1,786 matches
-
adunate toate în ochii lor tineri în numai o oră... Eugen era bătut rău. Un baston de cauciuc lăsase urme adânci pe fața lui și-i spărsese nasul. De acolo curgea sângele ce parcă nu se mai oprește și-i pătase hainele ce-i acopereau cu zgârcenie rănile de pe trup. Își trăgea un picior pe care aproape nu-l mai simțea și durerea din șold îl răpunea. Nici el nu știe cum a scăpat din încleștarea aceea nebună de la baricadă unde
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LOCUL Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului unde ochii aceștia au hăituit somnul și l-au închis în propriul torace unde râsul tău e pătat de toate culorile și nu știu pe care din voi să vă mai cred unde noaptea are un cui ascuțit la ambele capete și-mi încearcă lumina cu el în locul acela viața mea e netedă ca bolovanul lui Sisif și-
LOCUL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376548_a_377877]
-
ca frunzele ce îmbracă și sperie lumina suntem zi de zi cu trecerile noastre dinspre pace spre noapte și iar înapoi spre alte și alte jocuri de parcă alergarea prin timp ar fi o simplă întrecere de copii. ca frunzele ce pătează lumina suntem de-atâtea ori într-o singură zi. Referință Bibliografică: Schiță de portret / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SCHIŢĂ DE PORTRET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376553_a_377882]
-
usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii S-au îmbolnăvit, săracii, Via s-a pătat întreaga Și s-a desfrunzit, beteaga, Apa-i cu gust de rugina, Toate-s moarte prin grădină, Jale mi-i și iar mi-i jale, Când mă uit la deal, la vale, Si nu văd nici o scăpare. Numai când mă
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
cum e posibil să-ți continui somnuldincolo de somn.... XX. LOCUL, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017. unde ochii aceștia au hăituit somnul și l-au închis în propriul torace unde râsul tău e pătat de toate culorile și nu știu pe care din voi să vă mai cred unde noaptea are un cui ascuțit la ambele capete și-mi încearcă lumina cu el în locul acela viața mea e netedă ca bolovanul lui Sisif și-
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
în locul acela se zbate timpul cel bun după ce a-ncercat să zboare cu umbrele de păpădie umbra mea aleargă mai iute ca mine. Citește mai mult unde ochii aceștiaau hăituit somnulși l-au închis în propriul toraceunde râsul tău e pătat de toate culorileși nu știu pe care din voi să vă mai credunde noaptea are un cui ascuțit la ambele capeteși-mi încearcă lumina cu elîn locul acela viața mea e netedăca bolovanul lui Sisifși-mi crește încet între tâmpleumeriși pietreîntre buze
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
fericirea constă să respecți aceste legi. Și ca să poți atinge acest deziderat de a fi fericit trebuie să alegi și să hotărăști tu, ca persoană, să respecți întru totul aceste reguli, deoarece așa îți menții conștiința curată. Dacă ți-o pătezi, sufletul devine răvășit, nemulțumit, pribegind mereu printre capricii și dorinți nedrepte, revărsându-se în afară ca un pahar plin de amar, cinism și deznădejdi. Dar dacă coștiința umană este curată, sufletul va revărsa din el izvoare de apă vie, fiind
DESPRE SECRETUL FERICIRII PĂMÂNTENE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376741_a_378070]
-
2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
dea dovadă fiecare om în fața scaunului de spovedanie este firul roșu al acestei lucrări. Acest curaj îndepărtează orice soi de egoism, de răutate interioară și îi determină pe toți credincioșii să renunțe la falsitățile existenței mundane, care de multe ori pătează nu doar existența lor, ci și pe cea a celor din jur, și să se apropie de Adevăr și de Viață. Curajul apropierii de părintele duhovnicesc și de schimbare a vieții sunt însoțite de cunoașterea de sine, o altă condiție
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
în Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016. Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
în principal după „D'ale ... Citește mai mult Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
a lăsat-o Să văd cum frigu-i gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate. Avea sub braț chiar rebegitul vânt. La ceasul înserării, ceasul sfânt, Cerșeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. Lumânarea Păta cu umbre tenu-i ruginiu, Iar din pervazul rece și-n pustiu, Vântul scruta, din casă, depărtarea. Tăceam sfătos, odaia'ncremenise Privindu-i gingășia nepereche. Vedeam în ea, ca'ntr-o icoană veche, Un an de roade și-un noian de vise
AZI A BĂTUT LA UŞA MEA O FRUNZĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372582_a_373911]
-
umpluse scena politică de astfel de benevole oferte și generozități/ intenții la/de sacrificiu etc). După ce iscălise în acest fel denunțul, eliberat de angoasa culpei la grămadă , care apreta (și încă o putea/poate face !) cu sârg cămeșile și gulerele pătate de complicități anterevoluționare, aștepta nerăbdător recunoașterea delațiunii ca pe un merit care nu s-ar fi putut stinge așa dintr-o dată, că vor fi dați în gât în sfârșit și ultimii mohicani aflați pe meterezele cauzei pierdute ! Din care, ce
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Își flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânci Și matură iluzii sub boabele de apă. Ce toamnă inutilă! Nu vezi că n-are rost? Degeaba frânge arșiți prin goluri de furtună, Mutând culori în sfere că într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
