1,076 matches
-
150 de ani de la Revoluție, istoricul Adrian Niculescu a propus, împreună cu un întreg amplu proiect de comemorare (vezi "Revista 22", din 6 ianuarie 1998) a evenimentului, instituirea unei zile a Tricolorului. Data sugerată a fost 24 februarie. Este data victoriei pașoptiste la Paris, când revoluționarii români au adus la ceremoniile de la Hotel de Ville ceea ce ei hotărâseră deja să fie culorile naționale românești. Știm acest lucru dintr-o însemnare a lui Jules Michelet însuși, publicată de către istoricul literar Ion Breazu într-
Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28897_a_30222]
-
a lui C. D. Rosenthal, "România Revoluționară", ce împrumutase chipul Mariei Rosetti. Se găseau îngemănate în data de 24 februarie mai multe elemente. Parisul în care apăruse pentru prima oară drapelul, Jules Michelet, o imensă personalitate franceză, martorul iubit al pașoptiștilor nostri, Dumitru Brătianu etc. Tangențial, se marca și un moment românesc chiar la începutul seriei de festivități ce tocmai începeau în toată Europa pentru aniversarea celor 150 de ani ai Revoluției. Un eveniment nu lipsit de importanță, știut fiind că
Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28897_a_30222]
-
Mihai Zamfir Prezența lui Asachi în tabăra "poeților pașoptiști", în care majoritatea covîrșitoare erau munteni, se explică prin afinități elective netăgăduite, ca și prin spiritul operei asachiene: moldovean autentic - ba chiar regionalist, antiunionist spre sfîrșitul vieții -, Asachi se situează într-un frapant paralelism nu doar cu Heliade, ci și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
în ,,destinul unui Cezar" pe care ,,țîța maică-sii l-a alăptat cu laptele stelar din Calea Laptelui" (Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e că, oricît
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
doi ne ținem loc unul altuia de tot: lume, familie și patrie"), intimitate amenințată în țara de varii obstacole sociale. Jurnalul este redactat în franceză (ediția de față este bilingva, traducerea românească aparținând Martei Anineanu), limba preferată de mulți scriitori pașoptiști în corespondență privată, o limbă ce scăpa prin urmare și ea datoriei de a fi națională. Evaziunea în locuri cît mai îndepărtate, grija de a nu fi recunoscuți, care deseori se transformă în fugă burlesca de orice chip familiar, devine
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
poze tragice și punând în exprimarea lor tot sforăitul burlesc al dramei moderne, ne-am lăsat duși încet de viața noastră încântătoare". Pe vremea cînd literatura reprezenta un angajament cultural și național explicit, Alecsandri și alți cîțiva prozatori ai generației pașoptiste au reușit să contureze în spatele ideologiei manifeste un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
Templin. Masonii români vor să salveze cultura, educația și sistemul sanitar Membrii Marii Loje Naționale au proiecte în cultură, educație și sistem sanitari, domenii pe care aceștia le consideră importante și, în același timp, deficitare. Să ne amintim și de pașoptiști, de Bălcescu și Kogălniceanu, oameni cu care ne mândrim și care au contribuit la crearea statului nostru. Suntem într-o etapă nouă: multe mari loje regulare au adoptat o mult mai mare transparență în fața societății. Este bine ca societatea civilă
Masonii rup tăcerea și vorbesc despre teoriile conspirației. Ce au răspuns când au fost întrebați dacă vor să conducă lumea din umbră by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62222_a_63547]
-
în atenția lui Cristian Ghinea. Altă întrebare: unde și când și-a recunoscut Mircea Eliade „relațiile cu Garda de Fier”? Și ultima: afirmând a fi constatat „cât de prost gândesc adesea intelectualii”, s-a gândit vreo clipă Lucian Boia la pașoptiști, la intelectualii epocii lui Carol I, cărora li se datorează România modernă, la E.Lovinescu, peste care trece fugar în carte (probabil fiindcă nu-i ilustrează teza gândirii proaste și oportuniste), la Paul Zarifopol (bănuiesc că a citit eseul lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4793_a_6118]
-
colecția de "Opere fundamentale", inițiată în 1999, cuprindea 75 de volume. Selecția de autori arăta promițător. Dinainte de clasici, sunt oferite următoarele valori: literatura medievală, marii cronicari ai Moldovei și cronicarii munteni (în câte un volum); Cantemir (un prim volum). Dintre pașoptiști îl aveam numai pe Heliade (2 volume), iar dintre postpașoptiști pe N. Filimon (integral, un volum). Clasicii constituie partea de rezistență a acestui edificiu de patrimoniu: Eminescu (selectiv, 7 volume), Caragiale (integral, 4 volume), Creangă (integral, un volum), Maiorescu (2
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
românești cu regulile și cu necesitățile comunității de adopțiune, ale alterității. De această sferă a soluțiilor neradicale și nespectaculoase, dar cu finalitate certă pe termen mediu și lung ține și pledoaria (reiterată) pentru Modelul Adrian Marino (promotorul temei de sorginte pașoptistă a reîntemeierii culturii române și al celui de-al treilea discurs). Supralicitarea actuală a identităților periferice sau hibrid-frontaliere (cu rădăcini în teoriile poststructuraliste și postcoloniale), prin care "fostele rude sărace devin mai curând moștenitoarele bogate ale familiei, surse viguroase ale
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond, fermecătoare
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
Ion Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
cabotin", "eroic și suav", al unor vremuri în care totul era făcut "pentru ca posteritatea să stea liniștită degeaba". Literatură și comunicare dovedește că și o teză de doctorat poate oferi o lectură delectantă. Literatură și comunicare, Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, Ed. Polirom, 1999, 280 pag.
