1,207 matches
-
uscat, zice el în șoaptă. În vârful coroanei sale creștea păr de om. Era foarte lung și se lăsa în jos în falduri ca o cascadă neagră. Mă uit fix la el. — E un semn bun sau un semn rău, Orhideea? Înainte să apuc să-i răspund, el continuă: — De aceea am venit să te văd. Dacă există vreun copac uscat pe domeniul palatului tău, pune să fie înlăturat, Orhideea. Îmi promiți asta? Majestatea Sa și cu mine petrecem ceva timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fix la el. — E un semn bun sau un semn rău, Orhideea? Înainte să apuc să-i răspund, el continuă: — De aceea am venit să te văd. Dacă există vreun copac uscat pe domeniul palatului tău, pune să fie înlăturat, Orhideea. Îmi promiți asta? Majestatea Sa și cu mine petrecem ceva timp în grădină uitându-ne după copaci uscați. Nu e niciunul și ajungem să privim împreună apusul de soare. Sunt atât de fericită, că plâng. Majestatea Sa îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Porții Purității Celeste. În clipa în care o văd coborând, izbucnesc în lacrimi. A îmbătrânit și acum se sprijină neputincioasă pe brațele lui Rong și ale lui Kuei Hsiang. Înainte ca eu să termin ceremonia de salut, mama izbucnește: — Felicitări, Orhideea! Nu credeam că voi apuca ziua să-mi văd nepotul. — Momentul fericit a sosit! se aude strigătul eunucului-șef Shim de pe hol. Muzică și artificii! Condusă de eunuci special antrenați în ritual, mă deplasez prin mulțime. Îl întreb pe împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
va lua sfârșit. Gândul că s-ar putea să nu o mai văd niciodată pe mama mă tulbură atât de mult, încât nu dau atenție rugăminții lui Nuharoo de a-i întâmpina alături de ea pe membrii Curții. — Gândește-te altfel, Orhideea, îmi zice mama, încercând să mă aline. Va fi o ușurare pentru mine să mor, de vreme ce mă aflu în dureri atât de mari. Îmi las capul pe umărul mamei, nefiind în stare să mai spun vreun cuvânt. — Încearcă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mama, încercând să mă aline. Va fi o ușurare pentru mine să mor, de vreme ce mă aflu în dureri atât de mari. Îmi las capul pe umărul mamei, nefiind în stare să mai spun vreun cuvânt. — Încearcă să nu strici momentul, Orhideea, zâmbește mama. Fac un efort să par veselă. Mi se pare ireal că toată lumea a venit aici pentru fiul meu. Kuei Hsiang a început să se amestece prin mulțime și îl aud cum râde. Îmi dau seama că vinul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în această viață ar fi ca voi să aveți grijă una de alta. Pe lângă asta, Rong ar fi un ochi în plus pentru tine, în ceea ce privește siguranța lui Tung Chih. Aprob din cap înțelepciunea mamei. — Du-te la sora ta acum, Orhideea, îmi zice mama, și lasă-mă să petrec câteva clipe singură cu nepotul meu. Mă duc la Rong și o conduc în spatele grădinii. Ne așezăm într-un micuț pavilion de piatră. Îi explic gândurile mele și dorința mamei, și sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
habar nu are despre ce vorbesc. — Rong, viața mea nu este cum pare a fi. Trebuie să știi asta. Nu vreau să fiu cauza regretelor tale. Pur și simplu, nu vreau să pun la cale o tragedie. Rong roșește: — Dar, Orhideea, nu am visat decât să am aceeași șansă ca și tine. Vreau să fiu invidiată de femeile din toată China. Îmi zâmbește larg. — Răspunde-mi la întrebare, te rog. Rong, poți suporta să-ți pierzi soțul pentru altele? Rong se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cazul ăsta, mai bine o să am grijă să nu mă îndrăgostesc. — S-ar putea să nu poți controla lucrurile. — De ce? — Păi, pentru că a trăi înseamnă să iubești - cel puțin asta este valabil în cazul meu. — Și ce să fac atunci, Orhideea? Ochii lui Rong se măresc de nedumerire. Tristețea îmi apasă pieptul, și știu că trebuie să rămân tăcută pentru a mă putea stăpâni. Rong își pune cu delicatețe obrazul lângă al meu: — Te-ai îndrăgostit, cu siguranță, de împăratul Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
