7,104 matches
-
de lebadă și alergă repede la malul apei. Apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția acestuia să iasă afară pe gerul care crapă pietrele. Nicolae Matei - care păzea de ani de zile această clădire - moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în cameră. La un moment dat, i se păru că o aude pe Molda lătrând și-și puse întrebarea: “Cine putea să apară pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
Întoarcerea lui Lazăr sau Tămăduirea sufletului. Aflatele ne sunt adevărat Leac de dor, puteri să mergem mai departe. Eu mi-admir cu dragoste Inelul gândind cu nostalgie la perechea lui pierdută cândva și găsită într-o Scorbură din livada mea, păzit cu strășnicie de Șarpele casei ca să nu mă implic în vreo fatală poveste Matrimonială. Către seară, ajungem neapărat și La... Concordia. Pe drum, glasuri mai agitate ori mai calde se-ntretaie: Dați-o-ncolo! Ce, suntem La moși să-ți
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442726859.html [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri, însă nu înainte ca Șerban să-l simtă dureros în creier. Și, dintr-o dată i se făcu frică. Parcă era acolo, în tarlaua cu cartofi, în plină noapte, păzind-o de fiarele nopții. Începu să numere: - Unu... doi... trei... patru... Îl învățase moșul său, când l-a găsit într-o nopate întunecată, în care stelele și luna uitaseră să apară, tremurând ca varga. Zicea el, că, dacă va număra
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cuiva care se prăvălește în gol. Încet, încet se pierdea în hăuri, însă nu înainte ca Șerban să-l simtă dureros în creier. Și, dintr-o dată i se făcu frică. Parcă era acolo, în tarlaua cu cartofi, în plină noapte, păzind-o de fiarele nopții. Începu să numere:- Unu... doi... trei... patru...Îl învățase moșul său, când l-a găsit într-o nopate întunecată, în care stelele și luna uitaseră să apară, tremurând ca varga. Zicea el, că, dacă va număra
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Când Andreea a ajuns acasă, fratele său era sosit de mult timp și se uita la televizor la un program de sport în camera lui. A ciocănit la ușă și primind încuviințarea de a intra, l-a luat la trei păzește de cum a închis ușa să nu audă părinții ce discutau ei. - Ia ascultă, domnule Trăistaru junior, care-i situația dintre tine și Andrada? - De ce? - Pentru că tot grupul care a fost la stadion se aștepta să fiți împreună și când colo
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394832348.html [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
având toți o bucurie; Asta-i patria română Și ea sfântă să ne fie! Patria ne-o fi pământul Unde ne-or trăi nepoții, Și-ntr-o mândră Românie De-o vrea cerul, în vecie, S-or lupta să ne păzească Limba, legea românească Și vor face tot mai mare Tot ce românismul are: Asta-i patria cea dragă Și-i dăm patriei române Inima și viața-ntreagă. poezie celebră de George Coșbuc Referință Bibliografică: PATRIA ROMÂNĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1486647089.html [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
Bătrâna doamnă îi privi rând pe rând. Și apele-n râuri tăcură preț de un ceas! „Voi sunteți un sânge, un suflet, un gând! Sunteți moștenirea de pravili ce las! Nu vedeți că am nevoie de voi la hotar Să păziți fiece slovă, fiece cânt? De dați cu piciorul la ce primirăți în dar, Veți fi umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459160337.html [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Și Norocel fu tocmit cu simbrie la boier la moșie ca slugă. Și boierul văzându-l isteț nevoie mare trimise acasă un hoț de arendaș care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte boierească, mare, cu slugi și slujnice, cu alai mare, ba boierul cel bătrân zidise lângă conac și-o biserică să aibă oamenii din sat unde să se închine și unde să
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
de la zeci de kilometri. Se fură apoi articole, studii, cărți, pentru care adevărații autori au muncit din greu mulți ani de zile. Hoții le preiau în câteva clipe și le semnează. Autorii adevărați sunt de cele mai multe ori marginalizați, trimiși să păzească oile (sau caprele!), în timp ce hoții, dacă mai beneficiază de rude la Ierusalim, rugători la Athos și argați în parlament, se cațără până la vârful piramidei sociale. Dacă hoții-plagiatori sunt prinși, sunt nițel bălăcăriți, retrogradați de ochii lumii pentru câteva luni, după
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_plagiat_alexandru_stanciulescu_barda_1341310756.html [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
poate însemna o mare deziluzie. Cazarea în străinătate înseamnă cheltuieli neacoperite la început, de cameră, apă, curent, hrană ...etc, deci o sumă substanțială de bani pe care trebuie să o ai cu tine și pe care trebuie să ți-o păzești bine de hoții tuturor națiilor de pe pământ. Apoi noi, românii, putem avea multe surprize, nu doar de faptul că nu suntem plătiți la adevărata noastră valoare, ci și pentru faptul că nu suntem peste tot agreați, din cauza hoților care ne
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
care căutau averile lui Ceaușescu, și de la juntele militare, nu numai de la cavalerii de industrie ai marilor corporații. N-au miros continental când se depun aici, sub paza cinică a unei armate cu soldați puternici, ca și cei care-l păzesc pe Papa. Din acest motiv, eu aș alinia această dramă cu iz de ciocolată elvețiană exact la nivelul afirmațiilor că, românii care sunt nemulțumiți de serviciile medicale din țară, se pot duce să se trateze la Viena. „Se pot” duce
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
o rază destul de mare, doi porumbei, unul alb și altul cenușiu, se băteau, iar când el s-a așezat s-au oprit cu privirile ațintite spre el. -Ăștia sunt îngerii mei. Unul e al binelui, trimis de la botez să mă păzească, celălalt e al răului. Se luptă pentru sufletul meu! le-a zis el celor din preajmă. A fost urcat în mașina lui Costel și au plecat spre Casa Morarului fără a mai fi privit înapoi. L-au așezat pe pat
