13,312 matches
-
dumneavoastră. Dar nu am expertiza necesară discuției pe acest subiect. Folosesc și eu cuvinte mondene culese din folclorul pacienților. -Înțeleg că interpretați planul universal drept imaginea naturii cu munți, floră și corpuri cosmice în fundal așa cum ați reprezentat-o pe pânza întinsă pe șevalet constituită planul euclidian. -Sper că m-am exprimat corect în fața unui om cu expertiză. -De ce nu! Mulțumesc de apreciere. Dar cu ce asociați planul universal? -Bineînțeles cu geometria afină care a introdus curba cu rază infinită
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
noaptea tristă, care-mi cerne pașii Și ușor îi ascunde-n întuneric, Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașii Fredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult încet, cum veștede frunze Fosnesc sub a gândurilor durere, În liniște, pictez pe nevăzute pânze O fărâmă de iubire care piere... Am iubit un gând care s-a destrămat, Am sperat că undeva sufletul pereche Nu mai vrea să rămână-n anonimat Și am rămas doar cu iluzia mea veche... Toamna a risipit a timpului
MELANCOLIE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378272_a_379601]
-
plecând în zbor razant deasupra apelor. Urmărea șiragurile de unde ale valurilor care plecau periodic de la țărm spre zări, departe. Vedea cu nostalgie acele zări, unde, la orizont, valurile atingeau cerul, în sclipiri vii de argint. Urmărea cum corăbiile își umflă pânzele când părăsesc rada portului, pentru a ieși în larg, să înfrunte primejdiile de tot felul, să cutreiere oceanele lumii celei rotunde. Odată cu aceste corăbii, și dorurile ei plecau în călătorii exotice spre meleaguri doar visate, sau auzite, din povestirile copilăriei
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
lanuri și am coborât un prundiș, aici am intrat într-o vâlcea în care cântau mii de păsări cu glasuri de vioară, de oboi și de piculină, un întreg concert...Mergeam pe sub umbra unor goruni bătrâni care țineau pe vârfuri pânza albastră a cerului, spălăcită de-atâta lumină, printre care treceau leneși câțiva nori zdrențuiți spre apus. Lăsasem trăsura cu caii să pască și plecasem să mă tăvălesc pe iarbă; în urma mea, domnița Deleș plângea, am văzut-o cum i se
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
de exigențele unui portret comandat și folosește o pensulație mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creație a pictorului Theodor Aman. Pictori, restauratori: Ioan D. Popa și Simona Predescu Foto: Theodor Aman - “Mama cu fetița”, ulei pe pânză
Premieră la Muzeul Theodor Aman din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93601_a_94893]
-
Diavolul te va umple de bale, ca măcar să te spurce, dacă nu-ți poate opri lucrarea cerească: „nebunul”, „sifiliticul„... - si asta pentru dezvăluirea afacerii „regale” („AFACEREA STROUSSBERG„, cu căile ferate...), pentru dezvăluirea „cârpelilor” liberale, cu „steagul Domnului Tudor„: „țin’te pânză, să nu te rupi!” ... - PENTRU TRĂDAREA (LA ORDIN EUROPEANO-MASONIC...) A DUHULUI ROMÂNIEI!!! Deh, orice martir își asumă, în primul rând, cunună de spini a martirajului, altfel n-ar exista martiri... - or, ROMÂNII CEI MULT PREA MODEȘTI ȘI PROSTIȚI AU CEI MAI MULTI
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
faptul că pentru poetul, care s-a apropiat poate cel mai mult de tainele poeziei marelui Luceafăr, Cernăuții au fost la fel primul oraș, cu care a făcut cunoștință în copilărie. Aici, imediat după război, venea cu mamă-sa după pânză, boieli și pâine... Venea să vadă orașul lui Eminescu, unde i s-a înfiripat prima dragoste, scrie primele poezii și își vede publicată prima creație poetică. Nr. 1 Vedere generală, Văzuta Cernăuțiului, 1860, Knap Așa a vrut soarta (sau, cum
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
meteoriți ai unui cer saltimbanc/ îți simt duioșiile cu ochi de pictor aripa cuvintelor șchiopătează în singurătate îngerul îmi dăruiește pensula lui Adam hai la masa cuvintelor să mă taci într-o carte ce culori doamne ce culori pe o pânză cât cerul nu-mi însera sufletul prea efemerul Referință Bibliografică: Suflet (de)colorat / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
