2,327 matches
-
lipsă de loialitate sau de a face un joc dublu, plasându-l uneori chiar în postura de a se afla în situații delicate. În condițiile în care situația încordată din sud-estul Europei prefigura o nouă confruntare militară între ruși și otomani, cu o posibilă participare austriacă, noul domn al Moldovei, Alexandru Mavrocordat (Firaris), fost dragoman al Porții, a căutat să afle cât mai multe știri din spațiul aflat în afara teritoriului otoman, pentru a suplini nevoia informațională, atât a Istanbulului, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
contractualistă a "tratatelor" încheiate în trecut de Principate Române cu Poarta este reluată în memoriul din ianuarie-februarie 179148, referitor la statutul internațional al Moldovei și Țării Românești, într-o manieră mult mai explicită, cu referințe mult mai directe la încercările otomanilor de a schimba titlurile de suzeranitate, în drepturi de suveranitate: "Aceste țări aveau tratatele lor cu Poarta, în virtutea cărora ele recunoșteau numai o suveranitate, însă nu o stăpânire a Porții... Poarta însă a acționat în consecință după bunul său plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
natură, educație, teren și mod de viață se adapă dintr-o mlaștină, se satură dintr-un dovleac și suportă frigul până la moarte... Soldatul rus se crede a fi un martir, dacă moare pe câmpul de bătălie și pentru patria sa... Otomanul, pe care clima caldă și îmbelșugată l-a dotat cu o sensibilitate foarte fină la aceeași formă de guvernare,... se află doborât de îndată fără orez, foc și anumite comodități ce i le-a făcut abundența climei sale..." și "ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ce i le-a făcut abundența climei sale..." și "ține deja, decât să înainteze, bătălia ca pierdută... "strigând" pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat..."58. De aici urmează concluzia firească a lui Balș că: "otomanii... își subminează ei înșiși, cu propria mână, căderea lor..." și "demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă decât însăși pierderea reală""59. Decăderea Turciei și avansul rapid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a intervenției energice a consulului Timoni la Iași, pe lângă domnul Alexandru Callimachi, dar și a internunțiului austriac la Înalta Poartă, revoluționarii polonezi conduși de Denisko au fost nevoiți să se retragă din Moldova în Țara Românească și apoi în interiorul Imperiului otoman 207. Pe măsură ce pericolul care amenințase provincia a fost îndepărtat, la 6 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a decretat desființarea corpului de voluntari bucovineni, voluntarii putând să se întoarcă la casele lor. În privința insurgenților polonezi, căzuți prizonieri în mâna corpului de voluntari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și se găsește mai bine și mai liber pe câmpul de luptă, decât acasă. Brutal și incult de la natură și obișnuit cu un tratament aspru de superiorii săi, consideră tot ceea ce face și are și chiar viața sa proprietate străină. Otomanul, pe care clima caldă și îmbelșugată l-a dotat cu o sensibilitate foarte fină la aceeași formă de guvernare, are axiomele avansate ale spiritului cuceritor la fel de sfinte, însă el știe că are să riște viața de care se bucură, o proprietate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dinainte, turcul cel descurajat, fără curaj, deoarece chiar nici o speranță nu ridică moralul trupei, decât să înainteze, ține deja bătălia ca pierdută, dezertează și ucide conducătorul îndrăzneț, ce riscă să-i insufle curaj și bărbăție și vrea să-l oprească. Otomanii, la fel ca odinioară grecii constantinopolitani, demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă, decât însăși pierderea reală. De-abia ar face-o!" Soldatul care se teme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scară europeană. Ele vorbesc despre istoria unui popor ușernic, care a trăit la porțile creștinătății și în anticamera marilor civilizații." Ușernic? Doar dacă re-conferim termenului sensul inițial, acela de paznic al porții că și datorită "ușernicilor" români n-au ajuns otomanii la Viena. Iar în alte cărți (le-am mai amintit aici) vitejia strămoșilor este considerată "marcă a sufletelor primitive." Românii n-au fost capabili de nimic se insinuează în articolul din Ev.Z. "în spatele aproape fiecărei minuni se ascunde o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din com. Dobra Mare, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din com. Naimon, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din com. Otoman, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din com, Piscolt, a Bis. ref. cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală, primară ref. din com. Becheni, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
