948 matches
-
noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin pe masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi cu ele."164 Soarta omului este " norocită" numai atunci când se înfățișează ca destin cosmic, umanul este împlinit dacă este transfigurat după chipul și asemănarea naturii: "Cum a dat vremea-n acel an / Holde mândre lui Traian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și fața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
demn, fumînd și fredonînd o arie din Aida. În același oraș, într-o seară, un actor în vîrstă m-a invitat acasă, la o șuetă și un coniac. Accept mereu asemenea invitații, cînd sînt în deplasare. După ce am băut două păhărele, gazda îmi povesti un episod bizar: cică într-o seară era în sufragerie și a simțit ațintiți asupra sa doi ochi diabolici; a-ntors capul și a văzut... un șobolan de mină. Oarecum ilogic, actorul l-a întrebat indignat: "Ce cauți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu bere, a continuat Radu, fără să-l bage în seamă. Ai bere, grasule? N-am. Dar alte băuturi? N-am nimic. De fapt, Alin știa unde-și ține tata sticla de țuică, din care-și mai turna cîte un păhărel după cină, ca să doarmă mai bine, sau să servească musafirii. Dar n-avea de gînd să-i spună lui Radu, pentru că nu se purta frumos cu el. Iar dacă i-ar fi dat, ar fi devenit și mai rău. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun trei păhărele cu apă. Lucrurile pe care moașa le aduce noului născut sau născută, constau din scutece, fașe, cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru buna lui ursită. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și anume preotul Viktor și rabinul Menașa. Cu primul, muribundul Alik are un dialog emoționant, vajnicul slujitor al ortodoxiei, aparent neconformist, probând o neasemuită fervoare teologică, ceea ce nu-l împiedică să accepte, la propunerea lui Alik, drept ultimă împărtășanie, un păhărel de tequila Margarita. La rândul său, rabinul Menașa (audiatur altera pars), expert, printre altele în filosofia ebraică din Evul Mediu, în fond un sceptic constructiv, îi amintește lui Alik de cartea de căpătâi a evreului, Tora. Fiind lipsit de Tora
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
159. În ajun, participanții la congres au fost primiți de primarul capitalei normande cu discursuri și aperitive pe bază de calvados. A doua zi, ne regăsim așezați cîte șase la mesele cinei de gală. În fața fiecărei farfurii se află un păhărel cu un lichid de culoare maronie. Vecina din dreapta, colegă cu mine la Universitatea Paris I (de profesie medic, ergonom) este prima care gustă din licoare. "Ce e în pahar?" o întreb. Mă privește surprinsă: "Calvados 9, bineînțeles!" Fără să știu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dar nu știm dacă s au și executat întocmai și la termen. Dacă între timp plouase cu găleata? S-a mai putut „desmiriști” ceva, ori oamenii s-au dat pe la dosul unei sticle de „monopol”, înecându-și amarul într-un păhărel de rachiu? f. „La GAS Pătrășcani mâncarea oamenilor se gătește relativ igienic” Această constatare a făcut-o doctorul Horduna Ioan, medic la Circumscripția Sanitară Florești ce pe atunci avea ca sarcină de serviciu și supravegherea medicală a comunei Buda-Pătrășcani. Informațiile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că sunt făcute de curcan, nu altceva, borșurile cu carne de porc afumată, la care tata mânca vreo doi ardei iuți, de-l gâdila după ureche, încât se înroșea la față și vesel, nevoie mare, stingea usturimea cu câte un păhărel de vin rece, scos atunci din butoiul cu canea făcută de el! Eu eram mic, nu știam aceste gusturi, dar le-am aflat mai târziu, acum, la deplina maturitate. Ce bun mai era! Dar aluatul de cozonaci frământat de tata
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de două-trei zile, pentru vopsit de Paști, un miel de vreo șapte-opt kilograme, o bucată zdravănă de slănină afumată, când a noastră era pe sfârșite, vin alb și negru, de cel negru ne dădea și nouă câte o jumătate de păhărel că făcea sânge, parcă al nostru nu făcea, de, mentalitate, un curcan sau două trei găini, în anul când noi nu creșteam păsări sau când nu se îndura mama să le taie, căci fiecare găină era crescută din găoace și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
s-a obișnuit și-i zicea „nenea Iancu” aproape în serios, ca toți ceilalți. Mama pregătea gustarea la măsuța din cerdac, ne dădea nouă întâi câte o felie de pâine cu jambon, după care se cinsteau amândoi cu câte un păhărel două de rachiu de mentă și gustau din jambon. Era bun tare. Azi, când mi-aduc aminte, îmi lasă gura apă, căci de atunci n-am mai mâncat asemenea bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Paulina ne făcea primirea cu temeneli orientale până la pământ, așa, în glumă, iar cumătrul Aurel, de la masă: - Mă, dar voi nu știți că mi s-au lungit urechile de foame și mai ales de sete?! Uite, luai de aci un păhărel dă țuică, mă, lacrimă, nu alta și gustai tocmai niște măsline cu scrumbie! Haideți repede la masă, să nu mi se taie pofta, că ar fi păcat de Dumnezeu cu așa bucate! Ia, luați, să fie cu noroc! Și s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care se trezise și avea un cucui mare cât toate zilele în creștetul capului, tata l-a recunoscut pe Turcu. I-a scos cureaua de la pantaloni