1,607 matches
-
își luară imediat zborul de pe pânză, gata să vestească nunta care urma să aibă loc, unul pornind către mamă, iar celălalt către sora cea mică. Mioara, sora cea mică, umblase cale de nouă împărății până ce ajunse la palatul Împăratului Negru. Ostenită de drum, ceruse găzduire la palat. O slujnică miloasă îi dădu drumul în curte, rugând-o să nu treacă de Poarta de Fier care separa locul servitorilor de locul în care Împăratul Negru își instruia cei cinci fii și cinci
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
se crapă de ziuăpe tărâmul oamenilor cu țurloaie și umeri de gipsm-am trezit eram cu spatele la tablă și țineamcreta între timpane pe care zgâriam cu semne... V. MONDENITĂȚI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 802 din 12 martie 2013. Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
aștepta în tăcere Cântecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde, M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere. În zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări. Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor ce se ostenesc în tăceri. Dacă timpul s-ar rupe în două, Aș cere ajutor vieții să-l înnădim cu flori. Iar dacă cupă vieții s-ar varsă pe potecile mele, M-aș preface că o adun, Dar aș presară pe urmele lăsate
CRÂMPEIE DE VISURI PIERDUTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372121_a_373450]
-
fluturi Arcuiau între vis și realitate. Am încercat să-i prind, Dar s-au preschimbat în praf de stele. Pe o urmă a pasului meu, A răsărit copacul vieții. Mult prea înalt. Frunzele lui aveau un rost: Să umbrească trupuri ostenite de vis. Referință Bibliografica: Poveste / Carmen Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POVESTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372143_a_373472]
-
care se complac în rugă deși continuă să facă păcate, închinându-se la sfinți, în timp ce au uitat „de glie și părinți”, „Cu gândul la pomeni și decorații”. Aceasta este o credință fariseică și nu folosește la nimic. (Unui confrate). Când ostenit de-atâta răzvrătire, poetul caută o zare de lumină, el face apel la „Apărătorii de cetate” - să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Ochi însetați de biruință care lăcrimează peste vreme”. Pentru generațiile de tineri de acum sau cele ce vor veni, căutarea pepitei în muntele de steril poate părea ușor utopică. Când totul ți se oferă pe bandă, de ce să te mai ostenești să afli de ce și cum? Doar mintea cercetătoare a omului poate hotărî ceea ce e util pentru el și ce nu. Alexandra Mihalache întreprinde această expediție în lumea gândurilor și a cuvintelor, nu atât pentru sine, cât pentru ceilalți. Ea oferă
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
bănuț” și m-am trezit dimineața cam la fel, zguduită de un coșmar în care cineva încerca să-mi cumpere sufletul. Încă persistau fiorii reci pe care ți-i dau un coșmar și țintuita în mijlocul patului, încercam să-mi revin, ostenindu-mă să descopăr un remediu pentru a-mi diminua teamă, care pusese stăpânire pe mine încă din somn. Avusesem acel gen de vis în care groază crește pe parcursul derulării lui și te școli din somn, cu senzația că s-a
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
bănuț” și m-am trezit dimineața cam la fel, zguduită de un coșmar în care cineva încerca să-mi cumpere sufletul.Încă persistau fiorii reci pe care ți-i dau un coșmar și țintuita în mijlocul patului, încercam să-mi revin, ostenindu-mă să descopăr un remediu pentru a-mi diminua teamă, care pusese stăpânire pe mine încă din somn.Avusesem acel gen de vis în care groază crește pe parcursul derulării lui și te școli din somn, cu senzația că s-a
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
