7,505 matches
-
o anumită linie de demarcație. Pe alocuri copacii se înfățișau semeți pe înălțimi împădurite și coborau cu ale lor coroane până în marginea unor mici localități, la margine de drum ori la mal de apă curgătoare, în timp ce în alte zone urcau pășunile, la fel de bogate, până sus, spre munte ori în vârf de deal. Se zăreau prin luminișuri îndrăznețele acoperișuri ale unor case singuratice și se profilau cărări ocolitoare, care păreau că se-mplântă în pădurea deasă ori se lărgesc în apropierea unei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
să risipesc plăcerea de a descoperi locurile pe măsură ce le vedeam. Vegetația era tot mai bogată și nu-mi puteam dezlipi privirea de geamul prin care vedeam verdele intens al pădurilor, ce se cățărau, încet-încet, până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte obiective, turme de oi sau de vaci, păscând
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
munți. Era foarte periculos dacă mai rămâneau! Răzbunarea familiei lui Ginghir nu era deloc de dorit, iar tatăl său nu putea face nimic. Tot din cauza tradiției! După două zile de goană prin stepă au ajuns la poalele munților unde pe pășunile cu iarbă grasă erau tot felul de crescători de cai. Se angajară la un herghelegiu ca slugi pe timp de doi ani. Urmau să-și primească plata la sfârșitul perioadei. Au fost doi ani liniștiți, au dormit cu caii sub
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
cu terminația „sylvania” foarte populară la acea vreme și care ar fi însemnat pentru americani o regiune plăcută, împădurită. Acum, numele de alint al statului este „Bluegrass State” (Statul ierbii albastre), datorită prezenței „ierbii albastre” în multe din gazoanele sau pășunile statului, faimos pentru rasele sale de cai. Mândria locală constă și în așa numitul Bourbon, distileriile de whisky, genul muzical cunoscut ca „Bluegrass”, cărbunele și baschetul din colegii. Populația totală a statului este de peste patru milioane locuitori. Structura rasială în conformitate cu
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
În ceair, doi cai pasc de câteva zile iarba crudă de vară. Plouase și plaiul întins de-a lungul râului Doamnei se înviorase cu iarbă. Vântul unduia sânzienele, iar mai spre râu, în locuri ușor nisipoase, crescuse siminocul. Fusese cândva pășune pentru cai, acum terenul gazonat ținea de spațiul public, în imediata apropiere a blocurilor , numai că nimeni nu știe de unde apăruseră cei doi frumoși roibi. Oamenii nu se preocupau , din moment ce nu făceau rău nimănui. Nu se știa de unde vin și
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
prin pustiul umbrelor vom trece Să bem acum pentru întâia oară Zăpada îngerilor rece. De-om fi ajuns la steaua nemuririi Acolo-i doar lumină și senin Acolo este patria iubirii Acolo nu-s nici lacrimi, nici suspin. Acolo sânt pășunile celeste Și caii pasc pe câmp fără zăbale Nu sânt ca în statuile rupestre Purtând armură pe grumaz și șale.” „Păcatul prim din naștere m-apasă Și-aș vrea plecarea să mi-o mai amân; Durerea grea de aripi nu
MANEJ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382901_a_384230]
-
să plec la liceu, în șaretă am avut o criză de dis-pe-rare, de care-mi mai amintesc și astăzi”, scrie în 1987. E prima mare ruptură a vieții lui. Lasă în urmă ulița copilăriei, umbrită de nuci, și Coasta Boacii, pășunea din Rășinari pe care o transformase în loc de joacă. Îi lasă în urmă și pe părinți, o familie înstărită, dintre cele mai bine văzute în sat, despre ca-re însă e convins că fusese atin-să de ghinion. Nimic nu îi mai poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]
-
munte, am descoperit dinamica lui ascunsă. Muntele e viu. Chiar dacă pulsația sa energetică este practic insesizabilă în prim-plan, al contactului fizic. În plan senzorial îi simt vibrația.Mă ajută vântul, norii, soarele, apa de ploaie, zăpada, aerul tare și pășunile alpine. Culoarea și forma lor care se schimbă de la un anotimp la altul. Când sunt conectat cu muntele, cu spiritul său, simt această schimbare mereu... Asta înseamnă pentru mine ,,starea de Bâlea”. Spiritul muntelui din Masivul Făgăraș, care pune stăpânire
Ramp;R (o plastică a sufletelor- pereche) [Corola-blog/BlogPost/92855_a_94147]
-
cei dintâi trimițându-i departe, iar cei din sat rămânând închiși la Primărie. A doua zi, venind primpretorul să cerceteze cazul, primarul și cu oamenii din sat i-au spus că a fost o neînțelegere, că porcii noștri fiind la pășune și la ghindă, finanții i-au prins și i-au adus la primărie. Dar primpretorul n-a voit să ne creadă și a întrebat : - Cu ce faceți dovada că sunt porcii voștri, iar nu de aceia aduși din Țară? - Apoi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră - durată din lupte fără răgaz împotriva asupritorilor, din munca nepregetată pentru valorificarea bogățiilor pământului, s-au dăruit cu aurul din adâncimi, pentru rodirea ogoarelor și pășunilor, pentru păstrarea cu sfințenie a credinței străbune, a datinilor, a identității naționale, mereu amenințate de veneticii năvălitori - peste toate s-a așternut uitarea, nepăsarea sau reaua voință, pentru a nu rămâne în continuare pe lista localităților