725 matches
-
repercuta asupra sorții alteia. Fără să fi avut vreun amestec, Janine este pedepsită pentru zburdălniciile prietenelor ei. Aventurile amoroase ale acestor fete sunt cu atât mai mult legate unele de altele cu cât tinerele nu se mulțumesc să-și povestească pățaniile. Foarte adesea, ele le și trăiesc împreună. Ele joacă chiar unele față de celelalte un rol foarte activ, cel de instigatoare. Unde-s mulți, puterea crește. Când sunt împreună, fetele se ajută una pe alta să-și depășească tabuurile. Conștient sau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza, Cluj-Napoca, 2001, 6-70. Traduceri: Georg Trakl, 25 de poeme, Iași, 1938; Willy Ley, Călătoria în Univers, București, 1942; Waldemar Bonsels, Albina Maia și pățaniile ei, București, 1943; Gummerus, Fortăreața, București, 1943 (în colaborare cu Sergiu Dumitrescu); Poetas rumanos, Los Angeles, 1969; 11+11 poetas rumanos contemporáneos, León, 1976; Lucian Blaga, Las poemas de la luz, Venezuela, 1985; Ledo Ivo, Las Pistas, 1986; Yvan Goll, El
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
nu vrea să iasă Tache pantofarul la ezirciț, marele actor Silviu Stănculescu a răspuns: "Zce că e blv. Am trs gosntul dtrori la el. Lpimtcrefz. Ics ms căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore" ș.a.m.d. Și altă pățanie, dar la Trei surori. Cu același interpret, acum și director al teatrului. Cum a venit în teatru după ora la care urma să fie-n scenă, bieții parteneri nu știau cum să o scoată la capăt. S-au propus replici
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bogate și mai interesante din punct de vedere psihologic. Astfel, oricare dintre proverbele devenite perene pentru umanitate surprinde, pe de o parte, un fapt, o situație sau o experiență de viață semnificativă sub raport psihologic (de exemplu, o Întâmplare, o pățanie sau un bucluc care produce un necaz, un conflict, o suferință etc.), iar pe de altă parte, excelează prin abilitatea de a sugera Într-o manieră mai mult sau mai puțin figurată tâlcul ascuns sau alegoric al faptului sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne-ar vedea.” (Seneca) Când Înveți pe altul, tu atunci mai mult Înveți. Înveți Învățând pe alții.. (Faptul de a Învăța pe altul aduce un plus de clarificare În gândurile și chiar În simțirile tale.) Cel mai bun Învățător este pățania. (Pentru că Învățătura obținută prin suferința simțurilor tale nu se uită: „Mai multe știe Stan Pățitul decât toți cărturarii”; „Omul, pân’ nu pătimește, nu se mai Înțelepțește”.) Nu multe, ci mult. Non multa, sed multum. (Acest proverb exprimă, de fapt, un precept
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de boală este mulțumit. (Toate suferințele, oricât de mari ar fi, se Închină În fața bucuriei supreme de a putea trăi.) Unii Învață prin suferință, alții prin experiență. (De regulă, Încăpățânații, orgolioșii sau cei săraci cu duhul sunt cei care ignoră pățaniile altora, trebuind să trăiască ei Înșiși amărăciunea propriilor eșecuri: „Urmează - spune un alt proverb - drumul pe care l-au făcut oamenii mari”.) „Trebuie virtuți mai mari și tărie mai multă pentru a ști să duci o viață fericită, decât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu blăni de biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Observațiile făcute ne-au ajutat să surprindem momente de confesiune ale participanților la slujba religioasă și, mai apoi, la actul divinatoriu. Iată ce notam la acea vreme despre ceea ce se întâmpla sub ochii noștri: Stau în grupuri și-și povestesc pățaniile și ciudățeniile care li se întâmplă. Schimbă impresii, adrese, numere de telefon și chiar rețete miraculoase. Din când în când vorbesc în șoaptă despre cine știe ce "isprăvi" ale Necuratului pe pământ"229. În zile precise ale săptămânii, oamenii se adună aici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Mihai Iordache, București, 1928; Miți Mițișor și Șoșoiu Șoșolici, București, 1929; Haplea, București, [1930]; Povești cu noroc, București, 1930; Haplea la școală, București, 1931; Prima turcoaică, București, 1932; Haplea în străinătate, București, 1932; Lir și Tibișir, București, 1933; Noile pățanii ale lui Haplea, cu desene de Geo și Gusty, București, 1934; Unchiul meu Adam, cu desene de Gusty, București, 1934; Anecdote, pref. Take Papahagi, București, 1935; Coana Frosa la București, București, 1935; Răpirea celor două fetițe, București, 1935; Rilă Iepurilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Pascal, București, 1940; Sărmanul Adrian, București, 1940; Buruiana fermecată, București, 1940; Copiii cu părul de aur. Scufița Roșie în Țara Zânelor, cu desene de G. Iliescu și Ioana, București, [1941]; Copilul nimănui, cu desene de G. Iliescu, București, 1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București, 1941; Trandafirul mării și alte povestiri din „O mie și una de nopți” și de la alte popoare, cu desene de Pascal, București, 1941; Mimina, București, 1942; Porumbița și Timofte, București, 1942; Regina din Insula piticilor, cu desene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1945; ed. Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
fi niciodată vreo concordanță pentru că ar crăpa ei de necaz și povestea n-ar mai avea haz. Am să iau ca reper istoric, domnia regelui Ptolomeu Filadelful(285-246 î.e.n.) cînd încearcă a sugera scrisorica ivritului că s-ar fi petrecut pățania. Atunci regatul Egiptului avea în hotarele sale Iudeea și Gaza. și ar fi o absurditate ca regele să trimită o delegație cu mare pompă să îi roage pe niște pîrliți de supuși să îndeplineas- că o poruncă dată de el