putea deduce din nici una din dispozițiile lor - spunea el - o libertate absolută de navigație pentru pavilioanele tuturor națiunilor". După o discuție dintre cele mai însuflețite, plenipotențiarii celor cinci mari puteri, la care s-a adăugat în ultimul rând și plenipotențiarul otoman, au declarat că își mențineau punctul de vedere și că Actul de Navigație, nereușind să obțină adeziunea concertului european, nu putea deveni executoriu. Reprezentantul Austriei și-a luat atunci angajamentul de a supune observațiile Conferinței aprecierii guvernului său, iar puterile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această perioadă de guvernul otoman 56. În tot acest timp conservatorii dovedeau, prin modul lor de acțiune, că înțelegeau cât se putea de exact care erau noile comandamente politice, fapt oglindit într-unul din documentele lansate în primăvara anului 1857 intitulat Apel către alegători și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
însă semne că ar accepta cererile formulate în primele adunări reprezentative românești. Astfel, ambasadorul francez la Constantinopol, Thouvenel, îi cerea lui D. Bolintineanu să transmită deputaților din Moldova hotărârea guvernelor europene de a nu accepta sub nici o formă slăbirea Imperiului otoman 265. Că așa stăteau lucrurile se observa foarte clar în prevederile Convenției de la Paris care enunțau principiul alegerii unor domni pământeni. La fel de consecvenți se dovedeau a fi însă și românii. Chiar dacă planul întocmit de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Conștienți de importanța atitudinii otomane, liderii români hotărăsc să trimită la Constantinopol o delegație, formată din Al.G. Golescu, M.C. Epureanu și G. Costaforu, cu misiunea de a discuta și a liniști pe marele vizir și pe ministrul de externe otoman în privința temerilor potrivit cărora prințul străin aducea o știrbire suzeranității Porții. Atitudinile diplomaților europeni aflați în misiune la București sunt diferite. În timp ce decanul corpului consular, Eder, reprezentantul Austriei, intra în discuții cu noul guvern, consulul francez Tillos nu ezita să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
evitându-se astfel trimiterea unui comisar otoman 312. Speranțele lui Brătianu nu aveau să fie înșelate, sprijinul Franței fiind vizibil încă de la deschiderea Conferinței, pe 26 februarie 313. Dificultățile cele mai mari veneau din partea Imperiului Otoman. Intransigența de altădată a otomanilor față de revendicările românilor se manifestau și acum. Nota citită de către Savfet Pașa, din partea guvernului turc, prin care se condiționa participarea la Conferință de înlăturarea definitivă din cadrul deliberărilor a "chestiunii principelui străin", a eredității tronului și chiar a "consultării dorințelor țării
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
toate forma unei pledoarii în favoarea prințului străin și a monarhiei ereditare. Textul, publicat în limba franceză și apărut sub forma unei broșuri la Paris, dovedea o documentare serioasă din partea autorului, prin incursiunea realizată în istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept pretext intervenției "protectoare" a Rusiei. Reluând o tendință sesizabilă în memoriile redactate anterior anului 1859, Brătianu insista asupra relațiilor speciale ce existau între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
un diplomat precum Budberg anunța, pe 4 iunie, retragerea guvernului țarist de la masa tratativelor și libertatea de acțiune pe care și-o lua Rusia, ca țară vecină, după evenimentele din România. În condițiile adversității manifestate de guvernul țarist și cel otoman, clasa politică românească nu-și permitea să ignore celălalt puternic vecin, Austria. Misiunea de a câștiga bunăvoința Vienei avea să fie încredințată lui Dimitrie Ghica. Primit într-o audiență privată pe 17 iunie de împăratul austriac, trimisul român încerca să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării ca fiind cel mai important moment al vieții sale. Cunoscând suspiciunile Puterilor Garante, monarhul român menționa în mod public angajamentul său privind respectarea și menținerea legăturilor cu Imperiul Otoman 436. Cu toate aceste asigurări, puterile europene făceau diferite considerații asupra unora din actorii politici interni văzuți drept factori ai destabilizării interne și regionale în egală măsură. Prima