și l-a legat și pe el. - Bună dimineața, nene Turcule, nu bem un păhărel de vin, nu mâncăm o potcoviță? l-a întrebat în bătaie de joc. După care i-a mai dat una bună peste bot de l-a bușit sângele și a plecat după sergentul de stradă care nu a întârziat să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care cu câte un clondir de rachiu sau de vin. Bunicuil le lua, mulțumea frumos și le punea în buzunarele adânci de la anteriul cu care era îmbrăcat. După ce-și termina rondul, se ducea acasă și se delecta cu câteva păhărele de rachiu și de vin și se înfrupta cu mâncarea primită. Și nu știu cum se făcea că bunicul nimerea numai casele unde locuiau familii tinere, avea, pesemne, un scop, poate și acela demografic. Mi-l imaginez pe bunicul Dumitru ca fanaragiu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceva lacrimi la 7 zile (de ce neapărat șapte?!), la pomenirea lui printr-o masă bogată în bucate și băuturi alcoolice, care, deobicei, se lasă cu bancuri și cu mare veselie, „că și răposatului i-ar fi plăcut, că nu ducea păhărelul la ureche” și „să ne chemați și la 40 de zile (de ce neapărat 40?!), că venim cu mare bucurie”. Apoi, la un an, dacă se mai face ceva masă, decesul celuia care a plecat dintre noi este deja o amintire
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
picioare, în interiorul biroului două sticle de vin bun de Cotnari. - Ei, nu trebuia, spuse cu jumătate de gură. De care-i? - De Cotnari, domniță, prima-ntâia, grasă.Ia să vedem, nu mă otrăvești? - Vai, se poate!?! Și scoase repede două păhărele și turnă vin. - Hai, noroc, voinicule. - Noroc, domniță, dar cum să te otrăvesc?! Ochii aceștia minunați, părul acesta atât de negru că bate în albastru, și pieptul acesta atât de... - Lasă, lasă, făcu ea modest, dar se vedea că-i
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ei la o dulceață sau la un pahar de vin pe oricine. De ce nu l-ar fi atras și pe George Enescu, care, se știe, era un om foarte popular. Câteodată, când lui Tanti Aneta îi țipa măseaua după un păhărel de vin și n-avea niciun ban, și asta se întâmpla foarte des, eu aduceam câte o sticluță de băbească și o beam împreună cu ea. - Eh, dom profesor, ce m-aș face eu dacă n-ai fi mata? Când mi-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pat; regim alimentar sobru, cu carne ușor de digerat și puțin condimentată; evitarea alimentelor cu mult oțet, evitarea abuzului de alcool și a ieșirii din casă cu stomacul gol; ci, după putința fiecăruia, consumarea înainte, de supă, ceai, cafea, un păhărel de țuică cu anison sau un pahar de vin, iar de va participa cineva la vreo întrunire, să mestece ceva condimentat, ca de pildă chimion, anison, sâmbure de pin sau camfor, iar după reîntoarcerea acasă să-și pună îmbrăcămintea la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și sânge albastru și sânge prezidențial! Bă, știți ce mai lipsește? Să declare Băsescu Republica Monarhie România și să-și pună coroana pe chelie. Numa’ așa, deal dracu’, ca să i-o ia lu’ Duda Înainte!!! Ia mai toarnă, Gicule, un păhărel. Sare și Sandu Șpriț. Să ne matolim nițel... 09.04.2009 Pașapoartele biometrice Bă, iar e lumea asta cu susu-n jos, ascultați la mine ce vă spun, că eu știu, am informații... Trag informațiile la mine cum trage fata frumoasă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Întreaga asistență ovaționează. Unul strigă când ne-o fi mai rău ca acu’ să ne fie, iar un bețiv cu state vechi de serviciu pune capul pe masă și plânge cu suspine. Murmură aproape neauzit că ar mai bea un păhărel, fiindcă m-am emoționat, Însă nu-i mai face nimeni cinste deoarece este În faza critică În care orice picătură de alcool poate duce la dezastre medicale. Așa că adoarme tresărind la diferite intervale de timp. Gicu Îi solicită lui Gore
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fie primită de lumea literară cu aprecierea ce i se cuvine. Mi-a plăcut enumerarea asemănărilor ce i se conferă Lunei. Aici se trece de la proză la poezie... Și ca o observație personală: toți eroii obișnuiesc să tragă câte un păhărel de rachiu sau de votcă, și gândul mă duce la Emil Iordache, devenit dependent, iar unii chiar să practice alcoolismul până la mahmureală. Este aceasta o caracteristică a omului slav? Autorul respectă întocmai o anumită stare morbidă ce plutește peste sate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
vie, trii pogoane, și cu livada ei, cît cuprinde îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să o dăm dumisale ridicată.” Adică culeasă. De! Aveau și fetele nevoie de un păhărel de vin, că doar n-or fi fost schimnice. Vinul îi îmbie și îi îmbia pe mulți muritori, numai că nu merge treaba chiar așa; să dai drumul la canea și vinul curge ca din izvor. Trebuie multă muncă înainte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cartea. -Fii bun și umblă tu prin cele scrise în capitolul “Tratamente - Bahice!”, fiindcă ești mai tânăr... Iau cartea și, deschizând-o la întâmplare, dau peste cele spuse de Mihail Sadoveanu: “Doctorul ți-a spus să nu bei decât un păhărel pe zi... -Exact! Acuma beau păhărelul din 28 februarie 1985!!!” “Văd foarte prost, domnule doctor. să iau <sticle> mai... tari? -Nu-ți trebuie sticle mai <tari>, ci mai puține” “Ce faci? Nu ți-a spus doctorul că n-ai voie să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]