1,303 matches
-
botanică (Dendraria); am revăzut corpul principal de pe înălțime, unde am fost Vineri, și am trecut și în altă parte peste drum, drept lângă țărmul mării unde sunt plantate specii de arbori și arbuști cărora le priește umezeala. În lungul unui pârău tufișuri de bambus. O alee mărginită de magnolii care încep să înflorească. Vor mai avea o înflorire la Septembrie. Am găsit într-un colț un fel de stejar-răchită, american din nord, care crește extrem de repede și face un fruct ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce vin de sus din omăturile piscurilor. Munții cătră care mergem deși nu întrec 2000 m. au zăpadă în râpele coastelor. Într-un loc ghețarul a ajuns până la marginea șoselei. E tare ca o stâncă. Într-un loc găsim un pârău care coboară din munți, având ieșiri și prin alte tuneluri pe care le-a sfredelit apa. La un pod se află un mic lac albastru de unde vin și parte din aceste izvoare gemene. Acolo am găsit un tânăr abhazian care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întrucâtva asemănătoare. Lacul Roș e format, cum se știe, din surparea unor straturi de pământ la ieșirea Bicazului cătră Chei. Apele zăgăzuite astfel s-au adunat înecând pădurea de brazi a văii, iar peste zăgaz și-a făcut puțin loc pârăul. Aici se spune că un cutremur a scufundat valea, acumulând apa destul de bogată a unui pârău ce vine din sus și sporește cu afluenți destul de bogați. La ieșirea din lac, unde recunosc urmele unui puternic zăgaz, s-a clădit chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ieșirea Bicazului cătră Chei. Apele zăgăzuite astfel s-au adunat înecând pădurea de brazi a văii, iar peste zăgaz și-a făcut puțin loc pârăul. Aici se spune că un cutremur a scufundat valea, acumulând apa destul de bogată a unui pârău ce vine din sus și sporește cu afluenți destul de bogați. La ieșirea din lac, unde recunosc urmele unui puternic zăgaz, s-a clădit chiar lângă apă un hotel cu atenanțele lui și cu o grădină de diverse esențe încă tinere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici, ca și în tot lungul drumului, năboiesc torente înspumate; sunt mai curând cascade, sar din treaptă în treaptă. Pe alocuri cascade adevărate, cu pânze de apă căzând în perdele de la mari înălțimi. La fiecare cotitură a drumului aveam priveliștea pâraielor viforoase, ce se eliberează spre văi din ghețarele de sus. Stânci de omăt sunt și-n marginea drumului ici-colo. Priveliștea e pitorească prin sălbătăcie; deoparte și de alta a șoselei păreți abrupți de stâncă; și în prăpastie tunetul apei. Șoseaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să iau căpăstru din cui și mi s-a părut că a strigat tata și de frică am sărit pe la celălalt capăt al patului într-un ceaun mare cu apă clocotită, până la genunchi. Și am vrut să mă duc la pârău dar nu m-am putut duce decât până în mijlocul ogrăzii și am căzut jos. Trei nopți și trei zile n-am închis ochii. Pielea de la genunchi și până jos a căzut de pe picioare. Mi-a trecut cu frunze de tei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul cel mai important este Prutul, care are doi afluenți mai importanți: Elanul în dreapta și Lăpușna în stânga. În partea de vest a județului curge Crasna, care se varsă în Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai importanți: Elanul în dreapta și Lăpușna în stânga. În partea de vest a județului curge Crasna, care se varsă în Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
El începea din dealul Lohan, care se afla lângă pârâul cu același nume (de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Este corespondentul slavon al topicului românesc Cacaina (Căcaina), denumire întâlnită în orașele moldovenești. Un astfel de pârâu traversa târgul Huși, după cum se amintește în uricul din 23 ianuarie 1502. El izvora din viile care înconjurau orașul și se unea cu pâraiele Ochiu, Schitu și Zavati, formând pârâul Broșteni. Duda. Comună alcătuită din satele Duda și Novaci, situată în sudul fostei plase Podoleni; se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Râpile. A fost proprietate a lui Teodor Cerchez, deputat și prefect. La 500 m de sat se află movila Răbâia. Sărata. Numele este destul de răspândit și poate să fi fost dat de depozitele saline subterane; sunt mai multe sate și pâraie cu acest nume: unul în Basarabia, în ținutul Cahulului și care se varsă în Prut, mai jos de Leova, altul în județul Fălciu, care se varsă în lacul Donici. Sunt cunoscute și două sate: Gura Săratei (în jud. Fălciu, plasa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ale ținutului Fălciu. Ceea ce se numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care și bulgari, erau menționați în documentele din 11 mai 1720
