KorAP: Find »[drukola/base=păstrăv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...62 >

1,531 matches

Corola-website/Law/140843_a_142172

consecutive, în perioada 1 februarie-12 martie, în anii 2002 și 2003; ... e) în apele de munte, al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile consecutive, în perioada 15 septembrie 2002-30 aprilie 2003, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile consecutive, în perioada 1 ianuarie-31 mai, în anii 2002 și 2003; ... f) pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", al speciilor: văduvita, caracuda, morunaș, șip și viza, în perioada 1

ORDIN nr. 140 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/140843_a_142172]
Corola-website/Law/141128_a_142457

Encefalopatia spongiforma bovina 6. Pesta porcină clasică 7. Pleuropneumonia contagioasă bovina 8. Durina 9. Encefalomielita ecvina (toate tipurile, inclusiv encefalomielita ecvina de Venezuela) 10. Anemia infecțioasă ecvina 11. Febră aftoasa 12. Morva 13. Necroza hematopoietica infecțioasă 14. Anemia infecțioasă a păstrăvului 15. Dermatoza nodulara 16. Boală de Newcastle 17. Pesta rumegătoarelor mici 18. Encefalomielita enterovirala porcină (boală de Teschen) 19. Febră Văii de Rift 20. Pesta bovina 21. Variolă ovina și caprina 22. Gândacul mic de stup (Aethina tumidă) 23. Boală

ORDIN nr. 107 din 26 octombrie 2005 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/141128_a_142457]
Corola-website/Law/142075_a_143404

Tinca tinca 13. Lipan Thymalus thymalus 14. Lostrița Hucho hucho 15. Mihalț Lota lota 16. Morun Huso huso 17. Morunaș Vimba vimba carinata 18. Mreana Barbus barbus 19. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 20. Novac Hypophthalmichthys nobilis 21. Oblete Alburnus alburnus 22. Păstrăv Salmo sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii 25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre

ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142075_a_143404]
Corola-website/Law/146940_a_148269

în cantitate redusă ┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │ Codul │ Denumirea mărfii │ UM │ Txa │ │ tarifar │ │ supl │vamală│ └─��────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 03.01 Pești vii: 0301.10 - Pești ornamentali: 0301.10.10 -- De apă dulce - 25 03O1.10.90 -- De apă sărată - 25 - Alte specii de pești vii: 0301.91 -- Păstrăvi (Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae, Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster): 0301.91.10 --- Din speciile Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster - 25 0301.91.90 --- Altele - 25 0301.92.00 -- Anghile (Anguilla spp) - 25 0301.93

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
99.19 ---- Altele - 25 0301.99 90 --- De apă sărată - 25 03.02 Peste proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 03.04: - Salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților 0302.11 -- Păstrăvi (Salmo trutta, Oncorhynchusmykiss, Oncorhynchus darki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae, Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster): 0302.11.10 --- Din speciile Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster - 25 * 0302.11.20 --- Din specia Oncorhynchus mykiss, cu cap și branhii, eviscerați, cântărind peste 1

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
Oncorhynchus tschawytscha, Oncorhynchus kisutch, Oncorhynchus masou și Oncorhynchus rhodurus), cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților 0303.11.00 -- Somon roșu (Oncorhynchus nerka) - 20 0303.19.00 -- Altele - 20 - Alte salmonide, cu excepția ficatului, a icrelor și a lapților: 0303.21 -- Păstrăvi (Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae, Oncorhnchus apache și Oncorhynchus chrysogaster): 0303.21.10 --- Din speciile Oncorhnchus apache și Oncorhynchus chrysogaster - 25 * 0303.21.20 --- Din specia Oncorhynchus mykiss, cu cap și branhii, eviscerați, - 25 cântărind

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
de apă dulce: 0304.10.13 ---- De somoni de Pacific (Oncorhynchus nerka, Oncorhynchus gorbuscha, Oncorhynchus keta, - 25 Oncorhynchus tschawytscha, Oncorhynchus kisutch, Oncorhynchus masou și Oncorhynchus rhodurus), de somoni de Atlantic (Salmo salar) și de somoni de Dunăre (Hucho hucho) ---- De păstrăvi din speciile Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae * 0304.10.15 ----- Din specia Oncorhynchus mykiss cântărind peste 400 g fiecare - 25 * 0304.10.17 ----- Altele - 25 0304.10.19 ---- De alti pești de apă dulce - 25

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
de apă dulce 0304.20.13 --- De somon de Pacific (Oncorhynchus nerka, Oncorhynchus gorbuscha, Oncorhynchus keta, Oncorhynchus tschawytscha, Oncorhynchus kisutch, Oncorhynchus masou și Oncorhynchus rhodurus), de somoni de Atlantic (Salmo salar), si de somoni de Dunăre (Hucho hucho) - 20 --- De păstrăvi din speciile Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae - 20 * 0304.20.15 ---- Din specia Oncorhynchus mykiss cântărind peste 400 g fiecare - 20 * 0304.20.17 ---- Altele - 20 0304.20.19 --- De alti pești de apă dulce

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
Heringi (Clupea harengus, Clupea pallasii) - 20 0305.49 -- Altele: 0305.49.10 --- Halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides) - 25 0305.49.20 --- Halibut de Atlantic (Hippoglossus hippoglossus) - 25 0305.49.30 --- Scrumbii (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - 25 0305.49.45 --- Păstrăvi (Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae, Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster) - 25 0305.49.50 --- Anghile (Anguilla spp) - 25 0305.49.80 --- Altele - 25 - Pești uscați, chiar sărați, dar neafumati: 0305.51 -- Cod (Gadus morhua, Gadus

