6,112 matches
-
cu propriile-i mijloace, iar apoi îl reface așa cum înțelege el, folosind și unele dintre bucățile rămase în urma operației deconstructive. E regretabil că nu l-a numit pe Scheler. Acest lucru nu ar fi făcut decât să pună în evidență originalitatea sa, capacitatea de a propune, cu o argumentație logic superioară, soluții diferite la probleme care preocupau un important gânditor. Cele două texte dobândesc astfel o funcție paradigmatică pentru chestiunea „plagiatului“ la Nae Ionescu. Compararea lor atentă dezvăluie modul în care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
geniu reactiv“, formulă propusă, în mod îndreptățit, pentru elevul său Mircea Vulcănescu. 2. Dimineața tinerelor doamne Din păcate, modul echilibrat în care a tratat această chestiune Alexandru George nu s-a întâlnit la cel de-al doilea critic postdecembrist al originalității lui Nae Ionescu. Marta Petreu este cea care a documentat „plagiatul“ înfăptuit în cursul de metafizică din 1928-1929 după cartea lui Evelyn Underhill. Dacă recenzia lui Zevedei Barbu a avut ecou doar printre ideologii comunismului, textele Martei Petreu au creat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dintre ele sunt absorbite textual, celelalte sunt adaptate creativ și asimilate organic în propriul său discurs. 9. Tratarea lui Nae Ionescu are numeroase elemente (idei, argumentări, exemple) care nu se întâlnesc la Underhill și care îi asigură nu numai relativa originalitate, dar și o superioritate teoretică. 10. Toate celelalte instanțe în care s-au indicat puncte comune între prelegerile de metafizică ale lui Nae Ionescu și cartea despre mistică a lui Evelyn Underhill sunt fie erori de înțelegere, fie generalități comune
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vorba de orice tratat clasic de metafizică, înseamnă că toți acești autori s-au plagiat unii pe alții, până la Ion Petrovici. Sau că nu au făcut decât să respecte tematica tradițională a metafizicii. Dar atunci, desigur, nu acolo trebuie căutată originalitatea unui autor și nici învinuirea de plagiat. Nereușindu-i încercarea printre clasici, Marta Petreu trece la un autor non-tradițional, la care se referă și Nae Ionescu. Așadar, acesta „pare să se fi inspirat“ din Introduction à la métaphysique (1903) a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
aparte: îi atribuie idei și soluții filozofice pe care bergsonismul nu le are, apoi le respinge, conchizând că filozofia lui Bergson este o «direcție antimetafizică».“ După cum am arătat, ideile invocate nu sunt contribuții personale ale lui Bergson. De altfel, despre originalitatea acestuia, Blaga a scris câteva rânduri interesante: „Bergson umblă aici pe drumuri bătute; trebuie însă să recunoaștem că, pe aceste cărări el știe totuși să-și cânte cântecul său. El are darul să stilizeze pentru uzul rafinat al sfârșitului de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
posibilitate de a te echilibra. Nu te poți echilibra decât prin ceea ce produci tu, ceea ce este propriu al tău. Prin urmare, de îndată ce o idee îmi împlinește mie această funcțiune, însemnează că este a mea.“ Urmează un alt pasaj asupra valorii originalității în materie de filozofie și precizarea că înțelegerea înseamnă „re creațiune“, în timp ce cunoașterea este doar „delimitare“. Așadar, Nae Ionescu recunoaște - și nu pentru prima dată - că în prelegerile sale se găsesc idei ale altor autori, care au fost recreate și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
materialul inițial. Pentru a folosi un exemplu trivial, nimeni nu pune la îndoială că bijutierul care face din câteva monede de aur o brățară este autorul acesteia. Dar, atunci când părți din decorația monedelor sunt preluate în modelul brățării, inventivitatea sau originalitatea autorului este umbrită. Chiar și așa, Nae Ionescu are un argument serios în sprijinul său. Ceea ce l-a interesat constant, ca filozof, a fost nu originalitatea (cu orice preț), ci autenticitatea. Ideile pe care le exprimă la un moment dat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acesteia. Dar, atunci când părți din decorația monedelor sunt preluate în modelul brățării, inventivitatea sau originalitatea autorului este umbrită. Chiar și așa, Nae Ionescu are un argument serios în sprijinul său. Ceea ce l-a interesat constant, ca filozof, a fost nu originalitatea (cu orice preț), ci autenticitatea. Ideile pe care le exprimă la un moment dat sunt idei organic integrate în gândirea sa de atunci și e lipsit de sens a le modifica doar ca să pară mai originale. Pentru a convinge à
