804 matches
-
ZIMNICEA 565. FICALEX - S.A. ALEXANDRIA 566. FRULEG - S.A. ALEXANDRIA 567. HORTICOLA - S.A. PIETROȘANI 568. LEGUMICOLA - S.A. ZIMNICEA 569. ORIZICOLA - S.A. VÂNĂTORI LISA 570. PROVALEG - S.A. ZIMNICEA 571. VITICOLA - S.A. ZIMNICEA 572. SERICAROM - S.A. TELEORMAN Județul Timiș 573. AGRICOLA SAG - S.A. PĂDURENI 574. AGRICOLA - S.A. LOVRIN 575. AGROIND SERE - S.A. SANNICOLAU MARE 546. AGROINDUSTRIALA FRUCTIM - S.A. PERIAM 577. AGROINDUSTRIALA IONATIM - S.A. PERIAM 578. AGROINDUSTRIALA RECATIM - S.A. RECAȘ 579. AGROINDUSTRIALA - S.A. ORBAN BANLOC 580. AGROIMEX - S.A. CĂRPINIȘ 581. AGROIDUSTRIALA 1 DECEMBRIE - S.A. PERIAM
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
București; 2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274370_a_275699]
-
punți metalice, sat Cucuieți, pct. Muraru Aurel și pct. Leonte Vasile; Refacere punte metalică sat Cucuieți, pct. Adam Gheorghe; Refacere pod metalic, L = 20 m, sat Cucuieți, pct. hotar cu sat Bărnești; Refacere 2 podețe tubulare pe drum sătesc, sat Pădureni; Refacere 30 m drum local, sat Cucuieți, sat Cucuieți, pct. Cimitir catolic; Refacere 170 m drum sătesc, sat Cucuieți, pct. Mihoc și pct. Rotaru; Refacere punte pietonală sat Cucuieți, pct. Tănase; Refacere 2 poduri rutiere, sat Crăiești, pct. Ilau și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
București; 2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență
ORDIN nr. 219 din 26 februarie 2016 privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269766_a_271095]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0250 Ținutul Pădurenilor, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 27 iunie 2016. Nr.
ORDIN nr. 1.178 din 27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275986_a_277315]
-
București; 2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269951_a_271280]
-
23. Voinești 12. Iana 24. Vutcani 25. Zorleni 2. JUDECĂTORIA HUȘI cu sediul în orașul Huși ORAȘE 1. Huși COMUNE 1. Arsura 9. Găgești 2. Berezeni 10. Hoceni 3. Boțești 11. Lunca Banului 4. Bunești-Averești 12. Oltenești 5. Crețești 13. Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
punți metalice, sat Cucuieți, pct. Muraru Aurel și pct. Leonte Vasile; Refacere punte metalică sat Cucuieți, pct. Adam Gheorghe; Refacere pod metalic, L = 20 m, sat Cucuieți, pct. hotar cu sat Bărnești; Refacere 2 podețe tubulare pe drum sătesc, sat Pădureni; Refacere 30 m drum local, sat Cucuieți, sat Cucuieți, pct. Cimitir catolic; Refacere 170 m drum sătesc, sat Cucuieți, pct. Mihoc și pct. Rotaru; Refacere punte pietonală sat Cucuieți, pct. Tănase; Refacere 2 poduri rutiere, sat Crăiești, pct. Ilau și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
București; 2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format ca și multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Tisău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărbuncești, Grăjdana, Haleș, Izvoranu, Izvoru (reședința), Leiculești, Pădurenii, Salcia, Strezeni, Tisău și Valea Sălciilor. Ea se află în vestul județului, în Subcarpații de Curbură, într-o zonă împădurită ce se întinde pe aproape toată depresiunea Nișcov, fiind încadrată la nord de dealul Ciolanu și la sud de dealul
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
2100 de locuitori (Grăjdana). În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care "Valea Rea" și (începând cu 1964) "Pădurenii". Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de "Izvoru", respectiv "Pădureni". Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care "Valea Rea" și (începând cu 1964) "Pădurenii". Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de "Izvoru", respectiv "Pădureni". Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit la numelde de "Tisău", iar satele sus-menționate ale comunei au
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de "Izvoru", respectiv "Pădureni". Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit la numelde de "Tisău", iar satele sus-menționate ale comunei au fost desființate și comasate cu satele Pădureni, Tisău și Strezeni; satul Boru a fost inclus în satul Valea Salciilor și satul Lunceni a fost inclus în satul Grăjdana
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit la numelde de "Tisău", iar satele sus-menționate ale comunei au fost desființate și comasate cu satele Pădureni, Tisău și Strezeni; satul Boru a fost inclus în satul Valea Salciilor și satul Lunceni a fost inclus în satul Grăjdana. În comuna Tisău, lângă satul Haleș, se află fosta mănăstire Bradu, monument istoric de arhitectură de interes național, construită
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se termină în DN28
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (circa secolul al XVII-lea) aflate în pădurea Borosești de lângă satul Grajduri; și aflată în satul Pădureni; și (secolul al XVII-lea) din Poiana cu Cetate.
