2,408 matches
-
multe fragmente dintr-un pieptene de os 135/4-225/2, cu nituri de bronz, cu mânerul rotund și alte câteva fragmente din fier (Pl. 149/2-4; 225/1-4). Mormântul nr. 85. Înhumat. Se păstrează doar craniul, descoperit într-o groapă ovală, la adâncimea de 1,70 m. Dimensiunea gropii era de 1,10 m x 0,55 m. Craniul așezat cu fața în sus, sfărâmat de presiunea pământului. Este posibil să fie o reînhumare doar a craniului de vreme ce nu mai apare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit într-o groapă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite, la adâncimea de 1,63 m. Era orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Nu a avut inventar (Pl. 150/2; 226/2). Mormântul nr. 87. Reînhumat, într-o groapă ovală cu diametrul lung de 1 m și cel scurt de 0,85 m, la adâncimea de 1,63 m. Au fost reînhumate doar câteva oase din schelet, fiind adunate spre mijlocul gropii. Niciun os nu era în poziție anatomică. Nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Ca inventar, în groapă, s-a descoperit o cataramă din fier-152/3; 228/4, cu spin (Pl. 152/2,3; 228/2,4). Mormântul nr. 93. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. A fost descoperit într-o groapă ovală, la adâncimea de 1,70 m. Lipsesc picioarele de la genunchi. Este posibil să fi fost distrus de o intervenție ulterioară. Capul aplecat spre dreapta, este puțin îngrămădit pe omoplat și piept. Mâinile întinse pe lângă corp. Piciorul drept îndoit spre piciorul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
catarame din bronz, M. 44 a avut două catarame - una din bronz și alta din argint, M. 53 două catarame din bronz. Din punct de vedere tipologic am deosebit două feluri de catarame, cu placă și simple, toate de formă ovală. În mormântul nr. 7 una din catarame este simplă, fără placă, cu corpul rotund în secțiune, ovală, având spinul prins de corpul cataramei, în zona în care este ceva mai subțire. Spinul, ușor lățit spre mijloc depășește puțin corpul cataramei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
53 două catarame din bronz. Din punct de vedere tipologic am deosebit două feluri de catarame, cu placă și simple, toate de formă ovală. În mormântul nr. 7 una din catarame este simplă, fără placă, cu corpul rotund în secțiune, ovală, având spinul prins de corpul cataramei, în zona în care este ceva mai subțire. Spinul, ușor lățit spre mijloc depășește puțin corpul cataramei, fiind ușor îndoit. Cealaltă cataramă, de asemenea ovală, are o placă dreptunghiulară, formată dintr-o foiță de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este simplă, fără placă, cu corpul rotund în secțiune, ovală, având spinul prins de corpul cataramei, în zona în care este ceva mai subțire. Spinul, ușor lățit spre mijloc depășește puțin corpul cataramei, fiind ușor îndoit. Cealaltă cataramă, de asemenea ovală, are o placă dreptunghiulară, formată dintr-o foiță de bronz, îndoită și decupată în zona în care este prins spinul și apoi încheiată cu ajutorul a două nituri de bronz. Placa este dreptunghiulară (Pl. 111/6). În mormântul nr. 14 s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și decupată în zona în care este prins spinul și apoi încheiată cu ajutorul a două nituri de bronz. Placa este dreptunghiulară (Pl. 111/6). În mormântul nr. 14 s-a descoperit o cataramă din fier, destul de bine păstrată, de formă ovală, rotundă în secțiune și prevăzută cu un spin, prins de partea mai subțire a cataramei. Ca lungime acesta depășește corpul piesei și are vârful puțin îndoit. Nu a avut placă (Pl. 115/5). O altă cataramă din fier descoperită în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mare, ușor aplatizată, care face parte din aceeași categorie de piese (Pl. 122/7). Mormântul nr. 44 a avut ca inventar și două catarame, una din bronz și una din argint, ambele cu placă de prindere, de formă trapezoidală, corpul oval rotund în secțiune, spinul ușor oval în secțiune, cu vârful puțin subțiat și adus peste corpul cataramei, depășindu-l. Placa formată din foiță de tablă, îndoită și decupată în zona spinului, prinsă cu un nit la cea din bronz (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din aceeași categorie de piese (Pl. 122/7). Mormântul nr. 44 a avut ca inventar și două catarame, una din bronz și una din argint, ambele cu placă de prindere, de formă trapezoidală, corpul oval rotund în secțiune, spinul ușor oval în secțiune, cu vârful puțin subțiat și adus peste corpul cataramei, depășindu-l. Placa formată din foiță de tablă, îndoită și decupată în zona spinului, prinsă cu un nit la cea din bronz (Pl. 129/4) și cu două nituri