știu că trebuie să rămân tăcută pentru a mă putea stăpâni. Rong își pune cu delicatețe obrazul lângă al meu: — Te-ai îndrăgostit, cu siguranță, de împăratul Hsien Feng. A fost o... prostie din partea mea. Voi ține minte lecția ta, Orhideea. Știu că trebuie să fie greu. Dar eu tot o invidiez pe sora mea mai mare. Nu a existat nici măcar un bărbat decent în viața mea. Asta mă face să cred că nu sunt atrăgătoare. — Știi bine că asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bazin sunt, de asemenea, șerpi veninoși și scorpioni care se hrănesc cu cei morți de curând. Ei sunt transformările acelora care au comis fapte rele în timpul vieții. — Și ce se întâmplă dacă nu comit fapte rele foarte grave? o întreb. — Orhideea, judecata lumii de dincolo e pentru toate femeile. De aceea avem nevoie de religie. Budismul ne ajută să ne căim pentru faptele pe care le comitem prin simplul fapt că suntem femei și că trăim o viață materială. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Da, din nefericire, răspunde Su Shin ridicându-se. Ambasadorul Ignatiev refuză să negocieze în condițiile noastre și a anunțat data atacului. Împăratul se apleacă spre dreapta, în timp ce se scarpină într-o parte cu mâna: — L-ai auzit pe Su Shun, Orhideea? Aruncă spre mine cu ciorna. Rupe-l! La ce bun să mai emit edicte? Ce mai pot face? Mi-a fost supt tot sângele din mine și lupii nu vor să mă lase în pace! Su Shun e uimit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sugerează împăratului să folosească domeniul de vânătoare de la Jehol drept pretext pentru a fugi. După părerea generalului, situația este ireversibilă - China e pierdută. Inamicul e pe cale de a-l aresta și de a-l detrona pe Fiul Cerului. — Pieptul meu, Orhideea. Majestatea Sa se chinuie să rămână pe locul său. Mă simt de parcă înăuntru ar crește buruieni și lujeri. Aud cum bate vântul printre ele atunci când respir. Masez ușor pieptul lui Hsien Feng. Acesta este un „da“ pentru vânătoare? întreabă Seng-ko-lin-chin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să stea aplecat într-o parte: — Majestatea Voastră, zice el, iată lista cu lucrurile pe care le-am împachetat pentru dumneavoastră. — Unde-mi sunt sigiliile? întreabă împăratul. — Au fost luate din Sala Unirii Marilor Forțe Creatoare și puse la adăpost. — Orhideea, du-te și verifică sigiliile. — Majestatea Voastră, nu este nevoie, zice Su Shun. Neluându-l în seamă pe Su Shun, împăratul Hsien Feng se întoarce spre prințul Kung, care tocmai a intrat în încăpere: — Frate Kung, nu ești îmbrăcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ploaia de primăvară. Cresc de dimensiuni uriașe și cu o repeziciune uimitoare, acoperind pământul și luând apa și soarele de la celelalte. Le văd florile grase. Crengile lor se întind împrăștiind otravă. Să nu-l scapi pe Tung Chih din ochi, Orhideea. Când dormim, îl țin pe Tung Chih în brațe. Aud în vise caii care mușcă din frâu. Teama mă trezește ca un straniu atac. Cămașa mi se udă de transpirație, în timp ce pielea capului îmi este în permanență umedă. Simțurile mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să fie aici. Simțindu-mă neajutorată, încep să plâng. — Orhideea... se aude vocea Majestății Sale: Nu voi putea să mor în pace dacă semnez. Înțeleg. Nici eu nu aș vrea s-o fac dacă aș fi în locul lui. Însă prințul Kung are nevoie de semnătură pentru a continua negocierile. Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trebuie să se pună din nou pe picioare. După-amiază, Hsien Feng se hotărăște să cedeze. Dar numai după ce îi spun că semnătura sa nu va fi o acceptare a invaziei, ci o tactică pentru a câștiga timp. — Ghidează-mi mâna, Orhideea, zice el și încearcă să se ridice în capul oaselor, dar se prăbușește. Toți trei - eunucul-șef Shim, An-te-hai și eu - îl așezăm pe spate. Pun hârtia lângă mâna lui și îi spun că acum își poate așterne semnătura. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