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acuzat prin orice mijloace. Dar, așa cum spuneam, logica ei are și momente mistice. Ea afirmă că ordinea problemelor la Nae Ionescu „n-o urmează riguros“ pe cea din manualul lui Underhill nu pentru că cel dintâi ar fi avut o „presupusă originalitate“, ci pentru că, ținându-și prelegerile fără un curs scris sau fără notițe, el nu putea decât să enunțe ceea ce își aducea aminte. Aici Marta Petreu se dovedește fericita posesoare a unor informații ce pot fi dobândite doar prin facultăți metapsihice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și incriminante postúri, în ciuda gradului lor extrem de redus de demonstrabilitate (ca să nu spunem plauzibilitate). Aruncarea diferențelor dintre cele două texte în contul memoriei imperfecte a Profesorului nu se susține. Analiza comparativă pe care am întreprins-o mai sus arată că originalitatea lui Nae Ionescu constă în interesante discuții filozofice de care Underhill e cu totul străină, dar și, adesea, într-o expunere filozofic superioară a ideilor și tipologiilor preluate din cartea autoarei engleze. În această din urmă privință o exegeză mai
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să dispară din „identitatea și conștiința de sine a românității“. De aceea trebuia pedepsit exemplar. Nu mai contează dacă, pentru aceasta, se spun neadevăruri, se comit exagerări și măsluiri. Corectitudinea politică o bate pe cea științifică. La tălpi. V Critica originalității pure. Actul trei Pentru echilibrarea perspectivei istoriografice și comparatiste, care a dominat discuția până acum, am fost tentați să abordăm chestiunea și dintr-un unghi filozofic: funcția epistemologică a plagiatului. Am fi început desigur cu întrebarea: în ce măsură plagiatul de care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a complica problema. Orice încercare de a găsi un pământ ferm în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre ei prezintă un interes major pentru a înțelege cum a raportat aceste probleme la el însuși. Din nefericire, nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre ei prezintă un interes major pentru a înțelege cum a raportat aceste probleme la el însuși. Din nefericire, nu avem încă la îndemână toate sursele și instrumentele cerute de cercetarea istorică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în opera gânditorului de la Frankfurt. După război atitudinea sa față de originalitate în filozofie e în schimbare. Într-un articol din 1921 el susține că „împrumuturile“ în filozofie sunt o imposibilitate: „Cine poate împrumuta n-a fost niciodată filozof; și nici nu va fi vreodată. Posibilitățile colaborării sunt rarisime; ele presupun în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sau Schelling. Ci dacă, în adevăr, izbutesc să mă echilibrez spiritual, câștigându-mi liniștea de care am nevoie; liniște care nu e posibilă fără o acordare între mine și existență.“ E una dintre primele formulări clare ale primatului autenticității asupra originalității. Astfel, după ce va vorbi prin 1921-1922 despre Logische Untersuchungen ca despre o carte epocală, Nae Ionescu nu va ezita să recunoască, în cursul de logică din 1927-1928, că metoda pe care o întrebuințează în acel an e înrudită cu fenomenologia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