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Pl. 129/4) și cu două nituri la cea din argint (Pl. 129/3). Cele două catarame din bronz descoperite în mormântul nr. 53 sunt aproape identice, una este puțin mai mică decât cealaltă (Pl. 136/7,8), cu corpul oval, rotund în secțiune, plăcile dreptunghiulare, realizate dintr-o foiță de tablă de bronz, îndoită, decupată în zona de prindere și prinsă cu câte un nit de bronz, care nu se mai observă în plan, ci în profilul pieselor. Spinul, îndoit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și prinsă cu câte un nit de bronz, care nu se mai observă în plan, ci în profilul pieselor. Spinul, îndoit puțin peste corpul cataramei. La catarama mai mare, placa este ușor trapezoidală. O altă cataramă, destul de mică, de formă ovală, fără placă, a fost descoperită în mormântul nr. 70 (Pl. 143/3). Corpul cataramei, mai subțire în zona în care se prinde spinul, este rotund în secțiune. Spinul este puternic îndoit la capăt, depășind cu mult corpul piesei. Aproape identică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vom folosi cele două mari necropole cercetate în Moldova, a căror rezultate au fost publicate în două mari monografii, destul de recent - Necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cea de la Mihălășeni. Majoritatea cataramelor de la Săbăoani se încadrează în tipurile de Bârlad-Valea Seacă, ovale, simple sau cu garnitură, respectiv cu placă dreptunghiulară sau trapezoidală: 1a (Pl. 144/5; 143/3); 2c (Pl. 111/4; 129/3,4; 136/7,8) și 5 din necropola de la Mihălășeni. Niciuna din cataramele descoperite la Săbăoani nu a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nr. 7, între alte obiecte a fost descoperit și un pieptene din os, confecționat din trei plăci prinse cu un număr de șase nituri din bronz (Pl. 111/5). Corpul, cu partea activă, are forma dreptunghiulară, iar mânerul de formă ovală, nu prea înalt. Umerii sunt drepți cu marginile ușor curbate în sus. Pe corp, ca decor are trei linii adâncite, orizontale, două deasupra dinților și una deasupra niturilor. Acest tip de pieptene este încadrat de către cercetătorul V. Palade în categoria
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Un al doilea pieptene din os a fost descoperit în mormântul nr. 24 (Pl. 120/2), format, de asemenea, din trei plăci de os, prinse cu nituri de bronz. Face parte din aceeași categorie de piepteni, cu mânerul de formă ovală și aripi laterale ușor albiate, care sunt încadrați în necropola de la Mihălășeni, în tipul 3c1, iar la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3, cu umerii scobiți. În mormântul nr. 43 s-a descoperit un pieptene din os cu mâner semicircular, umerii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmente nu putem să ne dăm seama din ce tip de pieptene fac parte, doar că mânerul era semicircular. Un alt pieptene din os a fost descoperit în mormântul nr. 53 (Pl. 137/1). Este un frumos exemplar, cu mânerul oval, înalt și cu umerii ușor curbați în sus. Este prevăzut cu mai multe rânduri de nituri de bronz, care prindeau cele trei părți componente ale piesei. Păstrează aceleași proporții ale corpului și mânerului, având înălțimea mai mică decât lățimea, deși
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
categoria pieptenilor înseriați cu b1 din așezarea și necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cu tipul 3a din necropola de la Mihălășeni. În mormântul nr. 64 s-a descoperit un pieptene aproape identic cu cel descris din mormântul nr. 53. Aici mânerul oval este mai scund, iar curbura la umeri este mai accentuată. Se mai păstrează trei nituri la mâner, în partea de sus și 5 nituri pe corp (Pl. 208/4). Acest tip de pieptene este notat la Mihălășeni în categoria 3d
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3 - cu umerii scobiți. Alte două fragmente de pieptene au fost descoperite în mormintele nr. 72 (Pl. 144/4) și 84, (Pl. 225/2) din care nu se mai păstrează decât o parte din mânerul oval, unul prevăzut cu cinci nituri de bronz și câteva fragmente din partea activă a piesei, iar celălalt cu doar câteva fragmente din mâner. Nu avem niciun element specific păstrat care să ne permită încadrarea într-un anumit tip de pieptene. Considerăm
