2,887 matches
-
Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer sunt în permanență îmbogățite cu oxigen. Păianjenul iese la suprafață și-și ridică opistosoma deasupra apei. Moleculele de aer se rețin prin firișoarele de păr și formează o peliculă de aer în jurul opistosomei. La destinație, în cupolă, aerul este eliberat. Cu toate acestea, reaprovizionarea frecventă este inutilă
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
aerul este eliberat. Cu toate acestea, reaprovizionarea frecventă este inutilă, deoarece structura pereților permite schimbul de gaze cu apa din jur, datorită diferenței presiunii osmotice. Acest sistem este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră. Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropierea cupolei femelei
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai activ și înotători mai buni decât femelele, prin aceasta se explică faptul diferenței de dimensiuni. În timpul înotului, păianjenul utilizează firele de mătase, prinse de plante, ca suport. Chelicerele acestui păianjen sunt puternice și pot penetra pielea umană. Mușcătura căuzează dureri, inflamații locale și febră. Împerecherea este precedată de construcția de către mascul a unei cupole în apropierea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
cupole în apropierea cupolei femelei. Apoi, masculul formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen trăiește în jur de doi ani. Păianjenul de apă locuiește în lacurile și în apele slab curgătoare din Europa de Nord și Centrală, Africa de Nord și Asia de Nord. Între arahnologi au fost controverse cu privire la apartenența genului la familia Cybinidae sau Argyronetidae. În
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
formează un tunel, prin care ajunge la femelă, unde și are loc împerecherea. Femela depune ouăle, în număr de 60 - 70, lângă sau în cupola sa. Ea le protejează de orice primejdie. Acest păianjen trăiește în jur de doi ani. Păianjenul de apă locuiește în lacurile și în apele slab curgătoare din Europa de Nord și Centrală, Africa de Nord și Asia de Nord. Între arahnologi au fost controverse cu privire la apartenența genului la familia Cybinidae sau Argyronetidae. În prezent este acceptată prima variantă, însă o
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
locuiește în lacurile și în apele slab curgătoare din Europa de Nord și Centrală, Africa de Nord și Asia de Nord. Între arahnologi au fost controverse cu privire la apartenența genului la familia Cybinidae sau Argyronetidae. În prezent este acceptată prima variantă, însă o subspecie - " japonica" ("Păianjen de apă japonez") este menționată în familia Argyronetidae, deoarece descoperitorul subspeciei, Hirotsugu Ono, a ales această familie. (2008): version 8.5. "American Museum of Natural History".
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
desfac aripile negre împodobite cu pete roșii sau galbene, și, din floare în floare, bat din aripi fără cea mai mică grijă. În urma a mii și mii de ani de experiență, dușmanii lor au învățat că acești fluturi conțin venin. Păianjenii, viespile, șopârlele, muștele și liliecii îi privesc de departe, de la o distanță prudentă. Pe 25 noiembrie 1960, trei militante împotriva dictaturii generalului Trujillo au fost ucise bătute și aruncate într-o prăpastie în Republica Dominicană. Erau surorile Mirabal. Erau cele mai
25 NOIEMBRIE. ZIUA ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI DOMESTICE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296053_a_297382]
-
care în scurt timp, au devenit majoritari. În 1878, anul în care s-a ținut prima reuniune, ziariștii nu au mai avut acces în cadrul clubului. Deviza clubului, inscripționată pe diferite porți, este luată din Shakespeare: „weaving spiders come not here”(„păianjenii să nu intre aici”). Reuniunile anuale ale Clubului au loc în fiecare an, în luna iulie, la care participă peste 2500 de bărbați aparținând elitei mondiale, într-o tabără de vară care durează 16 zile. Întrunirile au loc în Bohemian
Bohemian Club () [Corola-website/Science/325949_a_327278]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Păianjenii zoropsizi au opt ochi aranjați diferit decât la celelalte familii din Lycosoidea. Ochii au dimensiuni relativ egale și sunt așezați în două rânduri. Regiunea cefalică, pe care sunt amplasați, ochii este puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Păianjenii zoropsizi au opt ochi aranjați diferit decât la celelalte familii din Lycosoidea. Ochii au dimensiuni relativ egale și sunt așezați în două rânduri. Regiunea cefalică, pe care sunt amplasați, ochii este puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite nuanțe de
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
Lycosoidea. Ochii au dimensiuni relativ egale și sunt așezați în două rânduri. Regiunea cefalică, pe care sunt amplasați, ochii este puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite nuanțe de cafeniu cu câte pete mai întunecate, brun închise sau negre. Acești păianjeni posedă cribellum. Foarte puțin se știe despre comporrtamentul acestor păianjeni. Ei vânează insecte din ambuscadă și nu contruiesc pânze. Păianjeni se întâlnesc în țările mediteraniene din Europa, Orientul Apropiat și Africa, în China de est și Japonia, Yemen, Africa de Sud și