reacție, putem spune neașteptată, venea din partea împăratului Napoleon a cărui opinie negativă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rândul opiniei publice și al clasei politice românești. Acceptând formule precum: nemodificarea relațiilor speciale cu Poarta (art. 1), conservarea numelui de "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei" (art. 2), contestarea eredității tronului (art. 4), obligația Principatelor de a participa alături de otomani la războaie ofensive sau defensive (art. 6) ș.a. ar fi însemnat nu numai o anulare a tuturor libertăților câștigate anterior, dar și micșorarea spațiului de "manevră" pentru viitoarele acțiuni 440. Perioada ce a urmat lunii iulie a fost poate una
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Ștefan Golescu simțea nevoia tot în această perioadă, mai precis pe 24 iunie 1866, să precizeze că rolul "Comitetului Compromisoriu" era acela de a identifica calea de accelerare a procesului de elaborare constituională în condițiile presiunii externe exercitate de Imperiul otoman 702. Dacă ar fi să facem o caracterizare suplimentară Constituției de la 1866, atunci am putea spune că aceasta este surprinzătoare în anumite privințe pentru că era în același timp o încercare de anulare a consecințelor politice ale Convenției de la Paris și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a putea demara planul Barbarossa, adică operațiunea invadării și înfrângerii Ununii Sovietice. Rezistența împotriva ocupantului german apare sub două forme: cetnicii grupați în jurul lui Draza Mihailović (își împrumutaseră denumirea de la un legendar grup de luptători sârbi care organizaseră rezistența împotriva otomanilor), respectiv partizanii (denumire preluată de la rezistența spaniolă împotriva lui Napoleon) conduși de experimentatul cominternist Iosip Broz, care adoptase pseudonimul Tito. Spre deosebire de partizani, profilul politic al cetnicilor era total diferit: aceștia erau devotați regelui Petru al II-lea, aflat în exil
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ai țărilor mici, cum sînt cei din Europa Centrală și din Balcani. Rolul istoricului naționalist din Balcani și din Europa Centrală este diferit de cel al istoricilor marilor puteri. Națiunile mici, aflate într-un punct nevralgic între trei imperii supernaționale (otoman, habsburgic și rus), nu dețineau capacitatea de a-și susține revendicările (juste sau nu). Iată de ce argumentele istorice au devenit foarte importante în regiunea aceasta, suplinind lipsa forței militare. Dimitrije Djordjevič scotea în evidență faptul că "doi factori determină relațiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
net fundamentală a vieții de aici față de Europa occidentală, dovedindu-se, grație geopoliticii (și a intrigilor Marilor Puteri), o substanță extrem de inflamabilă. Acest naționalism le-a implicat pe cele trei imperii supernaționale, nimicind două (pe cel habsburgic și pe cel otoman) și provocînd o cădere temporară a celui de al treilea Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reușit însă să instituie o dictatură naționalistă dură, modernizîndu-și forțele militare și polițienești ca să-și restabilească "hegemonia națională cu pretenții sociale". După al doilea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
jumătate din poporul român trăia sub dominație străină și nu o ducea prea bine. Iorga și naționaliștii se refereau la România independentă cu numele de "România Liberă", dar viața nu era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lumea noastră: cultură. Comerțul necesită siguranță. Pînă în secolul al XIX-lea, pămînturile românești au fost unele dintre cele mai nesigure părți ale Europei. Astfel încît, doar o minusculă comunitate evreiască, majoritatea sefarzi, s-a stabilit în România pe vremea otomanilor. La sfîrșitul Evului Mediu, mulți evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiască sefardă să se stabilească în această regiune. Membrii ei au fost implicați
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
județul Brașov. 13. Niri Ecaterina, născută la 4 iunie 1967 în localitatea Chislaz, județul Bihor, România, fiica lui Niri Vasile și Varga Elisabeta, cu domiciliul actual în Olanda, 5405 NB Uden, Loopkantstraat 2, cu ultimul domiciliu din România în satul Otomani nr. 188, comuna Salacea, județul Bihor. 14. Kuhn Ana-Martha, născută la 25 septembrie 1952 în localitatea Halchiu, județul Brașov, România, fiica lui Tartler Andrei și Martha, cu domiciliul actual în Germania, 83022 Rosenheim, Max Josefs Platz 8, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]