197,702 matches
-
Catrinel Popa Despre A.E.Baconsky s-a scris destul de puțin în ultima vreme. Poet interesant și controversat, autorul Fluxului memoriei pare să fi intrat într-un nemeritat con de umbră. Cu atît mai surprinzătoare ni se pare inițiativa unui autor maghiar de a-i dedica un "studiu afectiv" (cum se subintitulează, incitant, volumul lui Balázs Tibor), scris cu o doză considerabilă de empatie și cu o evidentă voluptate a erudiției. Demersul său hermeneutic se revendică de la principiile
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
Baconsky (nu ne spune nimic, de pildă, despre începuturile sale poetice, marcate de presiunea dogmelor proletcultiste), ci se concentrează cu precădere asupra volumului Fluxul memoriei, în măsura în care acesta se pretează cel mai bine explorării prin lentile bachelardiene. Tot de la teoreticianul francez pare să se revendice, de altfel, structura de ansamblu a lucrării, din moment ce capitolele se intitulează, îndeajuns de transparent, Ochii materiei, Focul, Apa, Pămîntul ș.a.m.d. Totuși, cu riscul de a repeta, trebuie să precizez că nu neapărat acest aspect conferă
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
un deceniu, am fost rugată să fac ore de conversație în românește cu un elvețian ce venise cu afaceri în țara noastră și dorea să-și perfecționeze cunoștințele din familie (bunici români). Era un domn foarte îngrijit și politicos, care părea împăiat. Motanul l-a mirosit cu interes și a scos un uau de zile mari. A trebuit îndepărtat de urgență fiindcă elvețianul nu se mai oprea din strănutat: era alergic la pisici. Ne-am așezat în fotolii și am început
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
este maleabilă, are nervii scriiturii moderne și postmoderne și capcanele din ce în ce mai dificile caracteristice. Autorul acestei monografii vehiculează termenul bizar (la tot pasul) amfibologic, pomenește de Ph. Lejeune (distincția autor-narator), de informanții spațio-temporali (R. Barthes), de dubla viziune a lui Pouillon, par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
O generație care, în plus, stăpînea la perfecție și ceea ce se cheamă "arta conversației"". Am citat superbul portret pe care Cristian Bădiliță îl face unui "monument" al emigrației românești din capitala Franței, în volumul Captiv în lumea liberă. Deși poate părea paradoxal, tușele artiste ale lui Cristian Bădiliță confirmă, într-un fel, imaginea acelui Theodor Cazaban schițat în aqua forte de Monica Lovinescu: ""Theodor Cazaban, un demn reprezentant al speciei ce mă impresionează cel mai durabil: aceea a păguboșilor. Theodor Cazaban
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Don Juan păgubos? Un posedat cu alură de dandy? Un "bon viveur", care a mizat mereu pe cauze ridicole și pe valori desuete precum onoarea și loialitatea? Un gentilhomme (apud. Alexandru Paleologu) apt oricînd să subscrie la versul lui Rimbaud: Par delicatesse j'ai perdu ma vie"? Un om cu opțiuni (politice, artistice, profesionale) uneori excentrice, al cărui succes public s-a lăsat prea mult așteptat, dar care ar putea fredona cu Edith Piaf, în fața oglinzii, pieptănîndu-și cochet părul și aranjîndu-și
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
într-o altă lumină (corectă?) o serie de fapte controversate din istoria secolului XX. Theodor Cazaban este un om care știe multe, iar cîteva dintre informațiile pe care le deține sînt în măsură să modifice spectaculos sensul unor întîmplări ce păreau de mult clasificate. Esențiale sînt dezvăluirile pe care Theodor Cazaban le face despre substanța legionarismului și despre inocența morală a unor tineri intelectuali din perioada interbelică, fascinați de idealurile mișcării. Theodor Cazaban face o distincție netă între mișcarea legionară și
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
din termeni ca papa, nani, buba, cîh, gigea, cuțu, nenea, tanti, hipocoristice ale unor termeni de rudenie (mămică, tătic, mamaie, tataie), sintagme tipice (papa bun, face nani, are buba), eufemisme pentru organele sexuale și pentru anumite procese fiziologice. Unele cuvinte par să aibă origine onomatopeică; chiar cele care sînt împrumuturi - ca buba (ucrainean), gigea (turcesc) - au adesea un aspect fonetic asemănător onomatopeelor. în genere, cuvintele din zona recunoscută social (excluzînd deci infinitele inovații individuale), sînt cuprinse și explicate în DEX, deși
