5,074 matches
-
de companie.<footnote J. Wolfensohn, președinte al World Bank, 1999, Financial Times, 21 iunie. footnote> Guvernanța corporativă este ramura economiei care studiază modul în care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri instituționale cum ar fi actele constitutive, organigramele și cadrul legislativ. Această ramură se limitează în cele mai multe cazuri la studii privind modul în care deținătorii de acțiuni pot să asigure și să motiveze directorii companiilor astfel încât să primească beneficiile așteptate de pe urma investițiilor lor.<footnote www.encycogov.com footnote
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
deontologia profesională. Viața de muncă s-a transformat, deci, Într-un fel de luptă În care cel mai bun câștigă”.<footnote Ibidem, p. 95. footnote> Culturile de Întreprindere pe care această mentalitate le preferă sunt, mai ales, cele În care organigrama este piramidală, valorile sunt ale controlului gestiunii și funcționării eficace, chiar dacă constrângerile care decurg din aceste aspecte sunt, sub aspect uman, nesatisfăcătoare. Filosofia Întreprinderilor ce au propriu o asemenea cultură este orientată spre măsură, prudență, rezervă și nu inovare sau
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
căreia rezultă competențele membrilor organizației. Acest proces (exprimat prin blocul conceptual unu) are diverse modalități de realizare. În organizațiile (Întreprinderile) cu structuri birocratice, practicând managementul funcțional al resurselor umane<footnote Managementul funcțional din Întreprinderi (managementul pe post) are la bază organigrama, o structură dată de posturi cu roluri fixe și cu o ierarhie Între ele În raport cu care se angajează și se repartizează salariații. footnote>, managerul (pe baza fișei postului și a „dosarului” salariatului, acordă fiecărui om o serie de „competențe” ( În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a preocupat cu mai multă dragoste de rolul bibliotecii, primarul Gheorghe Baban și Liviu Prosie - viceprimar, coordonând construirea căminului cultural din reședința de comună, în cadrul căruia s-a amenajat și un spațiu adecvat pentru bibliotecă. Noua bibliotecă a avut în organigramă post de bibliotecar cu normă întreagă, încadrat până în anul 2002 de către Veronica Dimofte, și până în prezent de către Mihaela Grigoreanu. Cu ajutorul bibliotecarei am cunoscut activitatea „de culise” a acestui locaș de cultură. Petrecând câteva ceasuri în bibliotecă, îți dai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care sunt dezavantajați de o masă corporală mare. Ceea ce dorim să arătăm prin această analogie este faptul că fenomenul de creștere organică la nivelul organizațiilor, și implicit de dezvoltare organiza țională, nu presupune neapărat mărirea numărului de angajați, dezvoltarea unei organigrame „stufoase” și creșterea activității. footnote> . În administrația publică românească a ultimilor ani, s-a constatat tocmai o lipsă a durabilității în creșterea și dezvoltarea acesteia. Lucru demonstrat de evenimentele și restructurările care au avut loc în anii 2009-2010, și care
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
a fi auditată, care presupune informații despre: natura activității (producție, depozitare, servicii); produse sau servicii și piețe de desfacere; furnizorii cei mai importanți; categoriile cele mai importante de cheltuieli; stocuri; Capitolul 9. Auditul public intern în România 131 structura datoriilor; organigrama; c) auditarea propriu-zisă; d) redactarea raportului de audit. Deosebiri: a) spre deosebire de auditul de regularitate care este supus unor reglementări clare, auditul performanței este audit de scară largă și mult mai deschis judecăților și interpretărilor. De exemplu, dacă în auditul de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
un buget mai mic de 2.000.000.000 de lei în cursul unui exercițiu bugetar pot constitui și ele, opțional, comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activității de audit intern. Introducerea auditului public intern în structura și organigrama instituțiilor publice comportă mai multe aspecte: Aspectul legal: conform Legii nr. 672/2002 <footnote Legea nr. 672/2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953/24 decembrie 2002, reglementează auditul intern la entitățile publice, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
atingerea obiectivelor misiunii. Colectarea și prelucrarea informațiilor presupun: identificarea principalelor elemente ale contextului instituțional și socioeconomic în care entitatea/structura auditată își desfășoară activitatea; analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entității/structurii auditate; analiza entității/structurii auditate și activitățile sale (organigrama, regulamente de funcționare, fișe ale posturilor, procedurile scrise); analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfășurare a misiunii de audit public intern; identificarea punctelor cheie ale funcționării entității/structurii auditate și ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
