839 matches
-
își ținea văduvia „cu cinste”. Ei încheiau uneori aceste înțelegeri în fața Voievodului, care, confruntându-le, le transforma în acte oficiale. „Iar apoi - scrie Mircea Ciobanul într-un act din 16 iunie 1545 - a venit dregătorul Domniei Mele [era vorba de pârcălabul Badea, cel însurat cu Caplea], [...], înaintea Domniei Mele, cu jupânița lui, Caplea, de a întocmit averile sale, ca după moartea lui, dacă se va mărita jupânița Caplea, iar ei să-i fie din averile lui Badea satul Elhovețul și trei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Roman, din porunca lui Antonie Ruset ori a lui Gheorghe Duca, când călătorea spre Istanbul. Nu de o presimțire, ci de certitudine a fost vorba în cazul marelui vornic Ion Moțoc, cel care - însurat cu Magda - era cumnat cu pârcălabul Cozma Ghenghea. Era sigur acest boier curajos (cineva îl socotea a fi „cel mai viteaz dintre moldoveni”), care - pentru Alexandru Lăpușneanu - îl biruise pe pretendentul Alexandru Joldea, că va fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie satul Brăgăreștii jumătate și Ireștii și Drăgăneștii și Copăcelul jumătate și țiganii anume: Lera i Burtea i Danciul cu țiganca lui i Stan i Pătru. Pentru că aceste mai sus zise sate și țigani au fost drepte ale lui Stan pârcălab. Apoi, el au rămas dator doamnei Dospinei aspri 6000. Iar nepotul lui Stan pârcălab, anume Stan, el s-au așăzat cu doamna Dospina de a să bunăvoie și le-au dat moșiile ce s-au mai zis mai sus și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lera i Burtea i Danciul cu țiganca lui i Stan i Pătru. Pentru că aceste mai sus zise sate și țigani au fost drepte ale lui Stan pârcălab. Apoi, el au rămas dator doamnei Dospinei aspri 6000. Iar nepotul lui Stan pârcălab, anume Stan, el s-au așăzat cu doamna Dospina de a să bunăvoie și le-au dat moșiile ce s-au mai zis mai sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca (Marica, Mirica - un hrisov îi zice și „domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă a lui Ștefan Surdul, întărindu-le lui Ștefan și Ionașco Hrircovici și rudelor lor satele Răchiteni, pe Siret, ținutul Suceava, Iugani
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ianuarie 1525), s-a refugiat la Nicopol, iar Maria, nevasta marelui vistier Trufanda, grec de felul lui, a trecut Milcovul în Moldova - după ce i-a murit - în 1632 - bărbatul; a și murit pribeagă. A fugit din Moldova și Maria, fiica pârcălabului de Hotin Gheorghe Lozonschi (era, deci, dacă acceptăm această ipoteză, soră cu Elisabeta Movilă), măritată cu grecul Chiriță Dumitrache Paleologu, care a ajuns mare postelnic. Chiriță Dumitrache a murit - cum am spus deja mai sus - în lupta cu Ștefan Tomșa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamna lui Gheorghe Duca Vodă303. Un luptător și un iubitor de cărturărie a fost acest Alexandru Buhuș, căsătorit cu o nepoată a lui Grigore Ureche și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A slujit în armata polonă, a fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme, ziceam, la el stăteau muzele. în 1683, l-a pus pe un Gheorghe diac să-i copieze un cronograf. A
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să-i acorde lui Constantin Cantacuzino o autoritate absolută: „Numai el singur să aibă a porunci tuturor câți să vor afla supt oblastiia casii mele, și să ia seama pârcălabilor, și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această diată. Amândouă posibile. Unul este cel al întoarcerii celei plecate în pelerinaj. Absența ei urma a fi suplinită de „ispravnicul” Constantin. Al doilea este dominat de posibila moarte a jupânesei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pomenem și să o comândăm până la un an și doi”530. Fără a fi niște testamente donatio sui-generis (cum trebuie să fi fost cel evocat de Radu de la Afumați în cazul - pomenit mai sus - al jupaniței Maria a lui Baldovin pârcălab: „fie ca să-i dăruiască la mănăstire pentru sufletul său”), care urmăreau „înscrierea în pomelnic” și fixarea numelui defunctei într-o „memorie liturgică”, pasajele privind serviciile postfunerare (căci prefer să mă refer la această „secvență”), prezente aproape fără excepție în diatele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arătat a fi productivă în literatura română) compus tot la înmormântarea unei femei (văduvă, se pare) - Sofronia, sora marelui vistier Dumitru Buhuș, măritată cu Pătrașcu Ciogolea din Calafendeștii Sucevei, despre care Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că