2,455 matches
-
comandantul grupului 3, îi scria primarului Onu într-o adresă din data de 21 octombrie 1940, cam de ce avea nevoie: „...pentru hrana trupei: grâu sau făină, paste făinoase, fasole, cartofi, etc. Pentru hrana cailor avem nevoie de grăunțe (orz sau ovăz)”. Potrivit documentului, „...plata se va face imediat după predarea mărfii”. Fiind vorba de o problemă atât de importantă, primarul orașului a dat dispoziție de tipărirea a unor afișe pe care le-a răspândit prin oraș. Pe lângă trupele ce erau staționate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secretarul Primăriei Bacău și fratele viitorului ministru Mircea Cancicov -, generalul Ion Popovici sau avocatul D. Ardeleanu. Pentru acel an statistica suprafețelor cultivate a fost următoarea (primăvara anului 1921): porumb - 340 hectare, fasole - cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din 3 aprilie 1915, Primăria Bacău a „declarat ca articole de primă necesitate următoarele alimente și materii prime industriale”: grâul, făina, pâinea, grăsimile, măslinele, fasolea uscată, zahărul și săpunul de rufe. În vara aceluiași an, lista a fost completată cu ovăz și lână. Cele două ordonanțe cuprindeau și prețurile maximale de comercializare ale acestor produse, redate în exemplele de mai jos: În primăvara anului 1916 a fost publicat în Monitorul Oficial „Regulamentul de funcționare al Comisiilor Județene de Aprovizionare”. Aceste comisii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de unt pentru „armata roșie”, mereu se confiscau animale de tot felul pentru a fi abatorizate, după care urmau a fi transformate în imense cazane cu mâncare de calitate; mereu se luau cu japca milioane de tone de grâu, porumb, ovăz, orz și fân gata cosit. Mai mult de atât, în județele aflate în imediata apropiere a noii frontiere de la Prut, reimpuse de către ruși, fuseseră constituite ad-hoc uriașe staule și platouri de adunare pentru alte milioane de oi, vaci, boi, juninci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ministerului de Interne prin adresa nr.4577 mai multe „ridicări” de bunuri de pe teritoriul județului Tutova: „(...) Avem onoare de a vă raporta că depe raza județului Tutova s’a ridicat de către Armata Sovietică următoarele cantități de cereale: 32.795 kg. ovăz; 43.685 kg. orz; 7.018 kg. secară; 2.350 kg. porumb; 20.238 kg. fasole; 20.374 kg. mazăre și 2.980 kg. grâu”. Cantitățile mici de porumb și grâu furate, pot fi explicate, credem, prin grija sărmanilor țărani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai sus, adică 14.410 lei! Cum și caii de la comandament trebuiau tratați ca niște învingători, tot în ziua când i-au fost servite supica, fripturica și votca tov-ului general, a fost cumpărată de la cetățeanul I. Caracaș o cantitate de ovăz nespecificată în valoare de 8.000 de lei. Deoarece unul dintre ofițerii ruși rămăsese fără geamantan, statul român l-a „împroprietărit” cu unul cumpărat de la prăvălia lui Finchelman în valoare de 5.462 de lei, că doar rușii nu ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
jubileze: reușise să arunce economia românească în trecut, cu cel puțin 50 de ani! Dacă tot își asiguraseră țoale calde pentru iarnă, rușii s-au gândit să facă ceva și pentru caii lor așa că, după ce se cumpărase o cantitate de ovăz, românii au fost obligați să le cumpere acestora și paie în valoare de 2.000 de lei. Odată cu trecerea timpului, creșteau exponențial și pretențiile rușilor de la C.Al.C. ce, se pare, pe lângă menirea cu care fuseseră „învredniciți” de către Stalin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prohibi în mod complet exportul porumbului. Asemenea interpelări erau adresate chiar și de către membrii din majoritatea parlamentară. În mai multe rânduri, G. Becescu-Silvan a întrebat guvernul dacă nu se impunea urgent prohibirea porumbului, ca și a altor produse necesare țării (ovăz, untură etc.). Asigurările date de V. G. Mortun, că guvernul a luat măsuri ca negustorii să aprovizioneze comunele, în caz contrar li se vor închide magazinele, erau apreciate ca fiind insuficiente de către opoziție. În acest sens, s-au pronunțat N.
