43,895 matches
-
DuMartin/baterie, Jan Roder/contrabas și a saxofonistului american Ben Abarbanel-Wolf. Aici prevalează interacțiunea liberă dintre interpreți, asupra căreia gândirea componistică a lui Tiberian își exercită totuși, subliminal, acțiunea ordonatoare. Un spectacol plin de inedit, cu o provocatoare dinamică interioară. Păcat că - spre deosebire de recitalul recent de la ArCuB - la Viena a absentat vocalista Maria Răducanu, ale cărei cântări pe românește ar fi „dat bine” în context. La fel m-aș putea plânge însă și de lipsa fabuloaselor tapiserii percusive create de Corneliu
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
pentru prima oară în România, m-am simțit fericit auzind-o la fiecare pas. Știam pe atunci - grație profesorilor mei, domnii E. Biedrzycki și I. Tiba - destul de bine românește și imediat m-am simțit aici ca la mine acasă. Din păcate, și din aceeași cauză ca și în Polonia de atunci, despre anumite lucruri și despre anumiți oameni nu se putea vorbi sincer și deschis cu colegii români. Ba, nu se putea vorbi deloc. Printre temele așa-zise „tabu” figurau Mircea
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
trebuie lăsate de-o parte orice sentimente și resentimente și intrat în acțiune pentru realizarea unei forțe puternice și durabile, compatibile cu Partidul Popular European. Timpurile sunt prea serioase pentru a ne mai permite penibile jocuri de intrigi, cum din păcate am făcut până acum. Construirea unei structuri puternice este un imperativ, indiferent câte eforturi și timp va necesita. Dacă nu vom reuși să constituim o structură solidă capabilă în viitor să se impună pe scena politică, ne vom mai lamenta
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
Cronicar Tudor Țopa în Ziua literară În primul număr pe 2004 din Ziua Literar|, excelente interviuri ale dnei Iolanda Malamen continuă cu acela acordat de dl Tudor Țopa. Puțin cunoscut, din păcate, ca prozator, Tudor Țopa a fost afiliat oarecum abuziv de critici „Școlii de la Tîrgoviște”. După propria mărturisire, dl Țopa n-a fost decaît o singură dată în viață în orașul de care-i este legat numele. Cu M. H. Simionescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
cît și ca partid puternic de opoziție. Cronicarul nu e la fel de optimist ca Sorin Roșca Stănescu, dar cine știe... * Pînă una, alta, citim tot în Ziua, “Sfîntul Sinod cercetează patru preoți PRM”. Adică patru popi pe care i-au împins păcatele să se înscrie în PRM, călcînd hotărîrea Sfîntului Sinod prin care preoții Bisericii Ortodoxe n-au voie să se angajeze politic și nici să se înscrie în partide. * Vă reamintiți uriașul scandal politic din jurul sediului Bibliotecii Naționale pe care, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
celor mai aprige bătălii”, exigențe aflate la antipodul mentalității ortodoxe, construită pe prea multă pasivitate și resemnare. Petre Pandrea este un vitalist prin excelență, un spirit dinamic, răzvrătit și bătăios, căruia îi e imposibil a se sustrage ispitelor lumii și păcatelor: „Am fost născut dionisiac” - declară el la un moment dat (p. 128). Călugărul alb are funcția unei referințe simbolice, ca aspirație, pentru cel care nu e o fire religioasă. Are disponibilitatea de a-și analiza marile păcate, de a le
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
ispitelor lumii și păcatelor: „Am fost născut dionisiac” - declară el la un moment dat (p. 128). Călugărul alb are funcția unei referințe simbolice, ca aspirație, pentru cel care nu e o fire religioasă. Are disponibilitatea de a-și analiza marile păcate, de a le dramatiza și de a le converti în calități. Trufia este alimentată de mândria culturală de oltean și european, în același timp, care se revendică mai mult de la Brâncuși decât de la Arghezi. Dar trufia este și o chestiune
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
