1,126 matches
-
în zona de prindere a tuberculilor, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat folosite în terenuri unde s-a manifestat boala sunt o sursă importantă de infecție. Testele experimentale au dovedit că și gândacul din Colorado, cicadele sau păduchele de frunză pot să transmită bacteria. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire cea mai eficace este plantarea de tuberculi sănătoși și dezinfecția mașinilor de plantat și calibrat. În loturile semincere nu se admite folosirea tuberculilor secționați, deoarece prin sucul de pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bolii sunt, umiditatea și temperatura ridicată. Boala se manifestă puternic în primăvară (mai-iunie) și spre toamnă (septembrie-octombrie), în timp ce în lunile secetoase de vară, evoluția acesteia stagnează. Diferitele răniri mecanice făcute în timpul tăierilor la pomi, cât și atacul unor insecte ca, păduchele lânos sau cari, favorizează infecțiile și extinderea bolii. 9.1.8. Focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora Boala a fost semnalată pentru prima dată în America, în anul 1801, de către W. Denning și denumită "fire blight" de către W. Coxe în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fiind foarte păgubitoare în zonele unde se practică neîngroparea peste iarnă a plantelor (viță de vie cu port înalt). Transmitere-răspândire. Răspândirea virusului are loc numai prin multiplicarea și comercializarea materialului de plantat infectat. Răspândirea bolii poate fi asociată cu răspândirea păduchelui țestos . Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri de obținere a materialului săditor liber de viroze prin eliminarea plantelor cu simptome, ca furnizoare de coarde altoi, cât și celor virozate din plantațiile tinere. Micoplasmoze 10.4. Îngălbenirea aurie (flavescența aurie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții similare de căldură și umiditate, dar handicapurile economice au fost depășite. Înainte de apariția igienei moderne în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, și straturile sociale mai sărace din zonele temperate sufereau de handicapuri ecologice majore. Șobolanii și păduchii răspândeau ciuma; epidemiile de holeră, tifos sau tuberculoză erau frecvente și adesea endemice, la fel ca și rahitismul sau alte boli datorate nutriției deficitare. Disponibilitatea la scară largă a săpunului și lenjeriei de bumbac produse industrial a început să crească
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Mallarmé. Remarcabila scriere a lui Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, este un al nu știu câtelea avertisment dat celor nepăsători față de splendoarea, demnitatea și originalitatea creațiilor românești al căror exponent indestructibil rămâne Mihai Eminescu. Detractorii săi nu sunt decât niște simpli păduchi literari care urmăresc scopuri oculte sau speră să se pricopsească urlând pe la răspântii ca lupii. Ei vor dispărea de la sine sub coroziunea timpului care nu iartă, asemenea unor ignobile furuncule sub acțiunea antibioticelor. Să nu uitam că nici sclavia turcească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acela că, pornind de la cunoașterea complexelor parazitoide ale insectelor fitofage (multe dăunătoare), adâncește cunoașterea structurii și a rolului complex al acestora în asigurarea echilibrului populațional. Ca model, în cercetările personale, a luat mai ales biocenozele parazitoide deosebit de complexe ale afidelor (păduchii de plante), stabilind, detaliind și enunțând rolul speciilor hiperparazitoide în biocenoza parazitoidă. Pe de altă parte, mai ales în legătură cu biocenoza parazitoidă a fluturașului verzei Plutella xylostella, dar și cu alte biocenoze parazitoide din zona noastră geografică, deosebit de eficiente în limitarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vorbit despre asemena fapte, pe care le socotim ca fiind mai puțin cinstite din partea cuvioșiilor lor. - Ai dreptate, mărite Spirit. Poate că ar trebui să judecăm mai cu îngăduință întâmplările de altădată. Si apoi mă întorc și zic: „Pentru un păduche nu dai cojocul pe foc.” - Crezi că mai avem de ce zăbovi aici, cercetătorule cu asprime?... - Părerea mea este că am cam golit desaga cu noutăți despre mănăstirea Zlataustului. - Atunci, spune încotro s-o apucăm acum. Că doar n-avem să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hingheri, vânători și firme „insecticide“, să-i extermine, golul creat va fi umplut deîndată de cei care așteaptă, la porțile orașului, un loc liber; Natura are oroare de vid, iar această lege e valabilă pentru orice specie, chiar și pentru păduchi... Dar orășeanul taie copaci, uneori doar că produc, precum plopul, un puf alergic. Prefer să „crape“ alergicul, care (adesea) oricum face umbră pământului degeaba, decât să ucid, de dragul lui, un arbore, pe care nu-l pot Înlocui. Ca funcție. C
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
umeri pielea de drac, deși nu prea cred s’o fi dezbrăcat vreodată: nu mă lasă Însuși domeniul, care mă obligă să replic la percepțiile curente ale celei mai iscoditoare specii. Promisesem ceva despre purice, valabil Însă și pentru căpușe, păduchi și alți paraziți. Dar, din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ne-am pomenit cu o colonie de copilași cam de zece anișori sau poate mai mult din Moldova unde era secetă și o foamete crudă. Nu știam din ce zonă a țării sunt, dar erau murdari bieții copii, plini de păduchi, râie și câte altele, nemâncați, slăbuți, și așa, i-am curățat, le-am asigurat îmbrăcămintea. Numai că, din când în când, câte un profesor al lor ne anunța : am primit telegramă - că telefoane pe atunci nu erau - că mama copilașului
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
stambă jegoasă stăteai la rând o noapte întreagă să poți să o cumperi, că nu-ți dădea mai mult, sau să ne aducem aminte că de unul singur sau cu familia dacă găseai o cămăruță cu chirie era plină de păduchi sau de ploșnițe, fără foc, fără geamuri, sparte sau stricate de bombardament, cu o lampă de gaz care fila de te îneca fumul. Despre opaiț n-au auzit tinerii de azi, iar dacă au citit despre el, nici într-un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zbăteau Încolo și-ncoace căpățânile și ciozvârtele dușmanilor noștri. Da, Hansi ne va scoate la mal, departe de orice primejdie, pe un tăpșan de verdeață și răcoare. Degeaba oftează bou’ ăsta de Andrei și se scarpină la ceafă ca de păduchi. - Hansi-Hansi, de unde știi tu toate astea? - Chiar ești idiot, zic. Cum să nu știe, dacă el stă toată ziua acolo la graniță? Doar asta-i meseria lui. Răscrăcărat pe saltea și cu spatele sprijinit de perete, Hansi se uită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului 1. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din surse
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”1. Frigul și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
trăi a avut un rol important, pentru cei trimiși în lagărele de prizonieri. Cei descriși de Weinert ca “fantome în zdrențe, schiopătând sau târâindu-și picioarele” nu vedeau decât spatele celui din fața lor. După ce efortul marșului le încălzea trupul, păduchii deveneau mai activi. Unii civili le trăgeau pătura de pe spate, alții îi scuipau în față sau chiar aruncau cu pietre în ei. Cel mai bine era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame pe zi și, uneori, chiar sub 100 de grame. Carnea de cal adăugată la Wassersuppe provenea din surse
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]