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
nu e nimic de făcut: "eu am mai scris un comentariu, da' a fugit și n-a mai venit... ata ete..." (poezie.ro, 2001); "A, și comentariile îmi aparțin mie (...) Dacă nu vă convin, ata ete !" (nebunii.ro); "ce-mi pare rău că l-am ratat pe Bregovici, dar ata ete, poate mai vine omu prin zonă (forum.alpinet.org); "eu mă oftic că nu am putut să fac fotografiile pe care le doream. Ata ete" (geocities.com/valisarm); "liceul are
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
în gură", reflectă totuși la superioritatea conceptului de bărbat, sublimat în substantivul masculin "poem". Tranzitată în "poem", poezia își arogă virtuțile ambelor sexe, în sensul că masculinul o nutrește cu materia existențială, generatoare, iar femininul cu materia contemplativă, receptoare. Rolurile par împărțite echitabil, sub semnul nostalgiei masculinului "pur", pe cît de rîvnit, pe atît de neatins: "POEMUL -/ el este singurul bărbat adevărat,/ el lasă cuvintele să danseze singure.// El îmi spune: tu - te duci la editură/ și scrii poezii/ le îmbraci
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
în figura căreia se privește cochet ca într-o oglindă. Spre a-i urma jocul, putem constata că unele reflexe au o conotație masculină, altele una feminină, într-o fertilă intersexualitate. Dintre reverberațiile masculine menționăm abordarea poeziei ca destin ("Se pare că în sîngele tău stă porunca/ pe care o execuți după cum vrea mîna care dirijează mecanismul.(...) Tu știi că nu faci decît/ să transcrii ceea ce ți se poruncește" - Transcriere), ca ingeniozitate matematic-șahistă ("Pe acoperișul poemului,/ matematicianul este cel care/ joacă
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
mîntuiește,/ scrie pe tăblița de la piept" (Factorul omenesc). De partea cealaltă, sîntem în măsură a spicui destule probe ale feminității "consacrate", afectiv sau chiar biologic iradiante, atenstînd fondul primordial robust pe care celebrizarea programatică nu-l poate suprima, ci, dimpotrivă, pare a-l scoate, prin contrast, într-un mai viu relief: intimitatea nocturnă ("Ore în șir de vorbă cu poemul/ în noapte./ Ore în șir de vorbă cu poemul/ cînd sensul numelui se diluează/ și într-o liniște magică/ vine dragostea
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
pe care l-ai născut./ El vine, ca o încununare a neliniștii,/ cu biciul dragostei și te biciuiește" (ibidem). Dar rebeliunea femininului împotriva masculinului (un soi de luciferism feminin, căci poate fi decelat și un subtext religios al posturii!) nu pare a avea aici sorții unei izbînde absolute, reducîndu-se la o hărțuire mai mult ori mai puțin grațioasă, la o sumă de ambuscade. în cele din urmă, poeta înțelege cu înțelepciune a-și respecta condiția genitală dată, cu atît mai vîrtos
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
pe grumaz? S-a născut Alexa Visarion, astăzi regizor de teatru și film, absolvent în 1971 al I.A.T.C.-ului, profesor de regie la aceeași instituție (U.N.A.T.C.). Omul nostru este și un personaj, cu sînge slav clocotitor - se pare moștenit de la un bunic rus - coleric, pătimaș și sensibil, rece, tăios și intransigent însă cînd ceva sau cineva i se pune de-a latul sau strîmb gîndirii sale. Am văzut o parte din spectacolele sale - Unchiul Vanea, O noapte furtunoasă
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
partidului de guvernămînt. Acela că n-a putut ridica nivelul de trai, astfel încît părinții care își trimit copiii la școală să le poată da un pachețel cu mîncare sau bani să-și cumpere măcar un corn. Mi s-a părut de-a dreptul insultător că premierul a putut afirma că e mai sigur să li se ofere copiilor la școală darul guvernamental, decît să li se dea părinților mai mulți bani în acest scop. în țări cu cetățeni mai sensibili
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
Liviu Dănceanu Probabil că încă suntem mefienți la aniversări și sărbătoriri. Supradozele de festivism prizate în evul roșu ne-au lecuit, se pare pentru mult timp, de cultul temenelelor și al aplauzelor de circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna indicatoare a vieții, întâlnită la intervale regulate, în existența unei personalități proeminente este însă un fapt regretabil, chiar
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