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
romanii l-au numit Mitra, ,,peștele sacru” pe care îl numeau orphos. Noi mai știm că eroul arimin din Tracia ce a participat la războiul Troiei și a plecat în căutarea lînei de aur scriind și primul poem despre aceste pățanii năstrușnice se numea Orfeu adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Pentru că gîndirea lui va trebui să fie În permanență vigilentă și flexibilă, să facă o selecție a oportunităților ivite. * „Lucrurile pe care le știm mai bine sînt cele pe care nu le-au Învățat.” (Vauvenargues) Memoria afectivă, Încorporată În propriile pățanii, te Învață minte cel mai bine, tocmai pentru că este mai amară. În acest context, nu putem să nu amintim observația lui G.B. Shaw: „A Învăța să trăiești e ca și cum ai Învăța să patinezi: Începi dîndu-te În spectacol Într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca s‐au publicat: detalii despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Semănătorul, decedat la 19 iulie 1890. Semănătorul de la Bârlad a avut ca girant pe Teodor Pascu de la 27 septembrie 1870 14 mai 1872, Niță Corbea, de la 14 ianuarie 1873 și Petru Petrescu 76, prof. Gr. Crețu redând în notă și pățania celui din urmă, ca o farsă pusă la cale de colegii lui St. Neagoe și Panaite Armașu, urmare a cenzurii exercitate de prefectul județului Nicolae Giurgea (op. cit. p.52). Dar iată întâmplarea respectivă relatată de Gr. Crețu: „Pentru că Semănătorul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a amplasări scutului antirachetă la Deveselu erau problemele de discutat, în această perioadă? Eu cred că domnul Gordon a venit cu un scop precis, să îi spună suspendatului, că președintele Barack Obama a „transpirat” de emoție când a aflat de pățania sa, vrând să-l repună în funcție prin toate mijloacele. Cine ar mai putea face o politică pro-americană, așa cum a reușit Traian Băsescu? Nimeni! al expansiunii spre Europa de Est. Numai că domnul Gordon nu s-a consultat cu fosta soție a
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
simt pregătit să mă livrez cititorului nici din punct de vedere literar, nici istoric. Mai e ceva: jurnalul este, de asemenea, o sursă istorică importantă care necesită totuși o decriptare nuanțată, rafinată și complexă precum și o bună cunoaștere a contextului. Pățania lui Mircea Eliade, căruia i s-a montat și lansat, în 1972, în bizara publicație israeliană de limba română Toladot, un exploziv dosar politic doar pe baza unor notații mai mult sau mai puțin subiective din jurnalul prietenului său Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
există etajul 13 la hotel, nu există cifra la apartamente, la case și la scaunele din sălile de spectacole, ba chiar, bănuiesc, că la aniversare spun că au împlinit ani 12 bis, ce mai, să te crucești, nu alta. Iar pățania lui Apollo 13, cu ghinioanele lui fabuloase, a fost atât de reală, încât îți venea să crezi că a fost scenariu de film. Chiar filmul făcut după istoria reală a avut ghinion și nu a adus producătorilor banii sperați, așa încât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și ecologică, de a rezolva efectele inundațiilor folosind o linguriță de ceai. Eventual din argint (dacă ar fi să facem aici o subtilă referire la prețul plătit de Primărie pe autobuzele second hand). Am vrut să verific a doua zi pățania mamei. Din fericire, se revenise la normal; autobuzele 13 veneau cam la 10-15 minute, sauna și masajul erau incluse în preț, la fel și aromaterapia pentru sataniști (ca un rafinat cunoscător de parfumuri, aș saluta invazia de magazine de haine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
știut ce să facă inițial, reintrând în cameră să-și strângă aspiratorul, după ce a văzut că respectivul client a plecat în grabă și abia când șeful ei direct a văzut că era ceva în neregulă cu ea i-a povestit pățania, acesta chemând poliția. Plecând în viteză, DSK și-a uitat telefonul (cu informații importante, confidențiale pe el), astfel încât, la aeroport, a riscat sunând la hotel și cerând ca acesta să-i fie trimis imediat la avion. I l-au adus
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau sabei, deci populație getică. La mijlocul secolului Vl î.e.n. Zamol-xe în drumul lui spre Egipt găsește un grup de cabiri în insula Samos care mustea de credință în religia crucii cu care a stat la un pocal de vorbă, scriind pățania pe o tăbliță de plumb după ce s-a întors la baștina sa Getia spre a fi mărturie neamului ce va să vină, numai că acești urmași au mintea scurtă și ținută tot în proptele de fel de fel de pui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la gioale. Dar nu numai atît. În anul 514 î.e.n. Darius persanul a dorit să-i stropșească pe sciții sau geții din nordul Marii Negre iar drumul lui trecea și prin toriștea geților. Herodot în Istoriile sale ne-a lăsat această pățanie să fie de pildă: ,, Înainte de a ajunge la Istru, [Darius] îi supune mai întîi pe geții care se cred nemuritori, căci tracii care au în stăpînirea lor Salmydessos...i s-au închinat lui Darius fără nici un fel de împotrivire. Geții
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]