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
O, cât de răi mi s-au făcut! ... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi Trăim azi ... Poet iubit! Țara noastră-i despărțită, Codrii Bucovinei plâng ... Drag Poet, iubit și sfânt, Căci românul nu te uită! Luceafărul păzește al Țării hotar, Alături de Măria Ta, ca tine știe, Că toți dorim o Mare Românie, Credem în ochiul tău vizionar! VOUĂ (Eminescu către unii urmași din ziua de azi ) Știu, vă este foarte greu să scrieți versul lapidar ... Pagini înnegriți
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1403004348.html [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
conducerea lui Iosub, despre împărații Israelului, David și Solomon. Și câte și mai câte alte povestiri minunate pentru imaginația unui copil. Dar Noam îi învățase pe copiii săi, în special pe Estera, ce înseamnă să țină Legea lui Iahve, să păzească poruncile Sale. Copilul întipărise în mintea și inima ei toate aceste învățături dragi. (va urma) Referință Bibliografică: Negustorul din Ninive (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > AVVA ISAIA: CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trei lucruri sunt pe care cu anevoie le câștigă omul și acestea păzesc toate faptele cele bune: plângerea, pocăința pentru păcate și a avea înaintea ochilor ceasul morții. Că cel ce gândește în toate zilele și zice întru sine: Numai astăzi mai am a fi în lume", niciodată nu va greși înaintea lui
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Avva_isaia_cum_sa_ne_ferim_de_pacat_ion_untaru_1327482094.html [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]
-
învârti un pic și ei, S-au angajat într-un serviciu demn La un manej ... pe post de călușei! PROVERBIALĂ O mâță blândă zgâriase rău Pe bietul cățeluș cu părul creț Ce încerca să fure din coteț O rață ... prost păzită de-un dulău, Canișul, nefiind descurcăreț, Sau poate amețit chiar de trăscău, S-a încurcat și, ca un nătărău, Fu denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a avut noroc
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376137185.html [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
să fie cineva sau ceva păcătos înaintea Lui și de aceea păcatul se plătește cu moartea - trebuie eliminat -, iar iadul este locul celor nelegiuiți. Cum ar putea un om credincios, care crede în mântuirea Lui Dumnezeu, adică în Isus Hristos, și păzește poruncile Lui Dumnezeu, să fie în același loc pe vecie cu cel răzvrătit? Domnul este drept în toate lucrurile. Am auzit că unii spun că Dumnezeu este nedrept, că sunt oameni care ajung în iad. Decât să te gândești că
CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calea_adevarul_si_viata.html [Corola-blog/BlogPost/345145_a_346474]
-
azi, că am o lene!... ți-a dat El bilet de voie ori cumva te-a surghiunit? că de mine n-ai nevoie, nu de asta ai venit. ai căzut din empireu, n-ai avut bani de chirie, ce-a păzit, dar, Dumnezeu, dacă te-a scăpat în vrie?! ești tu un înger... cum îs eu! ce te-aș jumuli de pene! dar, să mă ierte Dumnezeu, că mă taie-un pui de lene!... Referință Bibliografică: ești tu înger, cum îs
EŞTI TU ÎNGER, CUM ÎS EU!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Esti_tu_un_inger_cum_sunt_eu_george_safir_1341742855.html [Corola-blog/BlogPost/358158_a_359487]
-
în ochii eternului. “Cele care vine din brazi” iubește pădurea și munții așa cum puțini înțeleg și o pot face. Născut într-o zonă de munte fermecătoare a Ardealului, Sandu Cătinean va închina mereu în poemele sale ode brazilor care îl păzesc și-i dau tărie. “ Brazii-mi se apleacă tandru / Sunt alături, stau cu mine / Chiar și-un pui de brad, puiandru / Să mă țină-n brațe vine”. “Autorul nostru vine să certifice, cu această nouă carte, o calitate personalizată a
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
în stare, dacă nu veziți de treabă oriunde vrei tu, aici trebuie să muncești să faci totul cum se cuvine. Nedumerit, Taty a plecat iar înspre grădină să îngropa jarul la loc. S- a ajezat îngândurat pe un lemn și păzea acum oile să nu mai dezgroape iar jarul. Îmi era milă de el, dar Mamy m a trezit imediat spunându mi să intru în bucătărie și să mă mai astâmpăr cu poftele. Vrand , nevrând am intrat cu ei în bucătărie
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474310355.html [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
am mers să îi deschid ușa și fără ca ei să observe am ieșit la aer nemaiputând suporta mirosul noroiului cu care Mamy zvârlea în stânga și în dreapta, fără nici un discernământ. L-am găsit pe Taty abătut, stând pe lemnul acela și păzind oile. În hohote de plâns am început să îi spun cât de urât vorbește Mama cu Bunica și unchiul Tolic despre el. Taty, parcă știa. M-a luat lângă el și a încercat să mă liniștească vorbindu- mi despre cu
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474310355.html [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației umane pentru zidirea culturii - cult. Prin căderea din
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă; Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme, Că în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nspăimântă Fete, să nu se
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... ÎNTÂIUL MEU POEM... Eram copil în Munții din Apus, Mi-aduc aminte ca de-un frate bun De întâiul meu poem ce l-am compus Pe-o frunză veștejită de alun... Păzeam cu grijă mieii pe coline Și ei pășteau din ultima otavă Când a căzut rănită lângă mine Minunea, cea fără sfârșit, din slavă Și-acolo, între palmele-amândouă, I-am descântat, precum un vrăjitor, Ochii mei îmi erau plini de rouă
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1424769477.html [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/_8_martie_valeriu_cercel_1393622923.html [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]