revenirea de stranie regină.Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii,Pe crestele rănite de nopți decolorate,Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii,Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate.Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci,Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânciși matură iluzii sub boabele de apă.Ce toamnă inutilă! Nu vezi că n-are rost?Degeaba frânge arșiți prin goluri de furtună,Mutând culori în sfere că într-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
suicidar și-un vânt de vise parcă. S-așterne toamnă iar și iar, cu gândul de-a culege, suspine adânci, ca de cristal, ce doar ea le-nțelege. Iar eu, zâmbesc, cu gust amar, strângând în pumn iubirea, ce a pătat cu lacrimi iar, din suflet, amintirea... Se-ntoarce toamna, ce destin!? - A plânsului povară, în ceața viselor e plin, de doruri ce omoară. Se lasă toamnă, în zadar, și în gânduri te cuprind, e tot ce soarta-mi lasă-n
SE LASĂ TOAMNĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372156_a_373485]
-
PICĂTURA DE CEARĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PICĂTURA DE CEARĂ (DIN VOLUMUL RĂTĂCIRI) Era noapte. Edwina s-a lăsat pradă gândurilor ce-i frământau simțurile. O lumânare îi păta chipul cu umbre galben-roșiatice. O picătură de ceară a scăpat din cercul lumânării și a poposit biruitoare pe pielea albă a Edwinei. La început a fost mai greu. A simțit arsura în toată ființa. Totul a început cu o picătură
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
știe. Nu cunoaște drumul drept. S-a rătăcit într-o iluzie a picăturii de ceară. Divinul îl întreabă și omul tace. Divinul îl caută și omul se ascunde. Tace ca un surdomut și încearcă să se ascundă într-o viață pătată de picături de ceară. Referință Bibliografică: PICĂTURA DE CEARĂ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > UN ÎNDEMN CA O CHEMARE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Spală-ți rușinea de pe obrazul pătat cu oamenii de la fiecare colț de stradă! Numele tău are camuflate dezertări mizerii cotidiene înșelătoare și trădare, curg zoaiele din tine tulburi și te bucuri de răul altcuiva. Care-i Dumnezeul în care crezi? Ori tu ești un zeu naufragiat
UN ÎNDEMN CA O CHEMARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376300_a_377629]
-
ochilor tăi cu toate întrebările lumii și fierb în sânuri de odăi la focul viselor ce ard în somn idei amestecate cu păcate trec pe unde n-am rămas cerb în pripas cu foșnetul frunzelor moarte adânc de păduri nestatornic pătând spre ecoul ultimei vorbe s ajung poate n oi mai strabate păduri căutându-te ................................................... ciudat destin de umbră în cer senin de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: pală de vânt / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PALĂ DE VÂNT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379750_a_381079]
-
la Banca Mondială. - Să trăiești, mânca-te-ar mama! Că frumoasă ești, un trandafir de fată! adăugase doamna Moise, cu sinceră admirație la adresa mea, iar în momentul următor s-a apropiat de mine să mă îmbrățișeze. - Stai să nu-ți pătez hainele, că sunt plină de roșii din cap până în picioare. - Mamă, dar ce faci aici? întrebase Ovidiu arătând spre ceaunul enorm ce trona pe pirostrii, deasupra unui foc strașnic. - Of! Fac zacuscă, am copt vinetele și ardeiul, am călit ceapa
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
în dormitor, să țină televizoarele, calculatoarele, tabletele deschise non-stop acasă, precum și telefoanele mobile în funcțiune permanent, și să-și petreacă cât mai mult timp în orice magazin și restaurant din lume care difuzează muzică nereligioasă în mod continuu. Aceasta va păta mințile lor și le va rupe tainica legătură cu Hristos. Umpleți-le mesele din cafenele cu reviste și ziare. Pisați-le mințile prin aceste reviste și ziare, prin televiziune și internet, 24 de ore pe zi, cu cei 4 de
ŞEDINŢĂ ÎN IAD de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379261_a_380590]
-
o rană adâncă pe trup bolnav ea poartă, Plânge pământul sfânt c-a devenit podmol, Oare cât mai avem de chin în astă soartă?! Ne plângem morții tinerii, cei pe un rug jerfiți Pentru un pumn de-arginți, ce mâinile pătează, Îmbătrânim prematur peste suflări loviți, Iar aripile-s frânte, însă conștiinta-i trează. Din mii și mii de piepturi, talazuri se ridică Sunt voci care își cer un simplu drept la viață, Se vrea o lege justă, ca cel ce-i
DECEMBRIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378720_a_380049]
-
Călinescu este, după cum s-a văzut, atacat în mașina sa la București de o echipă numită Miți Dumitrescu; la rîndul lor, nouă legionari răspunzători de atentat sînt împușcați cu revolverul pe loc. Puterea este în același timp plină de forță, pătată de sînge și contestată. Fermitatea tardivă a regelui în privința Legiunii nu convinge și, chiar dacă la Paris, ca și la Londra, se dorește să se creadă că la București ordinea domnește sub autoritatea lui Carol, longevitatea regimului este totuși incertă. Relansarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Natura partidului roșu se împrumută lesne oricării pene ce are înclinație de caracterizare. Sutele de oameni fără profesie hotărâtă din cari e recrutat partidul, conivența lesne stabilită între ei pentru a acoperi și a face mușama actele fiecăruia, trecutul lor pătat prin conspirație, prin concesii frauduloase, ca cea dată lui Strusberg și pusă în execuțiune înainte de a se fi votat de Senat, prezentul lor și mai scandalos, în fine principiul lor de existență de a înlătura de la cârma fie locală, fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]