urechea la ritmul spiritual al vremii și să prindă formele acestui ritm spiritual. Cine izbutește să formuleze preocupările spirituale ale unei epoci, acela este într adevăr filozof și metafizician.“ Am văzut deja cum și-a formulat poziția față de creativitate și originalitate în cursul de metafizică din anul universitar 1928-1929. Peste puțin timp, în conferința Creațiune și păcat, va da acestei poziții o întemeiere teologică. Nae Ionescu observă că idealul creativist derivă din analogia pe care omul o stabilește între sine și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fără această intervenție“. Aceasta e chiar o datorie: aceea de a împlini legea realității, care e și propria lege a omului. Altfel spus, datoria omului este de a se cunoaște pe sine și de a fi ceea ce este. Autenticitatea, nu originalitatea. Anticipări sau reformulări ale acestei poziții se găsesc, într-o măsură mai mare sau mai mică, în toate cursurile sale. În Problema salvării în „Faust“ al lui Goethe (1925-1926), Nae Ionescu îi sfătuiește pe studenți, chiar de la început, ce atitudine
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
deformăm, schimbând structura elementelor constitutive ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor o dimensiune istorică proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Dar o formulă metafizică nu este absolută niciodată în ea însăși. Este absolută ca necesitate de impunere pentru noi, nu absolută ca valoare explicativă și interpretativă pentru realitatea istorică sau pentru realitatea aceasta sensibilă în genere.“ Aceasta exclude atât posibilitatea originalității în construcția metafizică (întrucât formula se impune cu necesitate din afară), cât și pe cea a plagiatului sau împrumutului (întrucât vechile formule nu contribuie cu nimic la cea nouă, care nu face decât să refolosească o parte din materialul lor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cea a plagiatului sau împrumutului (întrucât vechile formule nu contribuie cu nimic la cea nouă, care nu face decât să refolosească o parte din materialul lor, material ce poate fi la rândul lui o moștenire). Nu e vorba așadar de originalitate ca marcă personală aplicată asupra unui fond comun, în sensul acelei Apologie pour le plagiat (1891) a lui Anatole France, din care se citează adesea remarca sa despre Molière: „tout ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Anatole France, din care se citează adesea remarca sa despre Molière: „tout ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il y met sa marque“. Ci de o teorie a culturii și a creației întemeiată pe alte valori decât originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune, dar în cu totul alt fel de cum au făcut-o până acum acuzatorii săi. Ca oricare alt gânditor, și Nae Ionescu și-a avut izvoarele sale. Influențe, idei ale altor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
contrariul, fapt care i-a atras adesea calificativul nedrept de sofist. În realitate, era doar un procedeu logic, iar el era un logician mai bun decât cei pe care îi contrazicea. Tot lui Băncilă îi datorăm o interesantă observație asupra originalității Profesorului: „El nu are un sistem de filozofie. Originalitatea lui e în felul de a prezenta problemele, în dialectică, în puterea de a sesiza ce e nou [Ț], în inteligență, în mască și suflu, în amestecul de seriozitate și demonism
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de sofist. În realitate, era doar un procedeu logic, iar el era un logician mai bun decât cei pe care îi contrazicea. Tot lui Băncilă îi datorăm o interesantă observație asupra originalității Profesorului: „El nu are un sistem de filozofie. Originalitatea lui e în felul de a prezenta problemele, în dialectică, în puterea de a sesiza ce e nou [Ț], în inteligență, în mască și suflu, în amestecul de seriozitate și demonism aparent, de sobrietate și frivolitate, în liniștea sfidătoare, în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vorbește tinerilor și oamenilor de ceea ce îi doare, în amestecul de revoluționarism și ordine, de colectivism și orgoliu individual, în înalta cultură filozofică etc.“ Chiar dacă putem fi în dezacord cu unele dintre elementele pe care Băncilă le consideră a alcătui originalitatea lui Nae Ionescu, în ansamblul ei caracterizarea se cuvine așezată printre cele mai reușite portrete ale sale. În concluzie, e foarte important și necesar să cunoaștem toate sursele reale ale lui Nae Ionescu. Unii le vor utiliza probabil pentru a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]