1,945 matches
-
mamă umplută și ea din plin. MARIEDL: Dragă Mariedl, cum o mai duci? Mie imi merge bine, Mariedl a ta, multe salutări. CINCI Încăperea, însângerată. Mariedl își taie părul cu un cuțit imens de bucătărie. Fratele lui Mariedl, își înfășoară pântecul cu cârpe de moară și scutece. Pe o bancă ce ține loc și de pat tatăl lui Mariedl sforăie beat cu o sticlă în mână. Tatăl lui Mariedl cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și conform cărei logici nesocotite ar putea acționa Dumnezeu astfel? Să ne folosim, așadar, de acest dar al lui Dumnezeu tocmai pentru a ne proteja de această lume infestată de Rău din cauza unor demiurgi haini... VI CERINTHE și „satisfacerea poftelor pântecului” Isus hedonist... Cerinthe este agățat rapid de dinții greblei patrologice, și abia dacă scapă... Citat un piculeț, el dispare aproape imediat după aceea. Și, de fapt, singurul care-l citează este Ipolit din Roma, care expediază „cazul” în doar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
chefuri, agapele și orgiile ar dura o mie de ani... După cum lesne bănuim, episcopul Romei îl discreditează pe filosoful gnostic, găsind la originea ideilor sale doar vinovata amplificare a pasiunilor, din care el nu le cunoștea decât pe cele ale pântecului și cele de dedesubt. De altfel, ca să-l scuzăm, cine filosofează altfel decât făcând din cazul său o generalitate? VII MARCU și „femeile elegante” De la pahar până la gură. Cu o trecere prin galeria cu portrete gnostice la fel de rapidă ca ale
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ai literaturii universale, se remarcă și numeroase polemici, inaugurate de intervenția lui Mircea Eliade, în numerele 657 și 662 din 1927, intitulată Mitul arghezian. Autorul condamnă cultul marelui poet, care l-ar transforma într-un „mic zeu asiatic, voluminos în pântec, trivial, agresiv și bonom”, fără a nega însă talentul și originalitatea sa. La apariția Cuvintelor potrivite, Mircea Eliade consideră volumul „înspăimântător de slab: submediocru, decolorat, măcinat de avânturi nerealizate, dovada unui talent de o stranie insuficiență” (Poezia lui Tudor Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
letargiei, balonării sau a altor semne de PMS, faceți-vă timp și relaxați-vă. Eu prefer să fiți Într-o cadă cu apă fierbinte. Scufundarea corpului În apă caldă poate fi cea mai apropriată experiență de cea a reîntoarcerii În pîntecul mamei. Vă modifică energia În așa fel Încît corpul vostru devine mai receptiv la vindecare și la exercițiile energetice care vă calmează hormonii. O dată ce ați reușit să vă relaxați puțin (muzica liniștitoare pe fundal netezește calea acestui experiment) Întindeți-vă
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
naturale ale corpului nostru, medicina energetică vine ca un antidot, amintindu-ne cine sîntem și reconectîndu-ne cu fundamentele noastre naturale. Și am aflat că acolo există adevăratul dar al creației. Noi, cele care naștem, știm În adîncul inimilor, oaselor și pîntecele noastre cum se creează energia, cum se aclimatizează, ajustează și creează trupuri sănătoase. Pe măsură ce pășim Într-un viitor În care principiul feminin merge mînă În mînă cu medicul, omul politic și cu profesorul noua lume după acre am tînjit atît
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o poate domina și unifica definind o anume dialectică ascendentă în care eroticul ar constitui etapa intermediară între pornografie și adevărata iubire. Regăsim aici imemoriala divizare a trupului într-o parte animală, o parte intermediară și o parte spirituală aleasă (pântec/piept/cap; gură/nas/ochi) pe care a popularizat-o Republica lui Platon și care a inspirat mitologia popoarelor indo-europene. Comparația funcționează cu atât mai mult în defavoarea pornografiei cu cât ideologia spontană a profesioniștilor literaturii sau gândirii îi plasează în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
meu își desface buzele într-un du-te-vino ținându-mă de mijloc și-o freacă de genunchiul meu o sărut în același timp îi cuprind sânii". Ibid., pp. 141-142. Scena se încheie cu ejacularea, temă ineluctabilă a procesului: "îi ejaculez pe pântec pe slip ea nu și-a retras mâna mi-a apucat coaiele simte sperma care țâșnește" (p. 143). În timp ce pasajele erotice fac să prolifereze vălurile, la propriu și la figurat (metonimii, metafore...) și multiplică medierile (evocarea unor civilizații exotice, recursul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe vremea aceea, că pentru a pătrunde unele fecioare e bine să folosești pomadă ori unt proaspăt. Până la urmă îmi prinse pula, ca să mă ușureze. Strânsă de mâna ei blândă și albă, slobozi și împroșcă o sămânță azurie pe pizda, pântecele, coapsele și mâna ei!". Op. cit., p. 44 La început, se pare că dorința n-ar fi împărtășită, dar, o dată demarată relația, tânăra, deosebit de înzestrată pentru activitatea sexuală, devine, la rându-i, activă. Slobozirea spermei de către ambii parteneri le atestă satisfacția
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