întocmire a planului de audit intern, cât și pentru derularea unei misiuni de audit în faza de elaborare a programului de audit și pentru parcurgerea următoarelor etape: a) identificarea activităților auditate: se realizează pe baza analizei actului de înființare a organigramei, regulamentelor de funcționare, deciziilor de organizare a eventualelor activități noi etc.; etapa se concretizează în întocmirea de către auditori a listei activităților auditabile din cadrul entităților; b) identificarea riscurilor inerente asociate activităților: evaluarea riscurilor trebuie să aibă în vedere gestionarea schimbării: oamenii
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
de la raioanele din teritoriu administrativ: Adjud, Bârlad, Focșani, Murgeni, Panciu, Tecuci, Vranc ea, Zeletin. Astfel au fost publicate: hotărârile sfaturilor populare, decizii ale Comitetelor executive, instrucțiuni, îndrumări, circulare, pierderi de acte, schimbări de nume, declarări de morți prezumate etc. În organigrama Sfatului popular regional exista o secție care se ocupa de problemele presei. La sfârșitu l fiecărui Buletin oficial exista o pagină care prevedea:”Toți salariații sfatului popular sunt obligați a semna de luarea la cunoștință a cuprinsului acestui buletin.” Nimeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acreditarea organizațiilor furnizoare de educație continuă și a programelor acestora, agențiile naționale pot Înființa departamente speciale. (1) ARACIS este o instituție publică independentă, de interes național, cu personalitate juridică și cu buget propriu de venituri și cheltuieli. (2) Sediul Agenției, organigrama și regulamentul de funcționare al ARACIS se stabilesc, la propunerea ARACIS, prin hotărâre a Guvernului. (1) ARACIS are următoarele atribuții În domeniul acreditării: a) elaborează, periodic, metodologia și standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe și furnizori de Învățământ
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a elementelor ce compun un obiect (schemă electrică, tehnologică) 5 hartă hartă geologică, cartodiagramă 4 histogramă reprezentare geometrică (prin dreptunghiuri proporționale) a variației unei mărimi 3 organigramă reprezentare a conexiunilor logice între subsistemele unei instalații, întreprinderi etc. grafic reprezentare lineară a variației temporale a unei mărimi (graficul temperaturii, productivității etc.) tablou ansamblu de valori numerice, termeni sau simboluri dispuse într-o anumită ordine în vederea unei clasificări 2
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat nu mai este de natură substanțială (culoare, forme, proporții ca în cazul fotografiei sau desenului), ci de natură relațională (harta, organigrama unei între-prinderi, un arbore genealogic mențin natura logică și cronologică a raporturilor și nu similaritatea fotografică cu obiectul prezentat). DIEGEZĂ (gr. diegesis = povestire) În opoziție cu descrierea (ca procedeu de calificare a agenților și circumstanțelor), diegeza reprezintă aspectul narativ (evenimențial
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
profesionalizată, iar sloganul lansat în epocă, că a început „a doua vârstă organizatorică a Serviciului”, ilustra o realitate. Din datele oferite de documentele de arhivă, de mărturiile memorialistice, rezultă că Serviciul Secret de Informații a funcționat în aceeași structură organizatorică (organigramă) de la data de 20 aprilie 1934 până la data de 8 septembrie 1940. În anul 1938, au fost operate unele modificări, la fel și după declanșarea războiului, în sensul că au fost înființate compartimente noi, iar o parte a celor existente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
militare, politice, economice și sociale de pe principalele teatre de operații militare, a forțelor ce erau antrenate în conflagrație etc. Împreună cu Marele Stat Major, elabora și redacta Planul general de conducere, orientare, control și îndrumare a întregii activități a Serviciului. În organigramă, s-au păstrat cele trei Fronturi, dezvoltându-se, ca număr și personal, centrele, subcentrele, rezidențele și rețelele informative. Astfel, existau: Frontul de Vest era condus de locotenent-colonelul Aurelian Andra, un „foarte bun cunoscător al problemelor, în special cele maghiare, el
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
XI-a (Auto) și a XII-a (Administrativă). Secțiile a III-a „G” Relații Externe, Secția a VI-a (Filaj - Cenzură Corespondență) și Secția a VIII-a (Juridică) vor fi desființate; ultima secție menționată a trecut în structurile Jandarmeriei. Noua organigramă a Serviciul Special de Informații prezenta următoarea structură(vezi Anexele 11, 12 și 13): Secția I Informații Externe era compusă din: Biroul (Frontul) 1 Informații Vest, având Centre teritoriale la Timișoara, Arad, Beiuș, Brașov și Teiuș, la care se adăuga
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Mihail Racoviță, a fost schimbată denumirea serviciului, care a devenit Serviciul de Informații, ca organism în structura Ministerului de Război, având ca misiune procurarea de “informații generale, ce interesează apărarea”. Șeful Serviciului de Informații se subordona direct ministrului de Război. Organigrama, aprobată prin Decizia ministerială menționată, păstra aproape aceeași structură a Serviciului de Informații: 1. Secretariat; 2. Secția I Informații; 3. Secția a II-a Contrainformații; 4. Secția a III-a Tehnică; 5. Secția a IV-a Administrativă; 6. Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