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a negustorilor a fost corelată de necesitățile Curții, în jurul căreia gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
această categorie de orașe se observă o dezvoltare unidirecțională, în lungul unei axe principale de circulație. Astfel, dacă orașele Bacău și Roman au crescut mai mult spre nord, Hușii s-au extins mai mult spre sud-est, în lungul zonei dintre pâraiele Drăslăvăț și Șara. Târgul nostru se afla la extremitatea sudică a itinerarelor domnești care, în general, urmau traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși (uneori Bârlad). De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie. O excepție întâlnim în ultimul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru săraci, când au ce mânca. * Nu-ți cere... osânză. * Pentru unii, statul de plată echivalează cu statul pe scaun. * E foarte disciplinat: unde îl pui, el acolo stă. * Din cauza apei, nu a văzut marea. * Pe timp de secetă, unele pâraie intră la apă. * O noapte pierdută nu este un sfetnic bun. * Apa trece, pietrele se sparg. Existența gândurilor e certificatul de garanție pentru buna funcționare a creierului. * Pământul e rotund, dar mai ales răbdător. Deși nu sunt de gheață, unii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
impresiunile, însă nici unul nu mărturisea drept ceea ce-a simțit în așteptarea ursului. Mi-au trebuit și mie 20 de ani, ca să mă hotărăsc a destăinui adevărul. Ne adunasem deci într-o poiană prea frumoasă prin mijlocul căreia șerpuia un pârău rece ca gheața și limpede ca lacrima. Acolo la umbra a câtorva brazi seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârâul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile 132 ca să le răcim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și o aplicație pe teren, spre Câmpina. Pe măsura apropierii de munte, mi s’au dezvăluit locuri mirifice, cum poate doar pământul românesc e În stare să arate, dar și urmele civilizației. Într’adevăr, muntele era frumos, dar poalele lui, pâraiele lui, erau Împănate cu fel de fel de rămășite ale vieții moderne, prea dezinvolt abandonate. Or fi văzut și alții asta, mai Înainte, de vreme ce afișul simpozionului Înfățișa un copac, de fapt un personaj lămurit de o inscripție, ca ’n vechile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota, a fost ridicată o mănăstire de călugări, frați creștini. Treptat, în jurul bisericii din lemn s-au construit case țărănești, astfel luând ființă satul. Deși mic între satele bucovinene, Probota ocupă un loc important în comuna Dolhasca, județul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
domnule Ioan Alexa, vă simt alături de mine, alături de acești copii care se află pe Aleea Clasicilor din Chișinău, alături de oameni în vârstă care au venit să prezinte un omagiu limbii române. Limba Română niciodată nu va fi despărțită de un pârău cum este Prutul. Limba română va fi una și aceeași, chiar dacă între noi, dintr-o eroare istorică, vor mai sta niște grăniceri. MĂRTURISIRI Vă îmbrățișez și vă mulțumesc pentru sufletul dumneavoastră și pentru tot ce însemnați dumneavoastră pentru noi toți
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pârâul Laptelui - Gura Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele din curte și tot ceea ce-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului Cârța, mânăstirea Cistercită cu scopul de a atrage pe românii ortodoxi la cultul catolic. Mai apoi regele Andrei al II lea aduce călugări dela Abația Egres din Ungaria și înzestrează în anii 1202 - 1206 mânăstrirea cu pământ cuprins între pâraiele Arpaș și Cârțișoara până în creasta munților Făgăraș. În urma privilegiilor date acestora în detrimentul lor, românii apreciind smulgerea terenurilor pe care le stăpâneau de multe secole, un act de jaf și de nedreptate, au trecut la acțiuni de prădare sistematică ale domeniilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]