a fost pârcălab de Orhei și apoi de Hotin (prin 1619). Un fiu al său, rămas prin 1627 fără titlu, iscălește un act arătând că era „feciorul” marelui logofăt Ciogolea 616. O familie „de gios, lipsită” - crede Miron Costin că ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Moldova). După ce și-a terminat slujba la Calafendești, diacul Toader s-a întors la Bistrița, în Transilvania, unde și-a oferit, se pare, serviciile „sfatului” orașului. Aducându-și aminte de fostul lui dascăl, Pătrașcu Ciogolea - și el multă vreme pârcălab de Hotin - scrie, prin 1635-1637, „la iubiț prietenii noștri și fraț, la cinstiț domnii de Bistrița, Șimon, birăul, și cu toț domnii mărie tale”, solicitând să-i fie trimis din nou „Toader diiac den Felder” că „avea coconi să ni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii dificile cu turcii, ungurii, polonezii și italienii. Era considerat cel mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
cel mai rar (de exemplu, în textele originale DÎ, Dragomirescu 2014 nu înregistrează nicio inversiune, deși inversiunea este bine reprezentă pentru alte forme verbale) (v. și Zafiu 2016 pentru aceeași observație) (v. §3.2.1.2 infra). (77) a. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n>s pe toț, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, și ne-au întrebat pe toț cum știm cu sufletele noastre, avut-au Tătărașii hotar de ceaea parte de vale? (DÎ.1596: CVI) b. Vrear-ară
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini dencvace și de cinstea lor și de bine<le> lor? (DÎ.1593: XCIII) i. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n>s pe toț, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, și ne-au întrebat pe toț cum știm cu sufletele noastre, avut-au Tătărașii hotar de ceaea parte de vale? (DÎ.1596: CVI) (91) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
compus din 12 jurați și condus de un jude, împuternicit regal. b. Moldova și Țara Românească -Au fost organizate județe (Țara Românească) și ținuturi (Moldova), conduse de dregători locali, cu funcții administrative, fiscale și judecătorești ce purtau numele de județi, pârcălabi și vornici; -orașele erau conduse de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 pârgari și un șoltuz, respectiv un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de timp, obiceiul nescris al pământului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lucru a fost confirmat și de izvoarele documentare. O scrisoare a lui Bogdan al III lea, adresată regelui polon la 1 iunie 1512, vorbește despre "castelul nostru de la Soroca". În tratatul moldo-polon din 12 iulie 1499 este citat martor "Coste, pârcălab de Soroca", iar în tratatul încheiat la 14 septembrie 1499 cu Alexandru, mare duce de Lituania, este amintit din nou același "Coste, staroste de Soroca". Pârcălabii principalelor cetăți moldovenești sunt cunoscuți mai ales din hrisoavele domnești, figurând ca martori. Ei
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
nostru de la Soroca". În tratatul moldo-polon din 12 iulie 1499 este citat martor "Coste, pârcălab de Soroca", iar în tratatul încheiat la 14 septembrie 1499 cu Alexandru, mare duce de Lituania, este amintit din nou același "Coste, staroste de Soroca". Pârcălabii principalelor cetăți moldovenești sunt cunoscuți mai ales din hrisoavele domnești, figurând ca martori. Ei erau apropiați ai domnului, membri ai familiei domnitoare sau ai Sfatului Domnesc. Un alt moment semnificativ ce leagă istoria ținutului Soroca de domnia lui Ștefan cel
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
Cimitirul Bellu. Autobuzele acestei linii, vor circula între orele 21.00-04.00, pe traseul Palatul Parlamentului (Muzeul Național de Artă Contemporană), Calea 13 Septembrie, Str. Izvor, Bd. Hașdeu, Str. Vasile Pârvan, Calea Plevnei, Str. Mircea Vulcănescu (Muzeul Militar Național), Str. Baldovin Pârcălabul, Bd. Gării de Nord, Piața Gării de Nord, Calea Griviței, Bd. Dacia (Muzeul Literaturii), Piața Romană, Calea Dorobanților (Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi), Bd. Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Șos. Kiseleff (Muzeul Național de Geologie), Piața Victoriei, Calea Victoriei (Muzeul Național George Enescu, Muzeul
Vizitaţi "Grădina cu suflete" de la Bellu, vă recomandă Administraţia Cimitirelor - NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR. Vezi traseul liniei speciale RATB din această noapte () [Corola-journal/Journalistic/26516_a_27841]
-
