1,368 matches
-
și invidia fariseilor, care se vorbeau între ei: „Vedeți că nimic nu folosiți! Iată, lumea s-a dus după El” (In.12,19). Peste doar câteva zile aceștia aveau să-L prindă pe Iisus Hristos, să facă astfel încât El să pătimească și în cele din urmă să fie răstignit, neputând să creadă, din pricina răutății lor că El era Viața și că, prin urmare, ei luptau chiar împotriva Vieții, împotriva izvorului vieții lor, împotriva lor înșiși. Aceste lucruri petrecute acum aproximativ 2000
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pe care-i iubea. Oare noi ne străduim să fim prieteni ai Lui, încercăm să-L iubim și să ne facem iubiți, respectați și îndrăgiți de El? Oare, când cei din jurul nostru suferă, ne doare și pe noi necazul lor, pătimim și noi împreuna cu ei? Intrând în Ierusalim, Domnul nostru Iisus Hristos a găsit acolo nu doar viața și reacția curată unor inimi de copii, care se bucurau să-L întâmpine, ci mai ales urâciunea, invidia, răutatea, mândria, lăcomia instalate
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
sfântă Sarmale ,friptură și ouăle roșii,pictate Vinul roșu,pasca ,gândul ce te frământa Noi punem dorul de tine și lacrimile ,toate! Soarele și Luna ,ridică cunună de spini... Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă forță iubirii infinite! Simplii trecători prin viață zbuciumata Ne bucurăm de clipe,de flori ce înfloresc De vise și speranțe,în lumea complicată Zâmbetul și râsul,etern copilăresc! Hristos a înviat! Veniți,luați lumină! E zi de Paști ,de
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]
-
alungat. Și cântecul de păsări pe ram ai împietrit, Doar corbii te admira, că-i vreme tulburata. Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit, Credeam că, obosită, la Poluri ești plecată. Dar te-ai întors, sireato, ce-avem de pătimit Și pentru ce păcate să dăm acuma plata? Sau crezi că este timpul prielnic de iubit? Iar în uimirea noastră, oare aștepți răsplată? Frumoasă ești tu, iarna, dă-i timp nepotrivit. Referință Bibliografica: RONDELUL IERNII TÂRZII / Mihai Lupu : Confluente Literare
RONDELUL IERNII TARZII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378750_a_380079]
-
prima zi a Postului Mare. De obicei, părinții posteau întregul post, pe când noi, cei mici, posteam numai prima săptămână și în Săptămâna Patimilor. În toată această perioadă, mama ne povestea despre suferințele lui Iisus Hristos și despre toate câte a pătimit pentru credință și mântuirea noastră. Ne adunăm, seara, grupuri-grupuri de copii, mergeam la Denii și ascultăm smeriți slujba celor doi preoți din sat, ale căror voci care se înălțau într-o armonie desăvârșită, ne fascinau. În anumite zile, ne adunăm
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
circuri arată simțirii pragul eretic ...pierdut anotimp! Topită e fierea,topită durerea sub ploaia de mituri ce cade mister Olimpul, cetatea ,ce-și plânge puterea căzut-a sub pumnul de fier! Din albe catrene ,uitate de vreme sub simbol de pătimi ,urcăm în trăire în patos de lacrimi,în timpul ce geme căutăm o speranță ,căutăm mântuire! Clipă ce trece cu vântul cel rece demolează trecutul ,demolează începutul cutremur e visul și somnul ce trece o stea căzătoare îngroapă trecutul! Simbol de
TRECUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378774_a_380103]
-
acei politici cunoscuți cari răspândesc știri despre scăderea rublelor, le cumpără cu aur din bani publici și le vând, după aparițiunea unui comunicat economicos în "Monitor", cu 4 și 5 procente câștig. Acestea și multe altele sânt faptele apostolilor cari pătimesc de virtuți civice, de iubire de adevăr și de evangelică onestitate. Prin asemenea patimă ajung a face în doi-trei ani avere din nimic, punând la mijloc capitalul de știință a patru clase primare și o doză de... patriotism care nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
New York ofițerilor lor și după aceea agenții noștri erau căutați la telefon. Cu el noi am avut diferende pe această temă. Vedeți, tovarășe Drăghici, mi-a spus el în continuare, omul mai face și greșeli, dar el mai mult a pătimit pentru alții, care au fost mai înainte. Mai mult nu a vrut să vorbească. Referindu-mă la numărul oamenilor, i-am spus: Tovarășe Ivașutin, și dumneata ești comunist și eu sunt comunist. Vreau să vorbesc de pe această poziție cu dumneata
