1,368 matches
-
se învârtise, ca de obicei, în tot salonul, și se așezase aproape la fiecare masă, observând atent cum se vede scena din fiecare colț ; „Aia mai la dreapta, aia trage-o un pic în spate“, a dat repede câteva indicații ospătarilor. „Uitați, dragilor, aici fața de masă e întinsă mai mult în stânga, nu e egală. Iar în colțul ăsta e puțin prea răcoare, de la curent, închideți ferestruica aceea mică de sus. Așa, exact !“ Apoi își lua la rost orchestra. „Aurel ! Aurele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
muncii și repetițiilor și învățării continue. Își trăiau pasiunile cu o intensitate nemaiîntâlnită, petreceau fără măsură, iubeau aventurile și amorul sălbatic, iar pe orice ban puneau mâna, îl și cheltuiau pe prieteni și amici, umplându- le paharele, farfuriile, lăsând mereu ospătarilor cu mult peste nota de plată, pentru a-i ajuta să-și schimbe mai repede slujba. Erau întotdeauna alături de cei mai săraci, ajutându-i, îndrumându-i, mai ales pe cei tineri, pe studenți sau pe artiștii debutanți, pe care îi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cum dorește, aducându-și cei mai talentați și cunoscuți instrumentiști, construindu-și singur scena, decorurile, având un cuvânt de spus până și pentru sală, organizarea și chiar culorile folosite, până și pentru felul în care se servea sau se îmbrăcau ospătarii, urmând să ia un procent considerabil chiar și din încasările zilnice, pe care însă îl va împărți cu toți angajații. Dar nu s-a dus la Vișoiu numai pentru bani, chiar dacă în acel moment, dincolo de faptul că era unul dintre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fost să mă abțin să nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să mă abțin să nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem niște
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nu râd în hohote când l-am văzut câte spume face. I-am zis că dacă ies comuniștii, el o să moară de ciudă, că d-aia-i votez, și iar au început toți să râdă. — Ospătar ! Ospătar ! — Da, domnule Fernic. — Ospătar, dă-ne afară ! — Cum să vă dau afară, domnule Fernic ? îl bufnește râsul și pe micuțul tânăr care îi servea de ore bune. — Uite-așa, cheamă poliția și dă-ne afară, nu vezi că suntem niște degenerați care trădează țara
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cristi ! țipă el, ca să se facă auzit, zi ce mai trădăm ! — Arta, în inima ei o trădăm, râde Cristi. Da, ospătare, arta ! Trădăm arta ! Pentru că arta trebuie să fie numai despre lauda poporului, despre cât de bravi și competenți suntem ! Ospătar, cheamă poliția ! Vreau să mă predau ! Dar ce-ați făcut, domnule Fernic ? râde iar tânărul. — Am preacurvit, ospătar ! — Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cristi. Da, ospătare, arta ! Trădăm arta ! Pentru că arta trebuie să fie numai despre lauda poporului, despre cât de bravi și competenți suntem ! Ospătar, cheamă poliția ! Vreau să mă predau ! Dar ce-ați făcut, domnule Fernic ? râde iar tânărul. — Am preacurvit, ospătar ! — Mult, domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
domnule Fernic ? — Am prea dincolo de limita curvitului, vreau să fiu închis pentru amor cu trădători de patrie ! Și ! Mai ales ! Câte am preacurvit în gând despre iubitorii de patrie ! — Nu cred că pot chema poliția pentru amor, domnule Fernic. — Stimabile ospătar, sunt doamne lângă noi, fie-ți rușine ! Cum să instigi la o orgie ? — Taci, mă, Ionele, sare Mia. Numai de scandal ai chef. Mai lasă-ne cu comuniștii și legionarii tăi ! Trădare ! Trădare ! Vreți să vorbim despre amor ? Numai la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sus și îl scot afară, unde este imediat băgat cu forța într-o dubă. După el intră și ofițerii și câțiva polițiști, mustăciosul urcă în față lângă șofer, și imediat gonesc în mare viteză de la Roata lumii, unde toți, de la ospătari la orchestră și clienți, rămân înmărmuriți ; până și bucătarii ieșiseră să vadă ce fusese cu toată larma, iar câțiva vecini din împrejurimi asistaseră de la balcoane la scenă. — Ce naiba facem, nea Cornele ? îl întreabă Marian, vio- lonistul, pe șeful de salon
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și cu tangourile sale celebre pe care se dansa seară de seară. Prima dată s-a dus la Capșa să mănânce. Ultimul său moft, cu ultimii săi bani. Când a intrat pe ușa restaurantului, a fost imediat recunoscut de un ospătar vechi, care l-a întâmpinat numaidecât, însoțindu-l spre masa lui preferată. — Obișnuitul mic dejun, domnule Vasile ?... Maestre... Și deodată tânărului au început să i se umezească ochii vizibil. — Ești bine ? — Am crezut că ați murit, domnule Vasile, începe el
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dintre seri, când erați cu foarte mulți prieteni, ați plătit dumneavoastră tot și mi-ați lăsat bacșiș cât aș fi muncit pentru luni de zile. Ca să nu mai vorbesc că dum- neavoastră nu ne-ați tratat niciodată ca pe niște ospătari, ci aproape la fel ca pe însoțitorii cu care veneați... Domnule Vasile, iertați-mă, vă rog, încă o dată că sunt așa patetic, dar vreau să vă spun că atunci eram un student foarte sărac. Și strângeam bani nu doar pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
știe că de la dumneavoastră au fost acei bani, pentru dumneavoastră un mizilic, dar pentru niște oameni ca noi, o adevărată avere. Ziua lui Cristi se înseninase, iar afară, soarele începuse să se arate de după norii negri ce adormiseră orașul. Povestea ospătarului nu doar că l-a mișcat puternic, dar l-a făcut să -și aducă aminte câți oameni ajutase de-a lungul carierei sale, fie cu bani, fie cu susținere, fie folosindu-se de faima sa pentru o simplă recomandare. Studenți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
