2,340 matches
-
integrate într-un sistem general al reglării: semnale de reglare, mecanismul reglării, algoritmul reglării, mecanismul de execuție și obiectul reglării. După scopul urmărit, reglarea poate fi: de stabilizare, prin care se asigură menținerea mărimilor în limite prestabilite, urmărindu-se înlăturarea oscilațiilor; programată - în funcție de legile prestabilite, la anumite intervale de timp se schimbă valorile mărimilor date; de urmărire - modifică obiectul reglat după o lege impusă de un semnal extern; competitivă - permite alegerea strategiei ce asigură cea mai favorabilă poziție. RELAXARE (de la relaxa
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu ochii închiși. În leziuni ale căilor sensibilității profunde conștiente (tabes) sau în leziuni vestibulare, dacă pacientul nu poate menține această poziție cu ochii închiși, proba Romberg este pozitivă. Rombergul tabetic apare imediat ce pacientul a închis ochii (se manifestă prin oscilații și cădere bruscă), pe când Rombergul vestibular apare lent, este tardiv, iar pacientul tinde să cadă pe partea leziunii. ROOD MARGARET (nume propriu) - Kinetoterapeută care a prezentat o metodă de intervenție recuperatorie în cadrul Universității din Indianapolis (SUA) în anul 1940. Deși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bazin, cu menținerea gambei de către terapeut, se poate constata o durere care atestă o sciatică, o poliradiculonevrită sau o meningită; i) semnul lui Romberg - cu călcâiele lipite și cu ochii închiși, pacientul nu-și poate menține echilibrul, ca urmare a oscilațiilor ce pot determina chiar și o cădere; j) semnul lui Trendelenburg - ridicarea bazinului și coborârea umărului de partea lezată este semn al deficienței motrice a fesierului mijlociu și a micului fesier. După Constantinovici și Adam (1997), ca semne ale reflexelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
muscular (hipertonie musculară). Tonusul afectiv (timie) este acea stare afectivă existentă atunci când nimic însemnat nu apare în câmpul conștiinței. Tonusul afectiv poate fi pozitiv sau negativ, dar poate exista și o stare de indiferență afectivă. Sunt situații când pot exista oscilații ale fondului psihic afectiv în diferite boli psihice (Popescu-Neveanu, 1978). Pentru a aprecia modificările de tonus, se examinează: tonusul de repaus, estimându-se consistența mușchiului, apreciată prin palpare și prin inspecție; extensibilitatea, prin intermediul mobilizării pasive (în caz de hipotonie, extensibilitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot obține răspunsuri coerente și clare despre starea sa generală; discuțiile sunt unilaterale, iar răspunsurile pot fi prin mișcări din cap sau direcționate cu mâna sau pot fi monosilabice. TREMUR (de la tremura < lat. tremulare) - Mișcare involuntară manifestată sub formă de oscilații ritmice, de mică amplitudine, care determină balansarea segmentelor. Tremurăturile pot fi fiziologice (apar în mod normal după efort, emoție, frig etc.), patologice (se manifestă ca simptome importante în cursul unor intoxicații, boli infecțioase și afecțiuni endocrine) sau neurologice. În funcție de momentul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
am spus. Din orice întîmplare, din orice lectură, găsesc prilejul să scot o interpretare funebră. Nici o bucurie nu rămâne nealterată de gândul destrămării fatale. Pe toți cei care reușesc să-și găsească un adevăr de viață la mijloc, fără mari oscilații, îi învinuiesc de lipsă de sensibilitate. Entuziasmele mele se darmă imediat, n-am perseverență în nici o hotărâre și, orice plan aș alcătui, am netă prezența timpului care se scurge fără pic de răgaz și deci e ridicol să-l întrebuințez
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ale lui Sandu, reproducerea și interpretarea neîncetată a gesturilor ei, destul de lipsite de ambiguitate dealtfel, nu creează niciodată o altă Irina. Chiar și suspiciunile în momentele de gelozie ale lui Sandu silit centrate de aceeași imagine și produc doar simple oscilații în fixarea clarității ei. De asemeni, de o sinucidere, Sandu este avertizat dinainte și o ia în considerație ca un gest posibil al Irinei și suntem pregătiți, ca și Sandu dealtfel, să acceptăm la sfârșitul cărții o astfel de soluție