Articolele Autorului În prezența ta au roșit garoafe, Timpul efemer s-a prins de un snop Clipele rebele au pus de agape, Mărăcini tufliți au albit pe loc... Pietrele-au strivit toată așteptarea Pașii rătăciți s-au oprit în drum, Pânza de păianjen a furat uitarea Mâini în căutare și-o dâră de fum... Geamul s-a crăpat ușor în lumină, Când visam albastru și ciopleam păreri Am văzut Înaltul într-o zi senină, Încă îl mai caut și acum prin
TIMPUL EFEMER de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377125_a_378454]
-
pe care le găseai în toate magazinele comerțului de stat, dar - prin ochii prichindeilor de o șchioapă - ele căpătau conotații de basm, chiar dacă mașinuțele și roțile lor erau realizate din tablă ambutisată și vopsită, iar păpușile aveau corpul confecționat din pânză umplută cu rumeguș, peste care purtau o rochiță de stambă pastelată. Ei, dar cu toate carențele pe care le avea marfa, jucăriile și dulciurile erau pentru toate buzunarele, iar copii profitau din plin de generozitatea părinților. Dacă ar fi să
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
nu s-a gândit dl. Vâlcov că prea mulți oameni știu multe, și s-ar putea ca prietenii să-l vândă pentru mai puțin decât 30 de arginti?! Pe langă prejudiciul financiar, consider un act inconștient și criminal să periclitezi pânză unui artist ascunzând-o sub un pat sau într-o debara...dacă aceste opere se distrug pentru că sunt tratate asemeni unui colet oarecare, cine repara greșeală? Cum putem înlocui un tablou pictat de Picasso, Tonitza sau Renoir? Nu consider gestul
PRIMARUL SI PICASSO de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377119_a_378448]
-
prin poleiala caldă a răsuflării zilei ce dezmiardă îndelungat și pătimaș trupul pământului iubit ce prinde dintr-odată, copleșitor, să ardă. Mă amețește îndepărtatul zbor al berzelor hoinare care sfidează soarele în căutările prelungi și cumpănite a umbrelor topite-n pânzele păianjenilor albi țesute migălos pe norii zilei adormite. Între plutirea calmă și mult prea statica căldură, simt dintr-odată cum mă pierd de toate și de mine, cum mă desprind din forma-mi din ce în ce mai ostenită și, să mă-nalț în
ÎN ARŞIŢA ZILEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377188_a_378517]
-
victorie negativă a propriului eu, ceea ce duce iminent la o răzvrătire ivită din tăcere. Așa se naște poezia! “Dumnezeu a visat cândva un poet să ne bântuie insomniile în iernile despuierilor noastre adaggio se frânge pe muchii de suflet culorile pânzele lui așteaptă in anticamera suferintelor mute” (Eroica) Eu sunt Spartacus, este, în opinia mea, o carte cu strălucire îndrăzneață, o carte cu stil autentic și expresie stilistică formată, Melania Atanasiu Briciu realizând unitar acest parcurs liric. Volumul este un lung
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > BANALITATE ÎMPĂIENJENITĂ Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului S-a uzat materialul normalității, compoziția ei a fost folosită din abundență până a ajuns să semene c-o pânză de păianjen care-și lungește franjurile dezordonate, pentru a acapara tot ce-ntâlnește în preajma ei, inclusiv, oamenii. Veselia și bunătatea sunt povești nemuritoare, umorul e-o peliculă SF cu marțieni, dar sunt normale atrocitățile oamenilor care se plimbă prin labirintul
BANALITATE ÎMPĂIENJENITĂ de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377301_a_378630]
-
mai inspirați. Schema de sistematizare pe care a avut ocazia să o vadă la o expoziție de ziua recoltei, arăta frumos, însă cine știe ce vor construi în final? Au mers pe faleză și, când au ajuns în dreptul fostei nave regale cu pânze, „LIBERTATEA”, acum local de alimentație publică, au intrat în salonul de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
vârtejurile de apă ale ființei căutându-ne cum pescarii caută locurile cele mai bune de pescuit punând în vârful undițelor câte o metaforă vie cât de departe suntem de noi acum și cât de aproape să întindem plasele sau acea pânză nesfârșită sau poate numai privind pânza păianjenului prieten să ne credem liberi zbătându-ne să plecăm din noi prin noi către noi câtă siguranță mai este într-un pumn de nisip aproape departe de țărm dacă totul în jurul nostru este