pentru afirmarea sinelui: „De fapt, într-o oblomoviadă generală, într-o puturoșenie valahă seculară, nu cumva trufia este ferment de ameliorare, de aerisire și de creație?” - se întreabă confesorul sfidător și semeț (p. 13). A doua mare problemă din rândul păcatelor capitale e imposibilitatea credinței. Îndoiala îi apare ca insolubilă: „aș vrea să cred, dar nu pot, aș putea fi ateu, dar nu vreau, fiindcă este prea ieftin, prea ordinar filosofic” (p. 26). Îi place rezolvarea dilemei de către André Maurois în
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
completă într-o nouă, atunci, versiune românească, în traducerea lui Dan C. Mihăilescu, un travaliu minunat, început prin 1994 și terminat în 1998. Merită, pentru savoare intelectuală, citirea în paralel a celor două creații asupra dramaturgiei lui Eugène Ionesco. (Din păcate, traducerea utilizată la căști pe perioada reprezentației a fost una prăfuită, lipsită de vigoare și expresivitate lingvistică, probabil o traducere mai veche și neizbutită.) Tompa se mișcă într-un univers pe care îl simte, pe care îl cunoaște și pe
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
filmul nu a avut parte de aceeași rezonanță ca alte filme sau, mai corect ar fi: el a avut parte de la fel de multă sau de la fel de puțină rezonanță ca și celelalte filme de categoria lui. Audimax-ul, care din păcate contează mult în televiziune, a fost moderat... R. B.: V-a ajutat acest film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a întîmplat cu toți cei care au trecut pe la dumneavoastră: la întoarcere, au răspîndit în jurul lor o luminiță luată de la Heidelberg. - N-am știut aceasta. Mă bucur că popasul la Heidelberg v-a fost de acest folos. Adaug că, din păcate, de la 1989 încoace, nu mai primim obișnuitele pachete cu cărți de la Biblioteca Centrală Universitară din București, așa că nu mai sîntem la zi cum eram altădată. - Ora înaintată mă obligă să renunț la alte întrebări pe care doream să vi le
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
02.2003, CD); „atunci nu s-a gândit la mame? Se gândește acum la cele care au milioane, zeci de milioane salariu. De ce nu s-a gândit la cele amărâte care nu au nimic...?” (MA, 30.09.2003., CD). Din păcate, prin folosirea familiarului amărît, compătimirea se asociază cu deprecierea mai mult decît ar fi de așteptat într-un discurs sobru și elegant.
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
desculță, cu gleznele, cu tălpile picioarelor, goale, cea mai greu de pictat parte a trupului feminin, întrucât, la origine, ele s-ar fi putut să fi fost, de fapt, niște eleroane aeronautice, aripi adică, transformate în două labe grele în urma păcatului comis pe timpuri în paradis.
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
dar se salvează Georgeta Horodincă). Încrederea neștirbită într-un adevăr a cărui profetă este (unul din volumele ei de publicistică se intitulează A vorbi într-un pustiu) și-n numele căruia desparte lumea în alb și negru absolut face din păcate ca-n spatele mai tuturor afirmațiilor Ilenei Mălăncioiu să stea o judecată morală (și are o limbă foarte ascuțită). Însă, cu toate că nu e o povestitoare de vocație (așa cum e Preda), istoriile ei, luate cum grano salis, sînt dintre cele mai
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei Securități astfel încît să culpabiliteze încă o dată victimele, de cele mai multe ori, iar nu pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Marian Popa reia cîteva inepții colorate rasist despre marele scriitor pe care autorul le-a exprimat într-un interviu mai vechi. Atunci România literară a venit cu o replică, la care dl. Popa se simte acum obligat să reacționeze. Din păcate, nu la esența observațiilor, care se refereau la considerarea lui Caragiale drept un străin de neam care ne batjocorește, și care „s-a cărat” din țară la bătrînețe, scriitor de consum, între altele, ci la ironia pe care noi o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
la un critic; mai întîi își asociază pe publicistul cunoscut și nu pe universitarul anonim Victor Iancu și disociind între profesorul și îndrumătorul de la catedră și seminar și criticul, activist public, își mărturisesc crezurile lui E. Lovinescu”. Ca și cum ar fi păcate, ducînd la un soi de chiul civic! Sau foarte tranșant: „Polemicile cerchiste n-au rezolvat nimic. Au înveninat însă atmosfera în viața literară a Transilvaniei care se găsea atunci într-o etapă de cumplite incertitudini istorice și sigur au dăunat
