3,729 matches
-
zelul aprig al afirmării Nației sale ca o Națiune creștină, demnă și autoritară, urmașa princiară a nobilei Dacii. Înrolat între Adevăr și credință, energia și eroismul curajului său justifică lupta cauzei și înflăcărarea idealului de a deveni cu adevărat un ostaș al conștiinței și un mărturisitor al faptei, un iubitor al jertfei. Întru mulți ani binecuvântați, poetului, mărturisitorului, luptătorului și eroului nostru creștin Petru C.Baciu! ------------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi- Neamț 16 iulie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - PETRU C.
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
sufletul un trotuar cu trunchiuri de floare. Chipul tău cu gust amar trece ca un ciob de întâmplare cu inima în buzunar. NU MĂ-MBRĂȚIȘA Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEME DE BUZUNAR / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright
POEME DE BUZUNAR de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358620_a_359949]
-
sticlă, amplasat lateral, pe un perete opus ghișeelor, cu indicațiile aproape imposibil de deslușit în semiobscuritate, și ieșisem în stradă. Pășisem, de fapt, într-o piațetă, dincolo de care, îmi aminteam, într-un parc de platani, trebuia să se afle cimitirul ostașilor sovietici. Se pare că se dăduseră lupte acolo cu nemții în retragere pentru ocuparea nodului de cale ferată. După război, a fost ridicat în acel parc un obelisc de beton cu stea roșie în vârf. Cu ocazia sărbătoririi zilei de
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
de lângă mamă. I-am îmbrăcat în straie aspre, i-am încărcat cu arme grele și am biruit prin sânge și foc. Iar Hristos? El este figura luminată care Și-a întemeiat Împărăția pe dragoste. Pe când soldații pier scrâșnind din dinți, ostașii lui Hristos se sting cu zâmbetul pe buze în lupta pentru biruință. Și cât de neegale sunt armele. Întâlnim pe de o parte coaliția tuturor suveranilor din lume, cu armele lor nesfârșite și contracte cu peceți multe! Iar de cealaltă
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
de înaltă demnitate în stat, în majoritatea instituțiilor publice ale statului român. Valoarea, întotdeauna va impune respect, apreciere, bunăcuviință și standarde de înaltă ținută morală, spirituală și civică. Instituția Regală, întodeauna a manifestat un respect deosebit, în diferite ocazii, pentru ostașii care și-au sacrificat viața pentru apărarea pământului și neamului românesc. În acest sens, se înscrie și inițiativa Reginei Maria de înființare a Societății “Mormintele eroilor căzuți în război”, cu sediul central la București. În anul 1930, odată cu modificarea statutului
NIHIL SINE DEO! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350659_a_351988]
-
în funcții de răspundere, de a-i aduce în atenția opiniei publice și de a-i evidenția prin însemnele atribuite", afirma generalul-locotenent prof. univ. Teodor Frunzeti, rectorul Universității Naționale de Apărare “Carol I” din București. "Jurământul meu, ca și jurământul ostașilor noștri, ne leagă pe viață. În tot cursul istoriei noastre, Coroana și Armata au stat alături pentru a câștiga României lucrurile care nu i se pot lua: independența, suveranitatea și demnitatea. Istoria Mareșalilor României, dintre care doi sunt înaintașii mei
NIHIL SINE DEO! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350659_a_351988]
-
La Vasile Alecsandri predomină plăcerea de a scrie. Aceași bucurie o simte citind scrisorile altora, ajungând să facă abstracție de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările: „Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
adevărat, am văzut acolo frumoase fresce din istoria veche a Rusiei. Dar operele de artă, în marea lor majoritate, au teme din perioada comunistă - steaua roșie în cinci colțuri, secera și ciocanul, munca poporului pe ogoare și în fabrici, eroismul ostașilor sovietici, din când în când câte un intelectual, Lenin foarte des și Stalin foarte rar. În Rusia nu mai sunt mulți nostalgici care regretă perioada comunistă, după estimarea ghidului moscovit ar fi 10 - 15%, cam ca la noi. Cu toate