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
guvernul liberal a fost nevoit să vină cu noi măsuri, prin care o serie de taxe vamale au fost reduse și extinse și asupra altor articole. La 30 iulie 1915 a fost ridicată prohibirea la unele cereale (grâu, secară, orz, ovăz și făinurile lor). Această inițiativă se motiva prin producția mare realizată în anul 1915, deși acest lucru nu putea fi generalizat la toate produsele. Astfel, producția de grâu, ovăz și fasole, în anul 1915, a fost într-adevăr superioară producției
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
1915 a fost ridicată prohibirea la unele cereale (grâu, secară, orz, ovăz și făinurile lor). Această inițiativă se motiva prin producția mare realizată în anul 1915, deși acest lucru nu putea fi generalizat la toate produsele. Astfel, producția de grâu, ovăz și fasole, în anul 1915, a fost într-adevăr superioară producției medii din 1911-1913, dar producția de porumb și mazăre a fost mai mică. Deci, tocmai porumbul, considerat alimentul de bază al majorității populației, nu era protejat. Pe aceeași linie
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Fiind considerate exagerate, taxele de export la porumb, făină de porumb și fasole au fost reduse cu începerea de la 1 august 1915. Tot acum s-au introdus noi taxe vamale pentru o serie de alte produse (precum grâu, secară, orz, ovăz și făinurilor acestora, mazăre, unele leguminoase și oleaginoase). Noile taxe vamale erau menite să atenueze și nemulțumirea celor care nu erau interesați de exportul cerealelor, fiind preocupați mai mult de situația internă. Guvernul era conștient că nu putea ceda în
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
dea o organizare mai sistematică, să încheie unele contracte avantajoase. In decembrie 1915, comisia a stabilit libertatea de desfacere a întregii recolte a anului 1914 și a fixat procentul de export din recolta anului 1915 la 60% la grâu, 30% ovăz, 50% orz, fasole și mazăre. Constituirea acestei comisii de stat cu atribuții foarte largi privind cumpărarea, vânzarea și transportul cerealelor a fost primită fără entuziasm de marii proprietari și exportatori de produse agricole care se temeau că un asemenea organism
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
arșița soarelui de august și Început de septembrie, nu era prea confortabil pentru bietele noastre mame și surori. Și mâna trebuia să le umble repede căci postata era mare și ziua lungă. După orz se secera grâul, apoi secara și ovăzul. Ovăzul era pentru cei care aveau cai, iar celelalte cereale erau pentru pâinea cea de toate zilele și pentru păsările din curte. Fetele, cum treceau de doisprezece ani, Învățau a secera. Se mai tăiau la Început cu secera la mâna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
soarelui de august și Început de septembrie, nu era prea confortabil pentru bietele noastre mame și surori. Și mâna trebuia să le umble repede căci postata era mare și ziua lungă. După orz se secera grâul, apoi secara și ovăzul. Ovăzul era pentru cei care aveau cai, iar celelalte cereale erau pentru pâinea cea de toate zilele și pentru păsările din curte. Fetele, cum treceau de doisprezece ani, Învățau a secera. Se mai tăiau la Început cu secera la mâna stângă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
emisferă, formele acestea halucinante din lut gros de o palmă și mai mult. În acea toamnă nu s a scos un gram de fân (și, pentru vite am strâns multe grămezi de frunze din pădure), nici un gram de grâu, orz, ovăz sau floarea soarelui. V. Marin a adunat o căruță de babe din 7 ha cu porumb. Colac peste pupăză a venit și o iarnă grea. Nu știu de unde a scos tata grâu, el care se ducea în Oltenia după boabe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de porumb. Tata, și pe urmă și noi, măturam vagoanele în care se transportase cereale și gunoiul acela îl aduceam acasă. Era o distracție și aceasta pentru noi, copiii. Alegeam și puneam în locuri separate boabele de porumb, grâu, orz, ovăz, cânepă, nici neghina n-o aruncam. Boabele de porumb, dacă erau mai puține și n-ajungeau de-o mămăligă, mama le fiebea și le mâncam așa, cu puțină sare. Celelalte cereale erau pisate într-o piuă de alamă și din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a chemat la masă ca s-o pună pe mama să-și retragă testamentul de la Mitropolie. Dar nu poate, pentru că este furios pe nepotul Constantin al lui