bănuț” și m-am trezit dimineața cam la fel, zguduită de un coșmar în care cineva încerca să-mi cumpere sufletul. Încă persistau fiorii reci pe care ți-i dau un coșmar și țintuită în mijlocul patului, încercam să-mi revin, ostenindu-mă să descopăr un remediu pentru a-mi diminua teama, care pusese stăpânire pe mine încă din somn. Avusesem acel gen de vis în care groaza crește pe parcursul derulării lui și te scoli din somn, cu senzația că s-a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
când mă vezi! Ai prins drag de mine, nebuno! -Uite, că-mi veni inima la loc! Mă miram eu, să văd ,,drac mort sau țigan călcat de roata căruții”! Îți stă bine așa neam prost, cum ești. Nu te mai osteni să te schimbi, că mă băgaseși la idei. Ce sunt sclifoselile alea pe capul tău? Spune-i lui nea Gheorghe, ce ți-am zis eu. Ție nu-ți stă bine gentlemen, fiindcă ai fi unul fals. Eu te vreau așa
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > FEMEIA E... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Femeia e... Femeia e iubire...În ochii ei se scalda Privirile de prunci, si-o-mbratisare caldă Te-nvaluie ușor când, ostenit de toate, Apari în pragul casei, la ceas târziu în noapte... Femeia e durere...În lacrima-i fierbinte Se oglindesc tristețile aducerii aminte A tot ce-a fost minciună, trădare sau necaz, Rostogoliri de cioburi pe-un înghețat obraz.. Femeia
FEMEIA E... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375750_a_377079]
-
cu vise. Aș vrea să pot cuprinde cu sufletul, un suflet Să fiu o mică stea, pe cerul altui cer... Să murmur lin acorduri de cântec, pentru-alt cântec Să fiu clipă de taină, a unui alt mister.. Zâmbind ștrengar, si ostenit de-atata drum, Gândul hoinar s-a așezat pe marginea-nserarii.. Mi-s spus sfios să sper, si sa nu uit Că tot ce e trecut, a fost cândva "acum", Că tot ce e "acum", sortit e amintirii.. Referință Bibliografica
GAND de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375754_a_377083]
-
afirmație a scriitorului Eugen Dorcescu, într-un interviu, anul trecut, publicat într-o revistă pe care o accesez și în care public. “E.D. : S-a scris destul de mult despre poezia mea și le sunt recunoscător tuturor celor care s-au ostenit s-o citească și s-o comenteze. E drept, însă, că tema avatarurilor a rămas oarecum străină acestor nevoințe.” Interviu 2015, Timișoara, publicat în revista online Confluențe literare. Cele două poezii sub titlul Avatar, au fost scrise de Eugen Dorcescu
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
afirmație a scriitorului Eugen Dorcescu, într-un interviu, anul trecut, publicat într-o revistă pe care o accesez și în care public.“E.D. : S-a scris destul de mult despre poezia mea și le sunt recunoscător tuturor celor care s-au ostenit s-o citească și s-o comenteze. E drept, însă, că tema avatarurilor a rămas oarecum străină acestor nevoințe.” Interviu 2015, Timișoara, publicat în revista online Confluențe literare.Cele două poezii sub titlul Avatar, au fost scrise de Eugen Dorcescu
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
A cunoscut nevoințele sihaștrilor de prin părțile locului, sporind în rugăciune și smerenie. Dorind să trăiască departe de lume, Sfântul Antonie a urcat în munte, la câțiva kilometri de schit și s-a adăpostit într-o peșteră unde s-a ostenit peste două decenii și jumătate. Pentru că nu avea unde se ruga, Sfântul Antonie a început să sape singur în stâncă un lăcaș de închinare numai cu dalta și ciocanul. După trei ani de muncă și rugăciune, bisericuța a fost gata
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
celor înrăiți; Bucură-te, alungarea farmecelor necurate; Bucură-te, dezlegătorule al legăturilor vrăjitorești; Bucură-te, ocrotitorul celor feciorelnici; Bucură-te, scăparea de duhul desfrânării; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 9-lea Douăzeci și opt de ani te-ai ostenit în sihăstrie, dorind mereu cele duhovnicești, în cântarea de: Aliluia! Icosul al 9-lea Atât de mult cereai Domnului darul rugăciunii neîncetate, încât ziua și noaptea te nevoiai să o câștigi: Bucură-te, rugătorule fierbinte; Bucură-te, purtătorule de rugăciune