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum, Fiindcă nu cunoșteam spre inima Daciei drum. E țară cu multe cotituri, mreje și oșteni șireți, Cu fete frumoase și vrăjitori isteți. Iubite Licinius mi-ai dat încredere și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
tău mare! CORUL FECIOARELOR Zalnoxis prea bun, În restriște este pământul străbun! Mică-I Cetatea Țării, Dușmanii întunecă lumina zării. Împotriva lor îndreaptă Furtuni, aprige vijelii, Semnul tău să fie faptă, Apără pe ai tăi fi. CORUL FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! VEZINAS Tot ce gândurile încântă, Tot ce-i mândru în țara sfântă, Ale tale, Zalmoxis, sunt! Înaintea feței tale răvășite de vânt Stă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
hotel. Nu am ce să-i reproșez; Casieră cu credință! Nici nu pot să-o-mbrățișez În vreo seară pe uliță, Deși știu că o să-i placă Fiind fetiță de oraș. Cântându-i aceeași placă Am să fiu un bun ostaș. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LA GHIȘEU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA GHIȘEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359086_a_360415]
-
Haga, Copenhaga, Oslo, Helsinki etc.), participă la „Bienala de la Veneția”, 1958 și 1976. Este distins cu Premiul de Stat, pentru altorelieful „Pintea, judecând un boier”, iar în 1964 primește titlul de Artist al Poporului, când se inaugurează, la Carei, Monumentul Ostașului Român, la împlinirea a 20 de ani de la eliberarea întregului teritoriu al țării de sub ocupația fascistă. Monumentul a fost realizat de Vida în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Satul își îngropa morții imaginari sau pe cei reali, plângându-i. Din când în când se mai întâmplâ să mai vină și câte un ostaș acasă și atunci satul se strângea la el în curte să mai afle câte ceva. Milea, șeful de post, aducea fel de fel de vești, dar mai ales aducea ordine care anunțau că soldatul cutare e dat dispărut sau mort. Familia
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
cu o cască albastră pe cap o ciupi vârtos. Ea nu reacționa. - Haideți domnilor participanți, n-ați auzit nici de Goga care tot la Turtucaia și-a găsit pe fratele Eugen grav rănit. Uite, aici avem un exemplar din Gazeta Ostașului, unde semna Iorga, Sadoveanu, Ghibu. De ce vă spun asta?, își continua ghidul conversația. Pentru că o să dați de mormântul generalului Prezan care a dat ordin ca soldatul Goga să nu mai fie dus pe front pentru că scrisul lui și a celorlalți
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
Ar fi vrut să le dea exemplu de poeți militari de dinainte de război, de la Cârlova, Alecsandri și Pruncul, de la Coșbuc și mulți alții, care au făcut cinste neamului românesc cu îndemnurile lor puse-n vers spre a stârni în piepturile ostașilor români vitejia și eroismul necesare zdrobirii dușmanului. Nu mai îndrăzni să le vorbească nici despre Liviu Rebreanu de teamă să nu-i jignească și mai mult. Îi lăsă să se holbeze la vitrinele pline cu decorații, la mitralierele și puștile
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
zdrobiți de schije, i-a tânguit morții, i-a presărat jerbe sub cruci, i-a ajutat săracii doborâți în prăpastia mizeriei, făcând acte de binefacere. Războiul a fost întâia crudă mâhnire a Reginei Maria. A participat activ pe front, printre ostașii de pe câmpurile de luptă, care o chemau, răpuși, în ajutor, numind-o „Mama Regină”, „Mama tuturor”, „Mama noastră”, „Mama răniților”, „Regina soldat”, „Regină soră de caritate”... Aceste apelative s-au născut din gloria unei femei încleștate în confruntări aprige despre
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
în fața niciunei primejdii, pășea printre răniți și cadavre, pe sub cerul întunecat de norii exploziilor acolo unde cineva striga după ajutor. „Dante n-a născut niciodată un iad mai înfiorător”, scrie Regina. Epidemiile se răspândeau cu iuțeală, primejduind nu numai viața ostașilor, ci și a locuitorilor Moldovei devastate de război! Gările, barăcile, spitalele erau pline de bolnavi, răniți și morți. Cât privește starea de igienă a ostașilor, nu pot fi cuvinte mai cutrenurătoare ca ale Reginei: „Nu exagerez când spun că erau
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