cu trecut istoric. Orașul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Socrate și Platon? Dante Își plimbă privirea peste ei. — Crima e o faptă rea, Însă nu e străină de virtuțile sufletului. Ne urmărește de la prima obrăznicie omenească, din Eden. Și de la prima omucidere, atunci când Cain și-a poftit fratele pe pășune. Se opri o clipă, pentru a cântări efectul afirmațiilor sale. — Dar mă gândesc și că nu există mecanism al minții pe care rațiunea și virtutea să nu Îl poată descifra. Pentru că cel care ucide lasă pe trupul victimei amprenta propriului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se poate: dăunează... Personajul descindea dintr-o familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare de teren arabil, cărora li se adăugau numeroase suprafețe de pășune, vii, plantații cu pomi fructiferi, păduri, iazuri cu pește, plus mori și mici fabrici de prelucrare a produselor agricole. Conacul Corbenilor era, de fapt, un adevărat castel, cu zeci de Încăperi și de două-trei ori mai mulți slujitori, care făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sincer pentru frumoasele aprecieri la adresa serialului. Ne-au mers la inimă. în ceea ce privește fondul scrisorii dumneavoastră, din păcate - regretăm că trebuie să vă spunem asta - n-aveți ce face, așa este: conform reglementărilor în vigoare, în asemenea cazuri, impozitul pe fosta pășune care v-a dispărut în urma unei neașteptate alunecări de teren, în locul ei apărând un eleșteu, s-a stabilit în funcție de cantitatea de pește despre care dumneavoastră susțineți că nici vorbă să fie în proaspătul lac. Totuși, vă putem da un sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai atenua îngrijorarea de care sunteți cuprins: încercați să aclimatizați câteva din speciile noaste cele mai prolifice: somnul (500.000 de la o singură femelăî, știuca (600.000-700.000 icreî și mai ales crapul fitofag, care-ar putea valorifica excelent terenul pășunii, în locul ovinelor. Surorile Frida și Linda Gustafson, Malmö, Suedia: Nu Târgoviștea ci Bucureștiul este. Târgoviștea a fost până-n secolul XVI-lea. 3î Diana Oprescu, București: Faptul că după aprecierea ta O sută de ani de zile la Porțile Orientului numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în intimitate. Fără a ajunge să trăiască într-un autentic matriarhat, poporul tuaregilor era condus în mod normal de femei, care hotărau de obicei când era timpul să semene sau când venea vremea să strângă tabăra și să caute alte pășuni. Bărbații considerau „treburi casnice“ tot ce nu avea legătură cu războiul, jaful sau vânătoarea; astfel, aducerea apei, chiar dacă puțul se afla la patru zile de mers, era de fapt o treabă rezervată femeilor. Aisha crescuse pe șaua cămilei și știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
vremea să strângem corturile și s-o pornim la drum. Pentru asta și pentru că Mahomed a fost de fapt un beduin, pe steagul nostru este o semilună. — Habar n-aveam că ăsta e motivul. — Craiul nou înseamnă pentru noi alte pășuni, alte orizonturi și noi speranțe. — Ce-ai să faci când toată povestea asta se va sfârși? Ai să mergi în căutarea unor noi pășuni și noi orizonturi? — Ce altceva aș putea să fac? — Să te întorci la puțul tău. — Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
este o semilună. — Habar n-aveam că ăsta e motivul. — Craiul nou înseamnă pentru noi alte pășuni, alte orizonturi și noi speranțe. — Ce-ai să faci când toată povestea asta se va sfârși? Ai să mergi în căutarea unor noi pășuni și noi orizonturi? — Ce altceva aș putea să fac? — Să te întorci la puțul tău. — Acolo niciodată nu vom mai fi în siguranță - spuse Gacel Sayah cu convingere. Și de mult mă bătea gândul să plec. Sora mea ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
În cinstea sărbătoritului crengi de măslin coboară peste mine bice bice spinarea mea valurile bălții albe spinarea mea valurile mării moarte părul roșu al Wandei Îmi curge din răni părul negru al Annei Îmi crește pe pubis unde ți-e pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite pe Întinse pășuni, cu verdeață pururi Înmiresmată, căci și primăvara era veșnică, fără corbi ori ulii, doar privighetori cîntînd neîncetat. Și așa mai departe. Această imagine a grădinii raiului, care la Început păruse tuturor o scorneală - cînd se mai pomenise ca soarele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai păstrează decât 30% din teritoriu. Exploatarea irațională a pajiștilor (17% din suprafață din care 80% sunt pășune) a dus la înmulțirea plantelor toxice și a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar nu aveau cu ce le hrăni. După răscoala din 1907, în conformitate cu prevederile Legii învoielii agricole și cu sprijinul financiar al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați să vândă primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești postbelice, angajate într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a văzut că prin legea pășunilor comunale nu s-a putut rezolva mulțumitor această cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere prevăzută prin Decretul - lege din 1918, cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]