13). III. 2. Secția a II-a a Marelui Stat Major în anii 1939-1945 Ca structură a celui mai important organism militar, Secția a II-a din Marele Stat Major a cunoscut în perioada 1939-1945 numeroase fluctuații, schimbări, modificări ale organigramei sale. Aceste schimbări erau impuse de evoluția climatului politico-militar general la care România și armata națională trebuiau să se adapteze. Având ca zonă de responsabilitate informativă numai în general cele ce depind de resorturile armatei, efectivele Secției a II-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
4 Organizare Fonduri și Serviciu Exterior și - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate. Din aprilie 1945 (vezi Anexa nr. 20), organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La 9 aprilie 1945, colonelul Eremin cerea insistent, în final a obținut, organigrama cu necesarul și existentul numeric al Secției, inclusiv cel din afara granițelor, ce lucra sub acoperire, precum și sintezele, rapoartele bilunare, săptămânale etc. III.3. Structuri Informative din Ministerul de Interne (1939-1945) Structurile informative din Ministerul de Interne în perioada menționată erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de propagandă (este vorba de noul organism, Inspectoratul Educației, Culturii și Propagandei în Armată și structurile sale, înființate după model sovietic) privind democratizarea armatei, modul în care este sprijinită și aplicată de ostași. De asemenea, colonelul Eremin a mai solicitat organigrama Secția a II-a, pe servicii și birouri, tabelul nominal cu personalul din serviciul extern. Reprezentantul sovietic mai preciza că, pentru „nevoile sale de ordin informativ extern”, Marele Stat Major era obligat să ceară avizul Comisiei Aliate de Control. Cea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fonduri de pensii și mutual funds anglo-saxone) tind să-i ascundă pe burghezi și familiile lor în calitatea lor de adevărați beneficiari ai bogățiilor produse. Totul se face astăzi în direcția ocultării intereselor atașate unui patronim sau altul, în avantajul organigramelor abstracte, care trimite cu gândul la o difuzare fără principiu și limite a proprietății capitalului. Burghezia este totuși acolo, fidelă poziție sale dominante. Clasă în sine și clasă pentru sine, este singura astăzi care deține această caracteristică de clasă reală
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sociale există și nu este una întâmplătoare și nici pe termen scurt. Am ales ca domeniu protecția copilului, pentru că au fost transformări consistente în acest sistem. Prezența preotului ca angajat al DGASPC, adică pe un post de preot cuprins în organigrama instituției, prezența locului de rugăciune (fie biserică, fie capelă, fie simplu loc de rugăciune), iar apoi parteneriatele, toate acestea sunt aspecte care prin excelență definesc o relație stabilă, serioasă și de durată între DGASPC (instituția statului) și Biserica locului și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
județene o parte din tendințele semnalate în studiul prealabil efectuat la nivel național. Selecția s-a realizat cu pas de eșantionare fix (3), folosind lista de angajați furnizată de către aparatul central al DGASPC Caraș-Severin. A fost pusă la dispoziția noastră organigrama instituției, unde am putut selecta angajații care să participe efectiv la studiul nostru. Aparatul central al instituției mai sus-menționată are angajați un număr de 123 de lucrători, fără asistenții maternali profesioniști (AMP) și fără angajații de la centrele de plasament aflate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
este atunci când ajunge la semnificație. Așa poate fi văzută dezvoltarea carierei într-o organizație care are ca principal obiectiv de activitate asistența socială, iar nu o dezvoltare carieristă prin luptă pentru putere. Sigur că se țintește și o "modificare" în organigramă în care asistentul social poate ajunge chiar și manager general al instituției unde își desfășoară activitatea. 21 Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 239 din 16 martie 2006, iar pe internet: http://www.legestart.ro/Legea-47-2006-sistemul-national-asistenta-sociala-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
relativ corecte. Structura informală este un element complementar al structurii formale, iar cunoașterea ei oferă multiple posibilități de perfecționare a mecanismelor interne ale organizației. Prezența în același timp în cadrul organizației a celor două tipuri de structuri - formală, reprezentată grafic prin organigramă, și informală, reprezentată prin sociogramă - și studierea acestora a dus la elaborarea conceptului de dualism organizațional. Compararea organigramei cu sociograma face posibilă stabilirea tipurilor de legături între grupurile și subgrupurile organizației, identificarea nivelului climatului psihosocial, coeziunii și a altor aspecte
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]