reacția lui Hsien Feng? — Majestaea Sa arăta groaznic și de-abia putea să vorbească. M-a întrebat ce griji am și soțul meu i-a răspuns: „Soția mea a visat că ai emis un decret pentru a o lua pe Orhideea cu tine. Vrea să știe că nu-i adevărat. Are nevoie să audă cuvintele de pe buzele tale cerești. Ce a zis Majestatea Sa? — Majestatea Sa a arătat spre Su Shun și a spus că a fost ideea lui. — Știam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Căci viața mea nu e departe de a fi fost îngropată de vie. Inimii mele îi este interzis să își celebreze primăvara. A murit azi-noapte, când i-am trimis târfele lui Yung Lu. Fata din Wuhu pe care o cheamă Orhideea n-ar fi făcut așa ceva. Nu sunt atât de curajoasă pe cât mi-ar plăcea să fiu. Este ceea ce An-te-hai a părut să înțeleagă. Sunt o femeie obișnuită și îl iubesc pe Yung Lu. Nu știu de cât timp mă aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
înaltul cerului trimițînd muzica fluierelor pe care le poartă. — Este amiază, mă aud spunând. — Și suntem în mormântul tău, răspunde el, îngropându-și fața la pieptul meu. — Ia-mă! Îmi înfășor brațele în jurul lui. El se trage înapoi, gâfâind: — Nu, Orhideea. — De ce? De ce nu? Nu vrea să-mi explice, însă continuă să mă refuze. Îl implor. Îi spun că nu am dorit niciodată un alt bărbat. Că am nevoie de mila și compasiunea lui. Că vreau ca el să mă aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
De ce nu? Nu vrea să-mi explice, însă continuă să mă refuze. Îl implor. Îi spun că nu am dorit niciodată un alt bărbat. Că am nevoie de mila și compasiunea lui. Că vreau ca el să mă aibă. — O, Orhideea, Orhideea mea, murmură el într-una. Un zgomot puternic vine de la gura tunelului. Este zgomotul făcut de poarta de piatră. — Arhitectul a ordonat închiderea ei! Yung Lu sare în picioare și se năpustește spre intrare, trăgându-mă după el. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu? Nu vrea să-mi explice, însă continuă să mă refuze. Îl implor. Îi spun că nu am dorit niciodată un alt bărbat. Că am nevoie de mila și compasiunea lui. Că vreau ca el să mă aibă. — O, Orhideea, Orhideea mea, murmură el într-una. Un zgomot puternic vine de la gura tunelului. Este zgomotul făcut de poarta de piatră. — Arhitectul a ordonat închiderea ei! Yung Lu sare în picioare și se năpustește spre intrare, trăgându-mă după el. Sunt copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
s-a scurs. Lupta constantă pentru a păstra aparențele, prefăcătoriile, zâmbetele întâmpinate cu lacrimi. Lungile nopți nedormite, singurătatea care mi-a învăluit sufletul și m-a transformat într-o adevărată fantomă. Yung Lu mă târăște cu toată puterea sa: — Haide, Orhideea! — De ce faci asta? Nu ai nevoie de mine. — Tung Chih are nevoie de tine. Dinastia are nevoie de tine. Și eu... Brusc, ca și cum ar fi dărâmat, se oprește: Abia aștept să lucrez cu dumneavoastră, Majestatea Voastră, pentru tot restul vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prof. Traian Nicola. Știu că a lucrat și mai lucrează încă la o lucrare monumentală - aș zice eu, și mai știu că e și suferind, ca orice om la o anumită vârstă. Trec prin piața cu flori, iau o splendidă orhidee pentru d-na Nicola, și cu un taxi, exact la ora zece sunt la nr.10 de pe strada Caraiman. Sunt întâmpinat de femeia din casă, mă fac comod în biroul de lucru, la căldură, printre numeroase cărți, fișe și o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
au început să se răcească. Ierburile se apleacă leneș peste malul râului. Reflecția lunii tremură pe luciul apei. M-am născut în satul Shao Shan în 1893, zice Mao. Descrie peisajul locului natal. E un pământ cu flori de hibiscus, orhidee, iobagi și câmpuri de orez. Tata era un țăran sărac. S-a înrolat de tânăr în armata moșierului, din cauza datoriilor grele. A fost soldat mulți ani. Mai târziu, s-a întors în sat și a reușit să-și răscumpere pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
plăcere. Îmi îndrept ochii în altă arte, la un suport pentru creioane de pe biroul lui. E făcut dintr-o legătură de bețe de bambus. E plin de pensule și stilouri, care stau în sus, spre tavan, ca un mănunchi de orhidee limba-dragonului. Sunt stimulată în mod ciudat. Am creat un mit, spune el mai departe. Le-am spus generalilor mei să fie jucăuși cu Chiang Kai-shek. Să ia o mușcătură, apoi să fugă, să mai ia o mușcătură și apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]