le-o adusese. Simțea deodată că existența sa capătă din nou sens și pentru câteva clipe a fost fericit că a putut, dincolo de muzică, să schimbe poate unele destine. Sau cel puțin să lumineze unele zile întunecate, așa cum și tânărul ospătar i-o luminase pe-a lui. Și-a luat micul dejun obișnuit, și-a băut cafelele, a lăsat din nou un bacșiș măricel, nu ca pe timpurile bune, dar oricum destul de însemnat pentru buzunarele sale aproape goale. Și de- acolo
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
scrie o istorie a celor învinși. Înapoi în centru, apoi pe Ștefan cel Mare până în Dorobanți, la Roata lumii. Iar de-acolo, spre seară, la micuțul restaurant de lângă Cișmigiu, unde mai avea contract câteva zile. Orchestra îl aștepta pentru repetiții. Ospătarii pregăteau mesele. Cristi a intrat și i-a salutat, numai un zâmbet. — În seara aceasta nu repetăm. Cum nu, domnule Vasile ? — Seara aceasta, dragii mei... am decis să fie ultima a carierei mele. Toți au rămas uluiți. — Și-n seara
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
drumuri de mai multe ori, la un moment dat am fost surprins în gara Râmnicu Vâlcea dă polițiști, care rămăseseră tot ăia dă pă timpu’ nostru, și arestat. La Râmnicu Vâlcea, șefu’ Siguranței era un anume [Nicolae] Filip, dă meserie ospătar, din Călimănești. Ar fi bine de amintit faptul că în acea perioadă prefect al județului și prim-secretar era un preot, Pătrășcoiu. Deși Patriarhia a susținut că ei n-au avut mare amestec în treburile ăstea, prefectul, și cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
achitați și el a ordonat gardienilor care ne escortau și care au fost până atunci în preajma noastră să fim aduși la Râmnicu Vâlcea. Am venit la Râmnicu Vâlcea, unde ni s-a făcut așa-zisa morală sau educație din partea acestui ospătar și am fost puși în libertate. Între timp s-a întâmplat povestea cu Mihalache, cu fuga dă la Tămădău, și lucrurile s-au înăsprit... Prin urmare am fost arestat din nou într-o noapte, în ’49, dus la Securitate aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cca 25 de ani, am primit un pachet din România, prin niște cunoscuți, șoferi de cursă lungă (TIR). Punctul de întâlnire a fost o cârciumă grecească. Amicul meu, Sdoukos, un grec crescut în România, mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia și este Doctor în Filozofie, dar ca să nu moară de foame aici în Germania, lucrează ca ospătar, chelner cum se zice în România și trebuie să fie serviabil și prietenos cu toți bețivii”. În
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia și este Doctor în Filozofie, dar ca să nu moară de foame aici în Germania, lucrează ca ospătar, chelner cum se zice în România și trebuie să fie serviabil și prietenos cu toți bețivii”. În problema activității ideale, hotărâtor este principiul de bază al Marketing-ului. Acesta spune așa: „nu vă străduiți să vindeți ceea ce produceți ci încercați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aici se manifestă ingeniozitatea „băieților inteligenți”, mai ales în domeniul Tradiției. O verișoară din Brașov, acum 40-45 de ani, a făcut mare nuntă „cu dar” la Restaurantul Cerbul Carpatin, mirele fiind ajutat substanțial de tot personalul restaurantului (era și el ospătar profesionist), după care, acesta a dispărut cu banii, și dus a fost. Am cunoscut (am fost mulți ani lăutar la nunți), cazuri când nunta cu dar se organiza de două ori, odată în orașul mirelui și a doua oară în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
scapa turma (1997), un adolescent prins în vârtejul tulbure al schimbărilor de după cel de-al doilea război mondial, în anii instaurării comunismului, perioadă în care oportunismul, furtul și delațiunea sunt armele folosite de cei mai mulți ca să răzbată. Boxer de perspectivă și ospătar la cel mai luxos restaurant dintr-un orășel petrolier de provincie, tânărul refuză să învețe josnica rețetă a supraviețuirii, iar răbufnirea sa din finalul romanului, o lungă deliberare, transcrisă într-un monolog la persoana a doua, în care își calmează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
fâstâcise de tot, jenat și rușinat. Stătea în fund complet amețit, neștiind ce s-a întâmplat cu el. La o privire superficială, dar cu totul condamnabilă, l-ai fi putut lua drept unul dintre indivizii azvârliți noaptea în stradă, de către ospătarii vreunei cârciumi nenorocite, sătui de hărmălaia acestor consumatori agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sărit în ochi că erau mulți care mergeau cam des. Și-am zis: "băi, care-i sistemul?" Fiecare comandant avea la ușă un soldat, acolo, care îi mai făcea cizmele, mai făcea câte o cafea, nu era ca acum, cu ospătari, cu cofetari, cu nu știu mai ce. Și aveam un soldat acolo și din când în când aducea și îmi punea pe masă câte un pachet de Kent. N-am zis nimic, până într-o zi când mi-am zis
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
iubit otrăvit de vecini, organizându-i slujbă și punându-i la cap o cruce pe care a scris cu mâna lui tot ce trebuie, Însă lui i se spune mai ales maiorul Zlate, pentru că a făcut parte din corpul de ospătari al Protocolului Prezidențial din stațiunea Neptun. În vara aia am luat cu mine buletinele și livretele. N-am reușit să dau de cei doi, dar tot căutându-i și Întrebând În stânga și-n dreapta de soarta lor, Într-o bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]