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
văzută ca o înșiruire de spontaneități, ceva care nu poate fi niciodată calculat. Fiecare sunet, fiecare mișcare e determinată de anumite cauze mai mult sau mai puțin determinate logic. Rațiunea poate sau nu să controleze această spontaneitate însă tocmai aceste oscilații ce au la bază controlul asupra rațiunii reprezintă unul din punctele pe care dadaiștii au mizat mult; aceste oscilații sunt ridicate acum la rangul de act artistic. Artistul nu mai elaborează schițe, nu mai calculează compoziții, nu mai combină culori
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
de anumite cauze mai mult sau mai puțin determinate logic. Rațiunea poate sau nu să controleze această spontaneitate însă tocmai aceste oscilații ce au la bază controlul asupra rațiunii reprezintă unul din punctele pe care dadaiștii au mizat mult; aceste oscilații sunt ridicate acum la rangul de act artistic. Artistul nu mai elaborează schițe, nu mai calculează compoziții, nu mai combină culori, ci pur și simplu crează, nici măcar nu mai elaborează idei, crează și iar crează. Hans Arp afirma în acest
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
3. Ultrasunete Clasificarea sunetelor in audibile si neaudibile pleacă de la considerente subiective legate de simțul auzului. Intr-o clasificare bazata pe frecventa de vibrație, sunetele se împart obiectiv in: infrasunete, cu frecventa sub 16 Hz; undele seismice, bătăile inimii sau oscilațiile pendulului intra in aceasta categorie sunetul cu frecventa cuprinsa intre 16-20000 Hz; ultrasunetele cu frecventa peste 20000 Hz; hipersunete cu frecventa mult mai mare comparabila cu a oscilațiilor electromagnetice; Dintre vibrațiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
in: infrasunete, cu frecventa sub 16 Hz; undele seismice, bătăile inimii sau oscilațiile pendulului intra in aceasta categorie sunetul cu frecventa cuprinsa intre 16-20000 Hz; ultrasunetele cu frecventa peste 20000 Hz; hipersunete cu frecventa mult mai mare comparabila cu a oscilațiilor electromagnetice; Dintre vibrațiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii omenești, de un mare interes, din punct de vedere practic, sunt ultrasunetele, adică sunetele a căror frecvență este mai mare de 20 000 Hz. Înainte de a discuta mai
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
separare a două medii diferite, la fel ca undele luminoase. Folosind acest fenomen, au fost construite oglinzi concave sau lentile speciale care să concentreze întrun punct fascicule de ultrasunete. În cazul ultrasunetelor, fenomenul de absorbție care apare la propagarea tuturor oscilațiilor elastice devine foarte important. Din această cauză, practic, nu putem obține propagarea ultrasunetelor, de exemplu, în aer, la o distanță mai mare de 1 km. Mai mult, un ultrasunet de o frecventă de circa 3 MHz este practic complet absorbit
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient pentru a caracteriza sunetul, adică două sunete cu același spectru dau aceeași senzație
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient pentru a caracteriza sunetul, adică două sunete cu același spectru dau aceeași senzație auditivă. Timbrul sunetului este determinat de prezența și intensitatea armonicelor. b. Zgomote Zgomotele sunt sunete
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Zgomotele sunt sunete aperiodice, cu amplitudine variabilă neregulat. Ele nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin urmare, orice oscilații este până la o urmă o suprapunere de oscilații armonice, cu spectru de linii sau spectru continuu. SURSE SONORE Orice corp material care vibrează poate servi ca sursă sonoră, deoarece produce unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Ele nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin urmare, orice oscilații este până la o urmă o suprapunere de oscilații armonice, cu spectru de linii sau spectru continuu. SURSE SONORE Orice corp material care vibrează poate servi ca sursă sonoră, deoarece produce unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt, asupra mecanismului de producere a sunetelor de către câteva