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
România. Satul Hărpășești se află în Podișul Moldovei, la contactul acestuia cu Podișul Bârladului. El se învecinează la nord cu satul Scobâlțeni (care aparține de orașul Podu Iloaiei), la est cu satul Chilișoaia (din comuna Dumești), la sud cu cătunul Pădureni și la vest cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama și Pădureni de comuna Popești. Prima atestare documentară a satului este într-un uric a lui Ștefan cel Mare din 12 ianuarie 1488, unde este menționat satul Arpășești aflat lângă Todirești, sat dispărut în prezent. La 28 martie 1560 se menționează într-
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
medievală "Bisseni, Bessi, Pizenaci". Numelui pecenegilor i s-a dat semnificația etimologică de „clanuri/triburi înrudite", ca argument aducându-se sensul „înrudit", pe care termenul "bajanaq/bajinaq" îl are în limbile turcice. Potrivit unei alte ipoteze etnonimul ar fi însemnat „pădurean”. Istoricul ungar György Györffy a evidențiat faptul că mai mulți codri din Europa de est amintesc, prin numele lor, de acest popor: i erau descriși în De administrando imperio, lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca „populație nomadă, care se
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
sunt Arpaș, Avrig, Baraolt, Bățani, Biborțeni, Bögöz (in romana: Mugeni), Borcea, Racoș. De asemenea, satul Firtuș din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea "Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa," adică “satul pecenegilor”. Un sat Beșeneu al cărui nume actual este Pădureni se află și în județul Covasna. Au rămas în centrul și sud-estul României unele denumiri geografice legate de pecenegi: satele "Beșimbac" (azi Olteț, din județul. Brașov), "Peceneaga" (jud. Tulcea), "Pecineaga" (jud. Constanța), pădurea "Peceneaga" (jud. Brăila) și muntele "Picineagul" (Jud.
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Cândești (în trecut, si Socea-Cândești) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bărcănești, Cândești (reședința), Dragova, Pădureni, Țârdenii Mici și Vădurele. Comună se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din anul 1387 sub numele maghiar Iwfiw (Jófű), ("rom".cereale
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a folosii piatra la construcția C.P.U.-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
unor loiali de pe câmpurile de luptă ale „cruciadelor” antiotomane le sunt acordate diplome privilegiale. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea se remarcă prin ridicarea unor elite din mijlocul locuitorilor Mânerăului, cum vor fi fost Petru Toma, Pârcălab al Pădurenilor, și Andrei Buda, vicejudele curții domeniale. În contextul ocupării Transilvaniei de către Habsburgi, la finele deceniului al treilea din secolul al XVIII-lea, satul se desprinde din sfera marii proprietăți private feudale și este înglobat fiscului austriac. Reformele tereziene și iosefine
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]