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382125_a_383454]
-
-ne cum pescarii caută locurile cele mai bune de pescuit punând în vârful undițelor câte o metaforă vie cât de departe suntem de noi acum și cât de aproape să întindem plasele sau acea pânză nesfârșită sau poate numai privind pânza păianjenului prieten să ne credem liberi zbătându-ne să plecăm din noi prin noi către noi câtă siguranță mai este într-un pumn de nisip aproape departe de țărm dacă totul în jurul nostru este umed până și tăcerea face valuri
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382125_a_383454]
-
zi de sărbătoare. Frumos și elegant! ... Sunt aici! Dar cum poți auzi un suflet că se vaită?! Pământul o acoperi cu o rafală de schije, încheindu-i orice pact cu lumina. Mirosea a tămăie și a scorțișoară. Tenebrele își ascundeau pânzele peste ochii flămânzi de dor, ai mamei. Începu să scurme ca o cârtiță, prin grămada aceea de lut, ce-i înecase toată speranța. Nu-i venea să creadă că o lăsaseră singură și plecaseră toți.Începu să roadă,oarbă,din
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
război, două milioane de cetățeni arestați și anchetați, două sute de mii de condamnați, cinci mii de condamnați la moarte și executați, sute de morți executați demonstrativ sau discret, fără a se mai ajunge la arestare, judecare și condamnare, pentru intimidare. Plus pânza de păianjen țesută cu ajutorul celor peste 1,5 milioane de informatori, colaboratori, persoane de sprijin, agenți de influență, gazde conspirative, care au contribuit, „după puterile lor”, la contaminarea aerului pe care-l respiram. Pentru că doar așa putea rămâne la putere
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
sunt exact cum erau costumele vechi. Astăzi se manifestă o tendință accentuată spre modernism și lucrul acesta se observă și în vestimentație. Dar se mai păstrează încă materialele folosite în mod tradițional în confecționarea pieselor de vestimentație feminină, în special pânza deasă din Damasc. C. M. : Avem și noi cuvântul „damasc” în limba română, denumind același material textil. E foarte apreciat pentru calitatea texturii. E.S. dl. S.M. : Da. Cred că trebuie să învăț limba română, ca să pot înțelege mai multe lucruri despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe persoane leșinate. Am văzut și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe persoane leșinate. Am văzut și pe directorul Jauner căzând în fața teatrului. Consulul suedian i-a
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
răsfrâng, mai totdeauna, în iazuri sau în ape speculare, ca și, firește,-n "sufletul ș...ț fântână": oglindă în oglindă, ca într-un "game of shifting mirrors", - fiind, adesea, "cadre" propriu-zise înfățisând priveliști pitorești, ca redundant-romantica veduta (ce e o pânză ruysdaëliană) din Remember. Iar "mult poesc", să zicem, e nu doar Pașadia; e astfel și Mateiu I. Caragiale (frate și fiu al unor "poescofili" notorii); și, ca în Prăbușirea Casei Usher, un "lac comentator"4 va să-i răsfrângă, și
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
și, mai ales, printr-o sensibilitate educată, datorită căreia sobrul stil critic are o irizație de poezie: "Femeia șFenia, din Mistreții erau blânzi, n.n.ț rămâne un personaj fără chip (Ťcapul, cu fața în jos, îl ținea înfundat într-o pânză. Basmaua neagră i se îmbibase de apă...ť) dar aduce, în plus, o viziune halucinantă asupra universului în care se mișcă. Lumea percepută prin simțurile ei ascuțite la maximum înseamnă legendele locului - Ťtata hoțilorť, Andrei Mortu, despre care se credea
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
cu toții dincolo. Numai pe noi ne opriseră. într-o germană de școală, cum recitam în liceu la Brașov poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă... Acesta interveni numaidecât, adre-sându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al stofei, de astă dată în sens invers. Am mai scris despre aceasta. De teamă să nu fie
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]