drumul prozei fantastice a secolului XX pentru Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. 2.2. Operele fantastice În legătură cu constituirea viziunii fantastice la I. L. Caragiale se poate discuta de existența unui semnificativ proces evolutiv, o trecere de la simplu către complex. După ordonarea analizei în funcție de criteriile impuse de această evoluție, ajungem la calificări, concludente, capabile să reliefeze varietatea originalității care caracterizează fantasticul caragialian. 2.3.1. Primele apariții ale elementelor fantastice În prima fază, remarcăm schițele, creații care izbesc prin aspectul lor apăsat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
p. 341). Astfel, sistemul imaginat de Waltz are un caracter reproductiv. Consecințele neintenționate ale interacțiunii fac ca tiparele de comportament să apară din nou, chiar și împotriva voinței membrilor sistemului. Waltz lasă loc pentru transformarea sistemului internațional dacă principiul de ordonare al acestuia devine cel ierarhic, deși acest fapt este puțin probabil din cauza naturii anti-hegemonice a balanței de putere. Totuși, în ciuda rolului reproductiv al structurii în neorealism, modelul păstrează o calitate dinamică sau "generativă". Structura acționează ca un selector și, în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
entuziasm regional, sau pur și simplu popular, pentru murdăria aia bicoloră 1... să zicem a ținutului. Să știți că în fiecare întâmplare peisagistic-regională era un elan tineresc împotriva disperării exemplare, a nenorocirii sufletești care este nebunia goanei după dreptate... o ordonare benevolă în proletarizare. Să spunem: o sticlă de rachiu, de cel mai ieftin, bineînțeles, pentru gâtlejul unei vieți aspre, sau un lebervurșt bine îndopat, pe cât posibil, 150 de grame la o grămăjoară, pentru o simțire vitală determinată, știți dumneavoastră... nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nuvele, o tradiție epică orală drept sursă.”136 Rama plasează acțiunea boccaccescă într-un spațiu idilic, îndepărtat de decăzuta și morbida Florență, măcinată de plagă. „Încadrând povestirile într-o ramă, Boccaccio se supune mai întâi unei imperative nevoi artistice de ordonare. Rama îl ajută să delimiteze istorisirile, să facă comentarii asupra lor și să controleze întreg materialul de care dispune. Dar Boccaccio folosește acest procedeu al ordinii într-o manieră mult mai uimitoare, deoarece devine, de asemenea, un procedeu asupra perspectivei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de informație, la rândul său, stă la baza proceselor de instituire („enactment”), termen folosit de Weick „pentru a arăta că managerii construiesc, rearanjează, desființează, demolează multe trăsături «obiectiveă ale mediilor lor. Când oamenii acționează, ei orientează variabilele, introduc direcții de ordonare și, literalmente, creează propriile lor constrângeri.”<footnote Weick Karl, The Social-psichology of Organization, Mass Addison Wesley (a se vedea Hatch Mary Jo, op. cit., p. 41). footnote>. Teoria pune accentul pe rolul factorilor de ordin subiectiv (cunoașterea, folosirea simbolurilor, comunicarea) și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
la un cost de producție redus EX-ANTE Financiară • Cuantificarea resurselor necesare • Măsurarea efectelor aferente proiectului • Evaluarea vizează diferitele variante de concepte ale noului produs și presupune analiza comparativă a acestora în ceea ce privește gradul de satisfacere a criteriilor de evaluare • Scopul evaluării: ordonarea variantelor de proiect având în vedere eficiența estimată a acestora Componentele evaluate Criterii de evaluare Elemente caracteristice Strategică • Compatibilitatea cu strategia, obiectivele și imaginea întreprinderii Comercială • Măsura în care produsul se adresează unei cerințe a pieței • Influența asupra gamei actuale
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
forma unei mărimi procentuale care sintetizează valoarea unui proiect. Un proiect este acceptat doar dacă rata internă de rentabilitate degajată de acesta este superioară în raport cu rentabilitatea minimă așteptată a se obține. Aceasta permite delimitarea proiectelor rentabile de cele nerentabile și ordonarea celor rentabile în ordinea descrescătoare a valorii lor, indicatorul dovedindu-și utilitatea în special în cazul în care selecția proiectelor se face în condițiile unor constrângeri impuse de mărimea bugetului alocat activităților de cercetare dezvoltare. În cazul diferitelor variante ale
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
situația evaluării eficienței mai multor variante diferite ale aceluiași proiect, în scopul selecționării celei mai eficiente variante. Aprecierea valorii diferitelor variante ale unui proiect de inovare prin metoda utilităților presupune atribuirea fiecărei variante de proiect Vi a unei utilități Ui ordonarea în ordine descrescătoare a acestora și selectarea variantei de proiect cu cea mai mare valoare a utilității. În cazul criteriilor calitative, în scopul atribuirii importanței relative și a utilității, expresiile acestor criterii vor fi cuantificate prin acordarea de punctaje de la
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
nuvele, o tradiție epică orală drept sursă.”136 Rama plasează acțiunea boccaccescă într-un spațiu idilic, îndepărtat de decăzuta și morbida Florență, măcinată de plagă. „Încadrând povestirile într-o ramă, Boccaccio se supune mai întâi unei imperative nevoi artistice de ordonare. Rama îl ajută să delimiteze istorisirile, să facă comentarii asupra lor și să controleze întreg materialul de care dispune. Dar Boccaccio folosește acest procedeu al ordinii într-o manieră mult mai uimitoare, deoarece devine, de asemenea, un procedeu asupra perspectivei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]