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ațițate 252 de Goarnele ce hăulesc,] Zece mii de Demoni lucrează la cuptoare Creînd Neîncetat Timpurile și spațiile Vieții Muritoare, Soarele, Luna, Aștrii, 205 În perioade de extaz pulsînd 253, bătînd în icuri și în drugi, Apoi trăgînd în fire grozavnicele Pătimi și Iubiri A' morților Spectrali. De-acolo duse la Războaiele de Țesut ale lui Cathedron, Fiicele lui Enitharmon țes ovarul și integumentul 254 Cu gíngaș borangic, din propriile măruntaie tras cu o lasciva desfătare, 210 Cu cîntec dulce cadențat pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. O, cine știe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Villard à celle de Jean Poncet, qui ne s'écarte pas du découpage de départ et ne contourne pas la figure d'origine : Se spune ca strămoși care-au murit fără de vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu pătimi mari în sânge,/ cu soare viu în pătimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe,/ în noi,/ viața netrăită. (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) On dit que leș aïeuls qui șont morts d'une mort prématurée,/ leș aïeuls dont le sang
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne s'écarte pas du découpage de départ et ne contourne pas la figure d'origine : Se spune ca strămoși care-au murit fără de vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu pătimi mari în sânge,/ cu soare viu în pătimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe,/ în noi,/ viața netrăită. (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) On dit que leș aïeuls qui șont morts d'une mort prématurée,/ leș aïeuls dont le sang était encore jeune et plein de grandes passions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
morts avânt l'heure,/ malgré leur sang jeune,/ leur sang passionné,/ leur passion ensoleillée,/ viennent,/ viennent vivre/ en nous/ leur vie manquée. (Silence) (Miclău, 1978 : 147) On remarque dans le poème de départ la reprise des noms " sânge " (" sang ") et " pătimi " (" passions "), qui crée tout un jeu métaphorique. Și Paul Miclău récupère, en quelque sorte, la figure d'origine, Paul Villard non seulement supprime trois vers du texte source (să traduction compte cinq vers au lieu d'huit), mais îl essaie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de découpage, îl suffit de comparer la traduction de Paula Romanescu à celle littérale de Paul Miclău, beaucoup plus conservatrice : O mare/ și-un vifor nebun de lumină făcutu-s-a-n clipă :/ o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de pătimi,/ o sete de lume și soare. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Une mer, une vague, puis une folle tempête ;/ Et la lumière s'éclata,/ Un soif brûlait/ De lourds péchés,/ D'élans, d'amours,/ D'un je ne sais quoi,/ Une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et du cire ") " essaims soupirant après l'éden et le ciel " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180). Le nom " ceară " (" cire ") du texte source est traduit, inexplicablement, par " ciel ". " [...] și cald din temelii tresar/de-amarul tinerelor mele pătimi. " " Et tout d'un coup mon cœur frémit/De l'amertume entière/De mes passions d'antan. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38). Leș passions présentées par le moi lyrique șont évoquées au présent ; la sensation elle-même est très vive
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de azi, și Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, datat secolul VIII, care stă la baza calendarului ortodox din prezent. Printre cei supuși martiriului se aflau episcopi, preoți, diaconi, citeți, soldați din armata romană, funcționari, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile de pe malul drept al Dunării, în provinciile ce aparțineau Imperiului, după 275, ca Panonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, Dalmația, Dardania, Moesia Inferior și Scythia Minor. Întrucât poporul român s-a închegat, deopotrivă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