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare dintre frecvențele relației de sus corespunde la un mod normal de mișcare. Aceasta înseamnă că fiecare particulă a coardei se mișcă sinusoidal, toate particulele având aceeași frecvență de oscilație. Din cele de mai sus reiese că există o infinitate de moduri normale, fiecărui mod normal corespunzându-i o frecvență caracteristică. Comparând coarda vibrantă cu un oscilator armonic simplu, format dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
perfecta a sunetelor de clopote obișnuite. II.5.5. Membrane sonore Membranele și plăcile pot fi dreptunghiulare, pătrate, circulare. Să presupunem că o membrană flexibilă și bine întinsă a unei tobe este lovită într-un punct. Din acest centru de oscilații se propagă un puls bidimensional divergent, puls care se reflectă de mai multe ori când ajunge la marginea membranei. În cazul că un punct al membranei vibrează periodic, atunci în membrana considerată se propagă trenuri de unde. Fenomenul este similar cu
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
punct al membranei vibrează periodic, atunci în membrana considerată se propagă trenuri de unde. Fenomenul este similar cu acela al propagării unei unde într-o coardă bine întinsă: pe aceasta se formează unde staționare caracterizate prin puncte în care amplitudinea de oscilație este nulă (noduri) și puncte în care amplitudinea de oscilație este maximă (ventre). Și în cazul membranei se formează unde staționare, fiecare dintre ele având o anumită frecvență naturală, cea mai joasă frecvență fiind frecventa modului fundamental. Celelalte frecvențe sunt
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
propagă trenuri de unde. Fenomenul este similar cu acela al propagării unei unde într-o coardă bine întinsă: pe aceasta se formează unde staționare caracterizate prin puncte în care amplitudinea de oscilație este nulă (noduri) și puncte în care amplitudinea de oscilație este maximă (ventre). Și în cazul membranei se formează unde staționare, fiecare dintre ele având o anumită frecvență naturală, cea mai joasă frecvență fiind frecventa modului fundamental. Celelalte frecvențe sunt frecventele modurilor superioare. Aproape totdeauna în timpul vibrației unei membrane coexistă
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
durerea morală și psihomotorie. De acest sindrom suferă elevii care își reproșează destrămarea familiilor proprii, înregistrarea calificativelor mai slabe, neputința de a-i ajuta pe semeni, etc., cele mai grave sindroame înregistrate la copii, sunt cele maniaco - depresive, care înregistrează oscilații mari între euforie și anxietate. Copilul suferind de acest sindrom, ba este indiferent față de tot ce este în jurul său, ba intră brusc într-o frică, panicată, reacție motivată de „interogatoriul” referitor la conținutul lecției predate, sau de apelul făcut de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
o legătură secretă Între gustul Îndoielnic și intensitatea iluzie. N-are, adică, nici o importanță felul iluziilor pe care ni le facem, dar atunci când Începem să credem În ele mai mult decât În realitate apare și primul semn singur al derutei: oscilația gustului. Cred că asta se Întâmplă la sfârșitul unei emisiuni În care m-am transpus de-adevăratelea și cred că și reciproca e valabilă; orice semn de prost gust e dovada unei iluzii luate drept realitate. Poate de aceea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
forța este eliminată bara va începe să vibreze deoparte și de alta a poziției sale inițiale cu o anumită frecvență. Această frecvență nu se modifică indiferent de valoarea forței de îndoire a barei de oțel, ceea ce diferă este doar amplitudinea oscilației. Acest comportament al cristalelor față de câmpul electric este la fel și în cazul câmpului energetic uman. Vibrația rezonantă a cristalului depinde de unghiul sub care este tăiat cristalul și de forma sa. Prezentăm mai jos câteva moduri în care un
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]