prin intermediul oricărui bărbat: "Sunt femeia aceea care fuge fără să întâlnească pe nimeni. Tiranul pe care-l port în mine, pe care-l tot plimb de-a lungul zidurilor cenușii și-al ferestrelor închise e propriul meu sex. Îmi sfredelește pântecul, îmi arde pașii și mi-o ia înainte [...]. Nu mai îndrăznesc să mă uit la bărbați, de teamă să nu m-atragă...". Op. cit., cap. I. Textul pornografic are nevoie să înfățișeze o populație feminină care să fie, în sfârșit, eliberată
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
țări sau continente. Visul determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământuluiă) și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o atitudine regresivă, chiar infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul matern, problematica legată de mamă. Ochi Semnificațiile ochiului sunt multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu credă), ca organ al percepției intelectuale; - dincolo de perceperea realităților exterioare, ochiul permite sesizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism. Unele prezintă totuși o încărcătură simbolică mai mare decât altele: - stomacul este asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism. Unele prezintă totuși o încărcătură simbolică mai mare decât altele: - stomacul este asociat cu ideile de foame și de dorință, dar și de mirare («ni se strânge stomaculă într-o situație neașteptată, la un act de bravură
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
caricaturizată. Sub pretextul că îi vinde "amicului" pontul executării rapide a unui costum de baie, care-i va garanta succesul pe plajă, Arghezi recompune, minuțios, până în cele mai mici și sugestive detalii, portretul ridicol al adversarului, exhibându-i caraghios nuditatea: "Pântecul și corespondentele lui, acoperite cu două triunghiuri, vor lăsa vizibilă grațios carnea șoldului albă, iar ombilicul cu mimica lui, reproducând în miniatură expresia de inteligență și sarcasm a figurii dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însuți" (Către Louise Colet, 23-12-1853). Dar este și o asceză, fiindcă viața scriitorului este cea a unui sfânt ducând "o viață, pustie de orice bucurie exterioară" care încearcă pentru arta sa "o dragoste frenetică și pervertită", "ciliciu care îl scarpină pântecele" (Correspondance, Conard, II, 394). Nu ajungi în cer decât prin martiriu. Urci la cer cu o coroană de spini pe cap, cu inima străpunsă, cu mâinele însângerate și chipul radios" ( III, 362). Dacă vreți totodată să căutați Fericirea și Frumosul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca entitate în univers, misterul relației cu natura, încercarea de a descoperi rădăcinile mitologice ale insului în mirificul peisajului: „Ți-e dor să scrii un poem despre/ ființa născătoare, mama florii/ și-a ierbii, despre: // zumzetul dintr-un stup adormit;/ pântecul, lumina incertă din care/ iată se trezește poetul” (Ars poetica). Un ceremonial de limbaj și imagini, precum și un anumit echilibru existențial se degajă din versurile care conturează o poetică a iubirii de cuvânt și lucruri. Aceste caracteristici se regăsesc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
în care termenul galop, reper simbolic, duce în halouri metafizice potențând misterul. Imaginea reală a mărturisitorului se subordonează imaginii mitologizante, hiperbolice, în linia basmelor cu Feți-Frumoși: Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună; Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună, Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună. Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună Cu îndrăzneața
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
soare Când se uita Moldova la soare ca de nuntă, Rămase grea - se spune Cu fiul său Cotnar Și lăcrămă țărâna De-acea plăcere cruntă Iar Venus și cu Bachus Ieșiră din altar. De cum lovea copilul Pe maică-sa în pântec E păstrătoare cupa Când plină la-nchinat La scumpa apăsare Răspunde cu un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
faceți decât aceste respirații abdominale; lent și cu conștiința mișcărilor de aer. Nu treceți la exercițiul următor decât dacă ați asimilat bine această manieră de a respira. * când ați dobândit maniera, faceți exercițiul următor: este vorba de a respira prin pântec (burtă, abdomenă accelerând gradual ritmul. Și aceasta până când dvs. atingeți o respirație abdominală rapidă și întotdeauna nazală. Odată obișnuit cu această accelerație progresivă, încercați, o dată, de două sau trei ori pe zi să respirați repede prin pântece și pe nas
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
o grămadă de aur dătător de nepăsare... Asta da, domnie! În direcția ei, cel numit Rică (de la "Spărgerică") se lăsa deseori furat de visare. Numai că, de obicei, realitatea îl trăgea abuziv înapoi, afară din reverie, înșfăcându-i ființa din pântecul dulcii libertăți onirice și înfășându-i-o silnic în niște contururi tenace, sufocant de înguste și de nepotrivite aspirațiilor lui. Ei, dac-ar fi putut-o el face s-aștepte măcar cât să-și fi uzat visul puterea de fascinație
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]