un iad mai înfiorător”, scrie Regina. Epidemiile se răspândeau cu iuțeală, primejduind nu numai viața ostașilor, ci și a locuitorilor Moldovei devastate de război! Gările, barăcile, spitalele erau pline de bolnavi, răniți și morți. Cât privește starea de igienă a ostașilor, nu pot fi cuvinte mai cutrenurătoare ca ale Reginei: „Nu exagerez când spun că erau de sus până jos plini de păduchi. La început nu înțelegeam ce era acel nisip sau praf ce se găsea în toate cutele hainelor lor
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
l-a aflat Să scrie și despre el, iar la vreme, l-a-ngropat... Atunci s-a prăbușit coliba...smochinul i s-a uscat... Iar izvorul ce-i da apa, deândată a secat... Cuv.Petru Atonitul. Pe Petru, un grec ostaș, turcii ca zălog l-au luat Și-n temnița din Samara, în lanțuri l-au ferecat... Scăpat de Sfântul Nicolae, care spre Roma l-a-ndemnat Unde cu schima Îngerească, Papa, smerit, l-a îmbrăcat ! Petru, se Ruga la DOMNUL, pentru o
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul României și ajunge pe urmele lor până în... stepa Calmucă. Aici la Cotul Donului și la buza Stalingradului, sute de mii de ostași români străjuesc și azi în lumea spiritelor la hotarul de răsărit al neamului. Contemplând osemintele acelor martiri, Șoimaru a purces la scrierea cuărții Cotul Donului. „Cotul Donului-1942” este o carte cutremurătoare și înălțătoare. În pofida sorții nemiloase, aici românii au luptat
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
martiri, Șoimaru a purces la scrierea cuărții Cotul Donului. „Cotul Donului-1942” este o carte cutremurătoare și înălțătoare. În pofida sorții nemiloase, aici românii au luptat vitejește și și-au făcut datoria până la ultima suflare. Și deși războiul a fost pierdut, acei ostași care și-au sacrificat viețile la la porțile răsăritului sunt adevărații învingători ai marei încleștări care a avut loc la mijlocul veacului trecut. Aici, ostașii noștri au murit eroic! Nu am cunoscut personal încleștarea pe viață și pe moarte a marelui
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
vitejește și și-au făcut datoria până la ultima suflare. Și deși războiul a fost pierdut, acei ostași care și-au sacrificat viețile la la porțile răsăritului sunt adevărații învingători ai marei încleștări care a avut loc la mijlocul veacului trecut. Aici, ostașii noștri au murit eroic! Nu am cunoscut personal încleștarea pe viață și pe moarte a marelui război, dar uneori simt că sufletește și azi continui să lupt în acel război. Și simt deasemenea că sutele de mii de romani care
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
să iasă învingătoare. Și sunt convins că națiunea româna va învinge! Vasile Soimaru a făcut trei pelerinaje la Cotul Donului. El s-a simțit rănit ca român să constate că germanii, ungurii, italienii au tratat cu Rusia, au adunat rămășițele ostașilor lor, și au ridicat cimitire frumoase și monumente impunătoare în memoria lor. România și-a uitat însă eroii și continuă să-i uite și să-i neglijeze și astăzi. De fapt, conducerea română de ieri și de azi pare hotărâtă
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
cruce înălțată de oficialitățile românești la locul sacrificiului. În prima sa călătorie la Cotul Donului, confratele Vasile a improvizat o cruce din crengi găsite la fața locului, i-a atașat un mic tricolor, și a implantat-o pe locul unde ostașii români s-au opus cu piepturile tancurilor sovietice... Cartea, tipărită la Chișinău, (în 2012 - editia I-a, în 2013 - editia a II-a), este o lectură succintă, dar o mare lecție de romanism, și totodată, o palmă usturătoare dată clasei
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
de referință pentru neamul nostru la începutul celui de al treilea mileniu... ------------------------------------------------------------- PS: Și o neașteptată coincidență. În ziua în care eu încheiam aceasta recenzie, Vasile Șoimaru participa la sfințirea unei troițe la mănăstirea Comana din județul Giurgiu în memoria ostașilor români căzuți la Cotul Donului . Prof. Dr. Nicholas Dima USA, 20 mai 2015 Referință Bibliografică: Nicholas DIMA - „COTUL DONULUI 1942” ȘI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” / Nicholas Dima : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul V, 14 iunie 2015. Drepturi
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]