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
activă a piesei, iar celălalt cu doar câteva fragmente din mâner. Nu avem niciun element specific păstrat care să ne permită încadrarea într-un anumit tip de pieptene. Considerăm, totuși, că fac parte din aceeași categorie a pieselor cu mâner oval, descoperite în această necropolă. Așadar, toate cele opt exemplare de piepteni, descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, fac parte din aceeași categorie - cu mânerul oval - realizați din trei plăci de os prinse cu nituri de bronz. Doar două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pieptene. Considerăm, totuși, că fac parte din aceeași categorie a pieselor cu mâner oval, descoperite în această necropolă. Așadar, toate cele opt exemplare de piepteni, descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, fac parte din aceeași categorie - cu mânerul oval - realizați din trei plăci de os prinse cu nituri de bronz. Doar două piese au fost decorate, pe corp, cu câte una sau două linii orizontale adâncite. Cu excepția fragmentului de pieptene descoperit în mormântul de incinerație în urnă nr. 51
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și lățită, cu trei torți în bandă ce pornesc de pe buză până pe umăr, așezate echidistant și cu câte patru caneluri verticale. Ca decor prezintă pe partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două cerculețe concentrice. Acest decor era realizat, probabil, prin stanțare. Pe trunchiul inferior, a fost realizat un alt decor, format din două rânduri de triunghiuri mici, făcut prin lustruire. Diametrul fundului este mult mai mic decât al gurii vasului. Forma ovală a fost realizată, probabil, din greșeală, în momentul uscării (Pl. 126/2). Ca tip îl putem încadra în schema de la Mihălășeni la 3b, iar în cea de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2. Ultimul castron cu trei torți descoperit la Săbăoani
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exemplare. La Bârlad-Valea Seacă sunt catalogate drept boluri și înseriate în tipul 2. Al doilea exemplar a fost descoperit în mormântul de incinerație în urnă nr. 51 (Pl. 135/37; 200/1). Este de culoare cenușie, are buza dreaptă, corpul oval, umărul pronunțat și fundul drept. Menționăm că fundul este foarte mic în comparație cu corpul vasului. Face parte din aceeași schemă tipologică cu exemplarul de la mormântul nr. 47. În fine, un al treilea exemplar s-a descoperit în mormântul de înhumație nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
doilea exemplar, de data aceasta întreg, a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 53, în zona capului, de culoare cărămizie, cu gâtul nu prea lung, cu gura trompetiformă, corpul bombat-ovoidal, terminat printr-un fund sub formă de buton. Torțile ovale în secțiune, pornesc de sub buză până pe umăr. Ambele amfore fac parte din aceeași categorie de vase importate din zona Imperiului Roman, în această perioadă, fiind înglobate în tipul 4 al amforelor romane în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și tipul 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventarului. Nu s-au semnalat, de asemenea, nici situații în care să se fi înhumat două persoane în același mormânt sau cenotafuri. La unele morminte, în special la cele reînhumate, gropile în care se depuneau oasele reînhumate, aveau o formă ovală sau chiar rotundă. Întrucât nu avem determinările antropologice, vârsta defuncților a fost aproximată după mărimea oaselor, deosebind doar două categorii de morminte, de adulți și de copii, incluzând aici și adolescenții. Același lucru și în legătură cu sexul celor înmormântați în această
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație la populația dacică populație ce locuia acest teritoriu și mai târziu, la populația dacilor liberi din sec. II-III d. Chr.. Din punct de vedere al formei gropilor pentru introducerea urnelor funerare, trebuie să remarcăm faptul că erau rotunde sau ovale, cu un diametru ceva mai mare decât acela al vasului sau vaselor care constituiau urna funerară și puțin mai adânci, cu circa 15-20 cm. decât înălțimea urnei și a vasului sau fragmentelor de vase care o acopereau. În comparație cu adâncimea mormintelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]