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
două rânduri. Regiunea cefalică, pe care sunt amplasați, ochii este puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite nuanțe de cafeniu cu câte pete mai întunecate, brun închise sau negre. Acești păianjeni posedă cribellum. Foarte puțin se știe despre comporrtamentul acestor păianjeni. Ei vânează insecte din ambuscadă și nu contruiesc pânze. Păianjeni se întâlnesc în țările mediteraniene din Europa, Orientul Apropiat și Africa, în China de est și Japonia, Yemen, Africa de Sud și Australia. O specie, "Zoropsis spinimana", a fost introdusă accidental în
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite nuanțe de cafeniu cu câte pete mai întunecate, brun închise sau negre. Acești păianjeni posedă cribellum. Foarte puțin se știe despre comporrtamentul acestor păianjeni. Ei vânează insecte din ambuscadă și nu contruiesc pânze. Păianjeni se întâlnesc în țările mediteraniene din Europa, Orientul Apropiat și Africa, în China de est și Japonia, Yemen, Africa de Sud și Australia. O specie, "Zoropsis spinimana", a fost introdusă accidental în Statele Unite. Familia include 13 genuri și 78 de specii:
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
prezentat pentru milioane de oameni care altfel nu l-ar fi putut vedea. În 1914, însă, de teamă că crăpătura s-ar putea mări pe drumul cu trenul, primăria a instalat o structură metalică de susținere în interiorul clopotului, denumită generic „păianjenul”. În februarie 1915, clopotul a fost lovit ușor cu ciocane de lemn pentru a produce sunete ce au fost transmise la târg ca semnal de deschidere, transmisiune care a și inaugurat serviciul telefonic transcontinental. Circa cinci milioane de americani au
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
ea face acest lucru, probabil pentru că ea s-a ocupat incredibil de mult și s-a obișnuit. Mai târziu Wanyuudou afirmă că ea încă are sentimente, însă nu și le poate exprima în mod puternic, lucru indicat ulterior de ordinul Păianjenului de a-și închide inima. În sezonul 2, Ai devine mult mai expresivă și dezvăluie mai multe emoții, interacționând mai mult cu victimele și clienții ei. Ea arată un semn al victoriei ("V este pentru Victorie") în fața unei victime pentru
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
mormânt și va începe să se răzbune, arzând satul întreg datorită urii sale. Datoria ei de îndeplinire a răzbunării oamenilor și trimiterea lor în Iad este o pedeapsă, care a fost îndeplinită pentru 400 de ani după acel incident. Un păianjen, care ulterior s-a dovedit a fi Stăpânul Iadului, i-a dat o nouă viață și făcuse un pact cu ea; în schimbul formei sale nemuritoare, ea nu poate intra în Iad și trebuie să rămână pe malurile Iadului, fiind corespondentul
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
se detașeze de sentimentele celorlalți și să fie doar un observator al celor ce se întâmplă. Dacă nu ispășea această pedeapsă, sufletele celor iubiți de Ai ar fi rătăcit pentru eternitate în Iad. Neavând de ales, Ai a acceptat condițiile Păianjenului și a devenit Fata Iadului. Ca Fata Iadului, are diferite abilități de natură supranaturală: "Atac energetic": Ai a dezvăluit abilitatea de a emite raze mari, letale de energie neagră. Aceasta a fost indicată când s-a întâlnit cu membrii familiei
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
Atenție vezi: Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
Atenție vezi: Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de Vest). Numai trei genuri de păianjeni sunt cunoscute ca neveninoase, complet lipsit de glande de venin: "Philoponella, Uloborus" (fam. Uloboridae), "Holarchaea" (fam. Holarchaeidae) și un gen din fam. Liphistiidae. Totuși, ei prezintă chelicere capabile să penetreze pielea, provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
provocând dureri. Nu toate mușcăturile sunt însoțite de injectarea veninului și nu fiecarei specie are venin ce poate duce la deces. Cosecințele mușcăturii depind de specie, cantitatea de venin injectată, vârsta persoanei, starea sănătății ei etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
etc. Se consideră periculos acel păianjen, care injectează cantitaea letală de venin la o singură înțepare. În funcție de țesutul și organul afectat, veninul se clasifică în două categorii: neurotoxic - atacă sistemul nervos, și necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
necrotic - afectează țesuturile ce înconjoară locul mușcat. Majoritatea păianjenilor veninoși posedă venin neurotoxic, felul în care veninul afectează sistemul nervos diferă de la o specie la alta. [[Fișier:Necrotic leg wound.png|220px|right|thumb|Necroza pielei provocată de mușcătura unui păianjen]] Păianjenii care posedă venin necrotic se găsesc în familie [[Sicariidae]], o familie care include păianjeni din gen. "[[Loxosceles]]" și "[[Sicarius]]". Păianjeni din această familie conțin "sphingomyelinaza D", ce căuzează necroza pielei. Dintre aceștia "[[Loxosceles reclusa]]" este unul din cei mai
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]