multe muzee din București. Potrivit reprezentanților RATB, autobuzele vor circula pe traseul Palatul Parlamentului - Muzeul Național de Artă Contemporană, Calea 13 Septembrie, strada Izvor, Bulevardul B. P. Hasdeu, strada Vasile Pârvan, Calea Plevnei, strada Mircea Vulcănescu - Muzeul Militar Național, strada Baldovin Pârcălabul, Bulevardul Gării de Nord, Piața Gării de Nord, Calea Griviței, Bulevardul Dacia - Muzeul Literaturii, Piața Romană, Calea Dorobanților - Muzeul Național al Harților și Cărții Vechi, Bulevardele Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Șoseaua Kiseleff - Muzeul Național de Geologie, Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Țăranului Român, Piața Victoriei
Noaptea Muzeelor, 2012: RATB înființează o linie specială de autobuze () [Corola-journal/Journalistic/22837_a_24162]
-
închisoare și slujitorii lui Bogdănut din Nuntă domniței Ruxandra sînt animați de aceeasi credință față de eroul lor, față de cel care dă glas părții tăinuite de sufletele lor simple. Bogdănut și Farinet parcurg amîndoi un drum de initere sub oblăduirea unchiului-magician: pîrcălabul Ștefan și, respectiv, moș Sage. Amîndoi ucenicii fac un pas greșit: Bogdănut se îndrăgostește de domnită Ruxandra, Farinet de fata lui Romailler. Amîndouă iubiri imposibile, inegale, nefericite. Dragostea se manifestă la fel: aproape fără cuvinte, cu gesturi delicate care-i
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
atinsese niciodată. Lirismul aspru, misterul moral pe care le observa Henri Zalis la Ramuz, sînt deopotrivă atribute ale personajelor lui Sadoveanu. Înfrînți fiind, cei doi eroi își găsesc alinarea în natură: cuconul Bogdănut consolîndu-se cu amintirea sărutului domnesc la schitul Pîrcălabului, Farinet aruncînd în aer grota care îl adăpostește pînă în ultima clipă. Aici doi scriitori se despart cu adevarat. Charles Ferdinand Ramuz, Farinet sau banii falși, traducere de Barbu Cioculescu, Ed. Vremea, București, 1998, 240 pag., 24000 lei.
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
calculului variațional, al teoriei ecuațiilor diferențiale și al teoriei seriilor trigonometrice. Marți, 16 septembrie MENȚIONARE DOCUMENTARĂ În 1408 a fost atestat în documente ținutul Roman (aceasta este menționarea documentară a primului ținut din Moldova), în fruntea căruia se afla un pârcălab, ce era și comandantul cetății. Ținuturile erau unități teritoriale ce depindeau de o cetate, de un oraș ori de o curte domnească, al căror nume l-au împrumutat în cele mai multe cazuri. Prin unirea ținuturilor au luat naștere Moldova și Țara
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
69 și 91 vor funcționa pe traseele de bază între terminalele 'Master SA'', 'Valea Argeșului', respectiv ”Depoul Alexandria” și intersecția Șos. Cotroceni/Bd. Gh. Marinescu, apoi pe un traseu modificat pe Șoseaua Cotroceni, pe străzile Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Baldovin Pârcălabul, Gării de Nord până la Gara de Nord. Liniile de troleibuze 66, 70, 85, 90 și 92 vor funcționa pe trasee scurtate, de la terminalele 'Spitalul Fundeni', 'Bd. Basarabia', 'Baicului', 'Stadionul Național', respectiv 'Barajul Dunării', până la terminalul 'Piața Rosetti'. Potrivit RATB, liniile de autobuze 104 și
Mijloacele de tranSport circulă pe trasee modificate () [Corola-journal/Journalistic/22748_a_24073]
-
Str. Pictor Arthur Verona nr. 13-15). Intrarea liberă. Vineri, 5 octombrie Seară indiană - degustare de ceai indian și deșerturi „raw”, sesiuni de tatuaje cu henna, spectacol de dans indian, susținut de Grupul Shakti. Oră 19:00, Ramayana Café (str. Baldovin Pârcălabul nr. 11). Intrarea liberă. Duminică, 7 octombrie Seară turcească - degustări de delicii culinare turcești, atelier de Ebru (pictură pe apă) susținut de prof. Serin Turkoglu, recital de vioară în interpretarea lui Alev Gafar, prezentări și demonstrații „Despre ceaiul turcesc și
Festivalul Ceaiului și al Cafelei, 2012. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/81010_a_82335]
-
sfatul domnului moldovean, Matia l-a înscăunat pe Vlad Țepeș în Țara Românească, care a sfârșit tragic după scurt timp. Ștefan a primit de la Matei două feude în Transilvania, Cetatea Ciceului și Cetatea de Baltă, unde și-a numit proprii pârcălabi. În 1483 s-a negociat o pace între sultan și Matia Corvin, în care, din neatenția redactorului maghiar, cancelarul, a fost uitată o clauză care să protejeze Moldova. Încheierea păcii între turci și unguri l-a readus pe Ștefan la
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]