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori de măr. Alunec în tăcere prin viața boemă, căci furtuna putrezește pe flori și frunze... Flori Gomboș**** MI-S OCHII OSTENIȚI Mi-s ochii osteniți de-atâtea vremuri pline de păcate. Te uită! Înfrânge vraja clipei din năvala vremurilor, se-ntunecă... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIȚI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
treaba se făcu îndată. Drumețul merse mai departe, până ce ajunse să mai vadă și altă năzbutie. Un om legase o vacă cu funia de coarne ș-o trăgea în podul grajdului; vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit. - Măi omule! zise drumețul, făcîndu-și cruce; dar ce vrei să faci? - Ce să fac mă-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba văd; numai nu pricep. - Ia haramul ăsta e himisit de foame și nu vrea nici în ruptul capului să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jumătate lăcuită; am "atacat-o" cu creioane colorate, și ele foarte proaste. Pe suprafața rebelă creionul nu mușca o dată din cinci; dar ostașul e răbdător. Desenam pe Adam și Eva de fiecare parte a unui trunchi noduros, unde, de altfel, ostenind mereu, apăru forma unui șarpe. Adam și Eva, după ce m-am străduit să aplic culoarea, au fost la fel, un soi de trunchiuri de arbori de culoarea cărnii. Dar totul amestecat și mistuit în tonurile întunecate ale cutiei de orologiu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara rece, si cu limbuta mistuita care cîndva în bucurie fără griji Dăruia cîntece de mulțumire unduitoarelor cîmpuri de grîne de lîngă cuibul lor. De ce úrlă Leul și cu Lupul? de ce pleacă-n străini? De-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spațiu, recăpătîndu-și în cumplită iarnă Puterea-i risipita, ea înapoi se-ntoarce pe-o traiectorie mai joasă 93, Pînă ce, iar aprinsă de-ardoarea proaspăt strînsă în blîndu-i anotimp 94, 280 Se nalta vara-ntreagă în țării, pînă cînd drumu-i ostenit În toamna íntră. Astfel e vremea multor lumi. Altele mențin direcție triunghiulara, în unghi drept. Altele, obtuz, Ascuțit, Scalen 95, în simple căi; dar altele se mișcă Pe-ntortocheate drumuri, bipătrate 96, Trapeze 97, Romburi, Romboide 98, 285 Paralelograme triple
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
uimească pe cei tineri în ale lor ieșiri, si ca să lege Miriadele Veciei la munci de zi și noapte, Să șlefuiască ceas de ceas fier și arama, trudnica lucrare, Ținuți fără să știe folosință, să își petreacă zilele înțelepciunii Trist ostenind pentru un dram de pîine, 185 Neștiutori să vadă o fărîma și-n sinea lor să creadă că e Totul, Si demonstrație să-i spună, în fața simplei legi a vieții, orbi. "Acum, acum huiește Bătălia în jurul gíngașelor tale mădulare, O
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pace. Dar daca încăpățînat cutezi aspra-mi porunca s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la pragul Existenței, îmi oțeli-voi inima-mpotriva-ți În veci de veci, si nu te-oi mai primi nicicînd. 150 Veșnica-ți soarta va fi Știință cea cu chip de fiara care pe șine se distruge
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
șezînd pe stînci lîngă învălurata mare. 485 El apa-și scuturắ din barbă și se jeli ușor printre-ale verii vai. Vala stătu-n picioare pe stîncile lui Tharmas și glasul lui cel tînguios îl auzi: "O Enion, capul mi-e ostenit pe patul morții, Căci ale morții buruieni mi-au năpădit în jur mădularele în înghețatele străfunduri. Șed în lăcașul scoicilor și mă jelesc, și tu în nouri ești închisă. 490 Cînd oare vremea Norilor va trece, și-ngrozitoarea noapte a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sufocîndu-ne, ori destrămîndu-ne-n văzduh, ori în pămînt închiși. Durerile Eternei nașteri mai bune sînt decît Durerile Eternei morți"334. Ce roșii sînt fiii și fiicele lui Lúvah! cum calcă în picioare Strugurii! Rîzînd și chiotind, si de parfumuri îmbătați, multi osteniți peste măsură cad: 745 Sînt înecați în vin mulți tineri și fecioare; cei ce se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]