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
cîțiva termeni conțin în mod clar judecăți de valoare, considerate de autor ca automate și indiscutabile: modern e folosit ca termen pozitiv, elitism e un cuvînt negativ. Polaritatea se poate verifica în context, prin asocierea cu alți termeni: generația elitiștilor pașoptiști deturnează idei și sensuri, nu se sfiește să facă uz de ele; în sfera elitismului se situează elementarul, neraționalul; "idealurile elitiste au deformat idealurile moderne" (p. 10) ș.a.m.d. Chiar termenul paramodern sugerează o imperfecțiune față de standardele recomandate (e
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
valorii sale și a deschiderii către gustul publicului instruit și iubitor de literatură al vremii (același care gusta din plin proza lui Odobescu și Creangă), de natură să-i asigure succesul și recunoașterea încă din timpul vieții. Născut în epoca pașoptistă, C. Hogaș a început să publice abia către vârsta de 40 de ani, prin reviste obscure de provincie (de pildă, în revista "Asachi" din Piatra Neamț) și mult mai târziu (între 1907-1909), în paginile unei reviste de largă circulație cum era
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
constrângeri de versificație și, în mod implicit, de gen. Se povestește doar atât cât permite metafora să se povestească. Nu e cazul să explic diferența dintre un poet de succes și un prozator de succes. Cel din urmă, cum spuneau pașoptiștii, n-are nume bun. Imaginați-vă numai cum ar arăta un asemenea poem (scris, parcă, pe hârtie milimetrică) transpus, să zicem, în subiect al unei nuvele: „Lângă ușa mea, la numărul 12,/ Vali își numără gradele. Are trei linii pe
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram Iancu, evocat cu mândrie și afecțiune. La un moment dat spune: "Am fost o dată, împreună cu Nicu Steinhardt, care era un companion de voiaj extraordinar, și am căutat mormântul unchiului. El
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
vorba chiar de două secole, întrucât bunica asta a doua, ageră, povestea la rândul ei lucruri pe care le auzise de la tatăl tatălui său, așa că dacă ar mai fi fost o verigă, s-ar fi vorbit, cine știe, și de pașoptiști, ca despre niște tipi care ar fi trăit abia ieri,... dar ce spun eu pașoptiști!... ar fi fost, genealogia asta, o bază bună pentru a se referi la bătălia de la Waterloo, dacă bătălia aceasta avea vreun sens în raport cu acel București
Genealogii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8703_a_10028]
-
lucruri pe care le auzise de la tatăl tatălui său, așa că dacă ar mai fi fost o verigă, s-ar fi vorbit, cine știe, și de pașoptiști, ca despre niște tipi care ar fi trăit abia ieri,... dar ce spun eu pașoptiști!... ar fi fost, genealogia asta, o bază bună pentru a se referi la bătălia de la Waterloo, dacă bătălia aceasta avea vreun sens în raport cu acel București de stampă (aici căuta ceva din istoria, totuși, nu prea recentă, a capitalei noastre...). Bătrâna
Genealogii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8703_a_10028]
-
texte "despre dandy și dandysm". Meritul autoarei este acela de a oferi o imagine completă asupra a ceea ce a însemnat dandysmul, mai cu seamă spre mijlocul secolului trecut (este inutil aproape de amintit aici rolul jucat de tinerii români din perioada pașoptistă, ironizați de Eminescu în celebrul sonet Ai noștri tineri..., dar care au făcut trecerea de la anteriu, șalvari și ișlic la redingotă, pantaloni moderni și joben, declanșînd, practic, procesul de modernizare a României) și de a spulbera unele dintre confuziile care
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
Simona Vasilache Celebrul what's in a name? probabil că le-ar fi dat pașoptiștilor frisoane. Pentru epoca lor, care, deși moștenim după ea o revoluție, n-a făcut niciodată altceva decît literatură, numele e totul. De aici, dispute cu scîntei (pe care și le va revendica, pentru posteritate, Junimea) între latiniști și apărători ai
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se făurește din beton și fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care a editat
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
cu uitări și reevaluări succesive. Judecățile critice sînt în egală măsură juste și eronate, pe cît de instabil este "unghiul auctorial". Poligraf conectat la comandamentele unei epoci imperative, Bolintineanu ia pe seama talentului său fatalmente mărginit idealurile nemărginit formative ale generației pașoptiste. De aici ambițiile literare (și nu numai!), care nu pot acoperi egal nici zonele de vîrf ale valorii artistice, nici teritoriile fără de număr ale speciilor abordate. Exotismul din Florile Bosforului, picturalul Macedonelor devin indescifrabile în atmosfera macabră "după o tradiție
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
veche de două decenii și jumătate (cât au trecut de la prăbușirea comunismului și apariția memorialelor foștilor deținuți politici). Există însă o întreagă pleiadă de scriitori care au cochetat cu închisoarea. Slavici, Arghezi sau Bogza sunt numai vârfurile acestui aisberg sordid. Pașoptiștii, se știe, dar se trece repede cu vederea, au avut parte de numeroase experiențe de gen (chiar dacă adeseori acestea au fost deturnate blând sub forma „surghiunului” mănăstiresc). Chiar începuturile literaturii noastre sunt marcate de un astfel de caz: tragica epistolă
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
s-a dovedit că există o conștiință a demnității naționale în această țară. Și această conștiință este cu dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteți inteligența acestei țări" (p. 299). În aprilie 1931, un reprezentant al studenților clujeni îi cerea participarea la comemorarea pașoptistului Axente Sever: "Vă rugăm, domnule rector, să sacrificați din prețiosul timp o părticică, colaborând, pentru câteva clipe măcar, în mijlocul acelora cari urmăresc cu admirație fiecare pas al domniei voastre, cari ne-am obișnuit a vedea în domnia voastră singura pildă vrednică
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]