Știrbei Izvoranu. — Feciorul Ilincăi? — Da. L-a prins că fura din banii de ovăz ai cailor de poștă. — Fugi, neică Dinule, da’ ce-i nebun? Păi neica Șerban n-are nimic mai sfânt pe lume decât caii. — Prea zdravăn nu e. Mai an l-au prins c-a scos din visteria domnească șaptesprezece pungi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mânăstirea Sfântul Nicolae din Prund și intrară pe Podul de Pământ. În sfârșit, armăsarii se dezlănțuiră în galop. Drumul era pustiu. Ștefan încetini și Turculeț îl prinse din urmă. — Ce are Breazu? Nimic, măria ta. E stătut în grajd pe ovăz și pe urmă... Pe urmă ce? Ascultă, nu mă mai mări atât, că nu sunt vodă. — Am de tăinuit cu domnia ta și zidurile au urechi. Ești urmărit îndeaproape. Moșul domniei tale, marele spătar Mihai, știe că i-am prins urzeala
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urmă ce? Ascultă, nu mă mai mări atât, că nu sunt vodă. — Am de tăinuit cu domnia ta și zidurile au urechi. Ești urmărit îndeaproape. Moșul domniei tale, marele spătar Mihai, știe că i-am prins urzeala, așa că am pus în ovăzul Breazului azi de dimineață niște ierburi uscate ca să-l fac să asude și să spumege, să te pot scoate în codru. — Ești nebun. Dacă moare calul, o să dai de greu. Se auzi ca un nechezat râsul lui Turculeț. Ajunseseră la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
numele emisarului său Talaba, având în paranteză mențiunea intrigant; cu majuscule frumos rotunjite era scris marele vizir, câteva nume ale boierilor băjeniți în Ardeal și în sfârșit ultimul, Constantin Știrbei, cel ce furase în vremea lui Șerban Vodă banii pentru ovăzul cailor. Numele lui Știrbei era subliniat cu trei linii. Mihai cu mâna tremurând dădu la o parte prima foaie; dedesubt, un teanc cam de douăzeci, treizeci de foi scrise mărunt conțineau un fel de transcriere a actelor de propri etate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
treapta de marmură. Soarele săltase de după palat și lumina puternică îl trezi la realitate. — Repede, să ajung la prânz la Târgoviște, spuse prințul mergând grăbit. — Fără grijă, ajungi în trei ceasuri și jumătate, că armăsarii sunt stătuți în grajd pe ovăz și abia îi țin surugiii. Când să se urce în caretă, Ștefan simți o atingere ușoară a brațului drept. Întoarse capul și-l văzu pe intendentul palatului în genunchi pe pietrișul aleii. — Măria ta, rogu-te, lasă-mă să-ți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Voievod după desenele mele, fiecare odaie cu altă floare și altă lucrătură, nu erau patru la fel... Fu rândul lui Constantin Știrbei, cel care în urmă cu treizeci de ani fusese în primejdie să-și piardă brațul drept pentru că furase ovăzul cailor domnești, să se mire: — Hm! Dacă pentru niște amărâte de clanțe de ușă a fost atâta bătaie de cap și atâta cheltuială, își merită soarta Brâncovenii, că prea au fost nesățioși. Auzi, să pună ei să se lucreze clanțele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de pâine, vin, pere văratece și cireșe pietroase. De la Curte acum pleacă nepotul Știrbei spre Istanbul. Și-a luat o slugă care să se priceapă la cai; de, dânsul se pricepe doar la ovăzul cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să urmeze îndemnul preotului și să treacă dincolo la mânăstire ca să guste și el din pâinea îndulcită cu miere și din ulcelele de vin când or cânta călugării: „Bogații vor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nici utilizarea unor semințe superioare. Nu există pajiște demnă de acest nume în marea Valahie; fânurile sunt aspre, grosolane, spinoase; aici nu se cultivă trifoi, lucernă, sparcetă, toate fânurile artificiale; paiele nu se recoltează, ci putrezesc pe țelini. Orzul și ovăzul sunt ceva mai bune decât grâul; dar nu există decât în cantități nesemnificative. În mare parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de stepe. Speciile ovină și bovină sunt nenorocite și degenerate; n-au nici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ridicat de la masă și m-am culcat. Conflict mai larg? îmi spuneam, care conflict? Nu există nici un conflict. Ce poate să facă un țăran? Să dea unuia cu sapa în cap că i-a călcat răzorul sau i-a jefuit ovăzul. În Ion, de Liviu Rebreanu, unul îi dă altuia cu sapa în cap că a venit la muierea lui, pe care o iubea mai dinainte. S-a scris! În Țăranii, de Reymont, o muiere e pusă goală pe o grămadă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]