piloți și fenomenele meteo? O extraordinară întîlnire cu țigani, în emisiunea d-lui Mircea Dinescu. Inimitabila știință a poetului-moderator de a fi acasă oriunde și de a vorbi pe înțelesul tuturor fără efort. Pregătirea psihologică pentru un meci de fotbal pare să fi devenit mai importantă cît meciul. înaintea derbiului Rapid-Dinamo, ambele tabere s-au întrecut în declarații penibile. Agresive și prostești. Antrenori, lideri de club, jucători, toți se angrenează în această bătălie fără sens, lipsită de fair-play și, în definitiv
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
ori mai puțin genuine. Elocvent, Gellu Naum învederează o "capacitate de concentrare maximă a discursului", care contrazice "dicteul", o modelare a sintaxei textului, la antipodul suspendării "controlului gîndirii", ca și travaliul indiscutabil al unor cizelări formale. Astfel încît suprarealismul "clasic" pare a se învecina, sub condeiul său, cu rețeta ermetizantă, întemeiată pe "dificila libertate" evocată de Ion Barbu. Putem menționa aici și postura rimbaldiană, de "alchimist al cuvîntului", a cărei prezență în creația lui Gellu Naum a fost evidențiată de către foarte
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
și fiecare caz în parte se cere analizat cu atenție. Există însă și situații greu tolerabile, care apar de la început ca erori și care presupun nu atît snobism cît ignoranță și indiferență față de respectarea normelor limbii. Grafia comfort mi se pare a aparține acestei categorii. E vorba și aici de substituirea tipică și radicală a unei influențe prin alta: substantivul confort a fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat cu siguranță din franceză, dovadă tocmai sensul său unic, definit în DEX ca "totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică". Influența actuală a englezei nu pare să producă și modificări semantice: înregistrările pe care le-am găsit ale lui comfort nu atestă sensul "sprijin, întărire, încurajare", pe care în engleză cuvîntul continuă să-l aibă. Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranță a normei
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
m-am întrebat nedumerită cum e posibil să greșească cei de la Berliner Philarmoniker indicând aceste coordonate ale simfoniei schubertiene: doar Simfonia nr. 8 este "Neterminata" în si minor, iar "Marea Simfonie" în do major are numărul 9. Ei bine, se pare că trebuie să ne obișnuim cu ideea că Schubert a scris de fapt doar 8 simfonii (și nu 9 ca Beethoven, Bruckner, Dvorjak sau Mahler...), dintre care penultima (a 7-a) a rămas "neterminată". Programul de sală oferea lămuririle necesare
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după care vin la rînd fișa bio-bibliografică și reproducerile. Deși par episoade oarecum izolate și de sine stătătoare - la rigoare oricare dintre aceste segmente poate fi privit în sine, fără nici o legătură cu celelalte -, există un anumit element care se regăsește în toate și obligă cititorul/privitorul la o lectură concentrică
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
a deschide o carte scrisă de Mircea Daneliuc, trebuie să renunțăm la cîteva prejudecăți de receptare. Mai întîi, trebuie să scăpăm de reflexul fetișizării textului. în fața unei priviri critice pur estetice o carte ca a lui se năruie: ba subiectul pare frivol, ba narațiunea este rudimentară, ba personajele nu "stau în picioare". Apoi, el face parte din acel tip de scriitori care nu urmăresc un curs firesc pentru istoria literară. La noi a persistat (și, ce e mai rău, a persistat
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
negîndu-i pe cei din jurul său. Cred, totuși, că, spre deosebire de toți ceilalți amintiți de Dan C. Mihăilescu, literatura sa izvorăște dintr-o atitudine profund constructivă, profund pozitivă. Cînd lupți cu Nicolaescu, cu Săraru și cu mulți alți dinozauri poți într-adevăr părea nebun. Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai înalte funcții. Poți părea nebun cînd încerci să ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
Mihăilescu, literatura sa izvorăște dintr-o atitudine profund constructivă, profund pozitivă. Cînd lupți cu Nicolaescu, cu Săraru și cu mulți alți dinozauri poți într-adevăr părea nebun. Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai înalte funcții. Poți părea nebun cînd încerci să ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]