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
perioadă de trăiri înălțătoare ca să fim cu adevărat fericiți - slavă Domnului din cer (și domnilor de pe pământ!). Am devenit buni și iertători constatând din pastișa lui de bilanț că, la ora aceea, dispuneam de: 1. O țară bogată și frumoasă (păcat că-i locuită); 2. Colinde emoționant-creștine, cum ar fi „O ce veste minunată!” (majorarea pensiilor cu 3,1 la sută); 3. Clinchet de clopoței (în semipustietatea sălilor Parlamentului) 4. Folclor minunat la Etno TV: „Merg prin sat pocnind din dește
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
gabaritului depășit. Pintilie se declară copleșit de hîrtii și intră într-un război cu hîrtiile, război pe care, cu bună știință, îl pierde. Fotografiile (din spectacole și din filme) sînt de o expresivitate neobișnuită în “literatura de specialitate” de la noi, păcat însă că par, de multe ori, aruncate cu furca, paralel cu textul, în afara și nu în inima lui. În rest, nu e pagină, în această carte de peste 500 de pagini, în care să nu găsești ceva interesant, ceva de subliniat
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
Mihai Sorin Rădulescu Din păcate, puține sunt scrierile despre București care apar astăzi în afara granițelor României. Anonimatul în care a fost proiectat acest mare oraș are numeroase cauze și, având în vedere importanța sa de-a lungul secolelor în această parte a Europei precum și numeroasele
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
la zi a lui Paul Desfeuilles și Jacques Lassaigne din 1937 sau în seria de scrieri ale călătorilor străini despre Tările Române. Este o carte scrisă cu afecțiune și cu o profundă cunoaștere a subiectului, ceea ce adesea nu este, din păcate, cazul unor occidentali care vizitează Bucureștii. In descrierile plimbărilor prin oraș, din primele capitole ale cărții, poate fi observată sensibilitatea prozatoarei. Scriitoarea Catherine Durandin este mișcată de acest “vertij al tristeții care emană din București, o tristețe tenace devenită ca
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
timp spre putere, în întreaga ei desfășurare de-a lungul secolului al XX-lea, spre societate și spre câteva clădiri reprezentative ale orașului. Este într-un fel o istorie de tip “Annales” aplicată trecutului bucureștean, dar fără a lua, din păcate, în considerare ceea ce a fost orașul înaintea primului război mondial. Pentru o imagine completă, ar fi trebuit poate ca cele cinci secole de istorie care preced pe cel de-al XX-lea să fie tratate cu mult mai multă atenție
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
perceapă cu multă comprehensiune. Impresiile sale directe privesc atât viața de toate zilele a locuitorilor cât și monumentele simbolice, dintre care Casa Scânteii și Casa Poporului sunt descrise cu interes din cauza felului foarte sugestiv în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-o manieră șocantă
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
vedea nimic umilitor în a fi „purtătorul de pix” al domnului Nicolae Manolescu. La calitatea excepțională a articolelor, studiilor, cărților și tratatelor literare scrise cu acel obiect, aș fi onorat să am și eu o contribuție, fie și simbolică. Din păcate pentru mine, nu e cazul. Pixul domnului Manolescu e manevrat în exclusivitate de stăpânul său! Spunând că articolul meu „Triumful resentimentului” e dominat (atenție la comparativ!) de „cel mai categoric limbaj stalinisto-mahalagesc”, autorii comit o imprudență ce merită sancționată. Spre deosebire de
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat că nu și-a dat seama ce poate pe vremea CDR-ului, zice prietenul Haralampy, că azi ar fi Maria Estela Martinez de Perón ediție românească... În orice caz - o votez... 5. Domnul Prim-ministru, cu obraji roșii, canadiană galbenă
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]