martirizați preotul Montanus și soția sa Maxima, înecați în râul Sava, din ordinul guvernatorului Probus, la 26 martie 304, când sunt pomeniți de biserică. Acest martir, Montanus, este considerat primul preot daco-roman cunoscut în istorie. În același loc, Sirmium, a pătimit și episcopul Irineu, decapitat și apoi aruncat în Sava, în 6 aprilie 304, urmat de diaconul său Dimitrie, la 9 aprilie același an, viitorul sfânt Dimitrie, pomenit de biserică la 26 octombrie. În Singidunum (Belgrad-Serbia), în Moesia Superior, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
martirizați, pe vremea lui Diocletian și Maximian, și în provincia Scythia Minor (Dobrogea) în localități ca Tomis, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia, Axiopolis, unde s-au aflat inscripții și s-au făcut descoperiri arheologice. Astfel, după unele acte martirice, la Tomis, a pătimit ca martir episcopul orașului Efrem, la 7 martie 300, iar ulterior Macrobiu și Gordian, originari din Asia Mică, surghiuniți aici și arși, la 13 septembrie 320-323, sub Liciniu. Împreună cu ei, au fost martirizați și localnici, precum Heli, Lucian și Zotic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
localnici, precum Heli, Lucian și Zotic, care au fost decapitați, urmați de Valerian. Martirii Argeu și Narcis (frați) au fost decapitați la 3 ianuarie 320-323, iar fratele lor Marcelin a fost chinuit și aruncat în mare. La Axiopolis (Cernavodă), au pătimit ca martiri Chiril, Chindeas și Tasius (Dasius), probabil în 303-moaștele celui din urmă, soldat, au fost duse la Durostorum, iar în 579 mutate la Ancona (Italia), unde se păstrează și azi. La Halmyris (Dunavăț-jud. Tulcea), au fost martirizați Epictet, preot
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dunăreană. Dar cercetătorii români au arătat că sunt și aici martiri, însă se întâlnesc confuzii, exagerări, date false sau greșite, legende, clișee. De pildă, în calendarul liturgic de la Tomis, sunt menționați 60 de martiri. Dintre martirii cunoscuți, doar patru au pătimit pe pământ dobrogean: Attalos, Kamasis, Philippos și Zoticos, descoperiți într-o basilică din Niculițel (jud. Tulcea). Unii presupun că au pătimit în cetatea învecinată de la Noviodunum, în timpul lui Diocletian sau Liciniu, într-o zi de 4 iunie. Alții îi consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
clișee. De pildă, în calendarul liturgic de la Tomis, sunt menționați 60 de martiri. Dintre martirii cunoscuți, doar patru au pătimit pe pământ dobrogean: Attalos, Kamasis, Philippos și Zoticos, descoperiți într-o basilică din Niculițel (jud. Tulcea). Unii presupun că au pătimit în cetatea învecinată de la Noviodunum, în timpul lui Diocletian sau Liciniu, într-o zi de 4 iunie. Alții îi consideră pe cei patru ca fiind "misionari" în părțile Buzăului, unde au suferit martiriul în timpul persecuției lui Athanarich, apoi trupurile lor au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Scythia, dar într-o inscripție anterioară anului 518, este amintit un episcop Paternus. Numele lui este asociat de unele dispute hristologice ale vremii, precum acțiunile "călugărilor sciți" care urmăreau ca formula lor teologică (theopasită) "unul din Sfânta Treime a pătimit în trup" să fie acceptată de Biserica universală. Se pare că episcopul Tomisului era rezervat față de ei sau chiar ostil, încât aceștia s-au adresat împăratului Justin I (518-527), în anul 519, acuzându-l pe Paternus și alți episcopi din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Paul Tănăsescu, Sandy Stavropol (Șah etern, 1971) sau Pierre Manicatide (Provincia sufletelor), urmașii unor intelectuali marcanți sau ai unor familii boierești care au ctitorit țara și neamul, sunt adevăratele personaje ale literaturii lui B. Aflați în crepusculul vieții, după ce au pătimit privațiuni și umilințe de tot felul pentru vini imaginare, ei și-au iertat călăii și nu-și clamează strident și inutil frustrările, ci își trăiesc plenar, bonom sau înțelept boema în care s-au instalat cu secretă plăcere. O anume
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
ENA] O! lasă-mă în pace Ce rău îmi faci! [BOGDAN] Iubito! Ce rău aceasta-ți face? Cum sânt eu oare-n stare să-ți mulțămesc. (Ea plânge și s-ascunde după sobă) Verena, tu te superi - și eu, eu pătimesc Căci plânsul tău mă doare mai mult decât [pe] nime. Vrei să mă duc? Ei bine, mă duc. VER[ENA] Te du. BOGD[AN] Copilă! Nu mă privești cu spaimă și nu îți fac eu silă? Și de mă duc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]