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
Corola-website/Law/148843_a_150172

zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii

ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148843_a_150172]
numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2003 și 2004; ... g) al speciilor văduvita, șip, cega și viza, în perioada 14 aprilie 2003-14 aprilie 2004. ... Articolul 4 În activitatea

ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148843_a_150172]
Corola-website/Law/148855_a_150184

zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii

ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148855_a_150184]
numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie 2004, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 151 de zile, în perioada 1 ianuarie-31 mai în anii 2003 și 2004; ... g) al speciilor văduvita, șip, cega și viza, în perioada 14 aprilie 2003-14 aprilie 2004. ... Articolul 4 În activitatea

ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148855_a_150184]
Corola-website/Law/146168_a_147497

cu comportament anormal. O atenție particulară trebuie să fie acordată punctului de evacuare a apei, unde peștii agonici au tendința să se acumuleze în curentul de apă. ... c) Peștii care se prelevează sunt selecționați după cum urmează: ... 1. dacă sunt prezenți păstrăvi curcubeu, singurii care se prelevează sunt aceștia; dacă aceștia nu sunt prezenți, prelevarea se compune din toate speciile prezente, în măsura în care aceste specii sunt sensibile la virusurile SHV și/sau NHI și în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 494

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146168_a_147497]
24 Este necesar să se utilizeze cel puțin două tulpini de virus SHV și o tulpină de virus NHI. Tulpinile trebuie să fie reprezentative pentru principalele tulpini virale din Uniunea Europeană, de exemplu, în ceea ce privește virusul SHV, o tulpină patogena provenind de la păstrăvul curcubeu din apă dulce și o tulpină patogena din mediul marin pentru calcan, iar în ceea ce privește virusul NHI, o tulpină patogena pentru păstrăvul curcubeu provenind din Europa. Este necesar să se utilizeze tulpini virale bine definite provenind din statele membre ale

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146168_a_147497]
fie reprezentative pentru principalele tulpini virale din Uniunea Europeană, de exemplu, în ceea ce privește virusul SHV, o tulpină patogena provenind de la păstrăvul curcubeu din apă dulce și o tulpină patogena din mediul marin pentru calcan, iar în ceea ce privește virusul NHI, o tulpină patogena pentru păstrăvul curcubeu provenind din Europa. Este necesar să se utilizeze tulpini virale bine definite provenind din statele membre ale Uniunii Europene. Articolul 25 Tulpinile de referință sunt disponibile în laboratoarele de referință ale Uniunii Europene pentru bolile peștilor. Articolul 26 Loturile

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 octombrie 2002 privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la peşti. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146168_a_147497]
Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437

la suprafață și 6-10mg/l în păturile de adâncime sub 50m), cât și substanțele organice din masa apei. Fauna piscicolă a Bistriței înainte de inundare a fost compusă din: 80% scobar, 17% clean, 1% mreană și 2% salmonide (lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
lostriță, lipan și păstrăv indigen). Evaluarea a fost făcută numeric fără să se țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
aceasta fiind adusă sub formă de icre embrionate de la stațiunea Enisala, încă în primăvara anului 1961; - pentru valorificarea peștilor albi, de valoare economică redusă și îndeosebi a oblețului, care s-a dezvoltat uimitor în lac, s-au introdus salmonidele răpitoare - păstrăvul curcubeu și cel indigen. Au fost aduse doi ani consecutivi și icre embrionate de păstrăv, varietatea de lac, din Austria. În ultimii ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
1961; - pentru valorificarea peștilor albi, de valoare economică redusă și îndeosebi a oblețului, care s-a dezvoltat uimitor în lac, s-au introdus salmonidele răpitoare - păstrăvul curcubeu și cel indigen. Au fost aduse doi ani consecutivi și icre embrionate de păstrăv, varietatea de lac, din Austria. În ultimii ani s-a constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
constatat existența în lac a unui număr de 13 specii de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre mijloc spre

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre mijloc spre maluri, ca urmare

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
ciprinizilor în primii ani de la inundare și faptul că puietul rezultat din icrele depuse în afluenți nu se întoarce în lac. Toate speciile existente sau aclimatizate în lac s-au dezvoltat în condiții optime, unele din ele atingând dimensiuni nebănuite. Păstrăvul de lac a ajuns la greutatea de 8,400 kg (exemplar prins cu ocazia pescuirilor experimentale), pescuindu-se de către localnici exemplare de 12,5 și chiar 20 de kg. Păstrăvul curcubeu a fost extras însă prin pescuit, datorită voracității lui

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
dezvoltat în condiții optime, unele din ele atingând dimensiuni nebănuite. Păstrăvul de lac a ajuns la greutatea de 8,400 kg (exemplar prins cu ocazia pescuirilor experimentale), pescuindu-se de către localnici exemplare de 12,5 și chiar 20 de kg. Păstrăvul curcubeu a fost extras însă prin pescuit, datorită voracității lui, în primii 7 ani de existență a lacului. Cel mai mare exemplar pescuit a avut greutatea de 5,4 kg. Lostrița a atins dimensiunea de 6,4 kg, dar există

PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF (2003) [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]