3,902 matches
-
voce) și Puiu Păscu (pian). Un eveniment special din cadrul ediției din acest an este proiecția filmului mut “Tabu” (în regia lui Friederich Wilhelm Murnau) cu sound-design live. Pe data de 8 august, Cetatea Râșnov va găzdui concertul lui Ioan Gyuri Păscu & The Blue Workers, iar pe 9 august va fi rândul trupei Celelalte Cuvinte. Festivalul va fi închis de trupă britanică The Flamenco Thief și de Junetrip din Cluj. Ediția 2014 va celebra împlinirea a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial
Pelicula ”Closer to the moon” și trupa byron deschid Festivalul de Film Istoric Râșnov 2014 [Corola-blog/BlogPost/92838_a_94130]
-
fiecare dată când se află pe scenă, sunt garanția unei seri excepționale, încă de la primul vers și până la ultimul acord de vioară. Și pentru că spectacolul să fie complet și experiența artistică plenară, solista va fi acompaniata de pianul lui Puiu Păscu, de vioară lui Lolica Nicolae, de prestația lui Ciprian Parghel la contrabas și cea a lui Tudor Parghel la tobe. Vă invităm la un spectacol unic în care converg amintirea Micului Paris, fiorul jazz-ului și emoția blues-ului, un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92871_a_94163]
-
mâncat, apoi, cum era sleit de puteri din cauza foamei, s-a culcat pe prispa casei. Când l-am întrebat ce face, mi-a răspuns că a mâncat să moară sătul. Acolo, pe prispă, și-a găsit liniștea veșnică. Altă dată, pășteam oile pe toloaca satului, iar un băiat - vaca. Și de flămând ce era, s-a băgat sub vacă să sugă lapte și așa a murit. Discut uneori cu fratele Gheorghe pe această temă. Nu știu cum se întâmpla că munceam din greu
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
către România de azi Sâmbătă, 17 ianuarie 2015, orele 11:00 AM la restaurantul Bucharest (Queens Blvd. cu 40 street) Protocolul deschiderii Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Presedintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, (organizatorul Simpozionului) Ing. Cristian F. Păscu, Presedintele Societății Române Creștine Dorul (înființată 1903), New York, (coorganizator) Excelentă Să Ioana-Gabriela Costache, Consul general al României la New York Rugăciune de M. Eminescu, recita actorul Cristian Balint Comunicări Moderatori: Mariana Terra, Elenă Solomon Doina Uricariu, Scriitoare, editor, Director ICR New York
Al XXII-lea Simpozion anual Mihai Eminescu, la New York (165 de ani de la naşterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93040_a_94332]
-
crima fiind clasificată ca act de huliganism, urmând să plătească o mică amendă. Unde e dreptatea? Or, oamenii sunt nevoiți să și-o caute singuri... Comuniștii din Volyn au demontat monumentul lui Lenin și l-au ascuns, ca să nu-l pască soarta celui din Kyiv. PE BARICADE Cele 23 de zile de proteste n-au stins, ci au înflăcărat și mai mult atmosfera patriotică a celor de pe Maidan, hotărâți să stea până la Victorie, manifestările extinzându-se după ce, în noaptea de marți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
sunt tipice pentru spanioli, ci însăși respectul și importanța pe care o acordă sentimentelor adânci, acelor emociones fuertes care conferă existenței un sens profund. „Rigiditatea și incapacitatea de a simți emoție constituie pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria cândva Gerald Brenan în The Face of Spain. Spania îi regizează morții un spectacol multicolor: lupta cu taurii, un spectacol pe care îl exportă chiar și prin fostele colonii de peste ocean (în Mexic, ele se numesc Pamplonadas
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
sigh. I'll have some linden flowers tea with jam, And from my place and hearth I'll never roam... Why are the airplanes crowding me șo tightly? Where am I now? And why șo far from home? ARMĂSARUL AURIU Păscându-mi nutrețul pe colinele tale Pe vremea când ți-eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor Sub copite scrâșnindu-mi, apucate pe-un hau, Mă opream prosternat peste aprinsu-ți bujor, Nechezând după nopți și-amintirile lor, Ca să pasc roua sfântă peste pântecul tău. Azi îmi mestec nutrețul ferit de regrete, Aminitindu-mi de față cu caftan străveziu Peste solduri și umeri, călărind pe-ndelete, Ce-i eram roib discret prin poieni indiscrete Și-mi aștept fără lacrimi galopul târziu. THE
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZI DE PAȘTI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZI DE PAȘTI Fermecătoare și cuminți, Cioplite-n filigran de ceară, Se-alintă-n soarele cu dinți Plăpânde flori de primăvară. Copiii, în hăinuțe noi, Ies pe la
ZI DE PAŞTI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383235_a_384564]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZI DE PAȘTI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZI DE PAȘTI Fermecătoare și cuminți, Cioplite-n filigran de ceară, Se-alintă-n soarele cu dinți Plăpânde flori de primăvară. Copiii, în hăinuțe noi, Ies pe la porți în ulicioară; Pe luncă-n mărunțele ploi Răsar lăstari de sălcioară. Simți îngerii trecând în zbor Ca
ZI DE PAŞTI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383235_a_384564]
-
pe la porți în ulicioară; Pe luncă-n mărunțele ploi Răsar lăstari de sălcioară. Simți îngerii trecând în zbor Ca o lumină de făclie Și îi auzi cântând în cor, În iz de mir și de tămâie. Referință Bibliografică: ZI DE PAȘTI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZI DE PAŞTI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383235_a_384564]
-
în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
în poveste.Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!,prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul,și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă,spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul.E limpede ca ziua: ne paște boala nopții,cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copiteși cară cu vagonul noi piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Unul dintre cei doi, un tânăr blond, Îl fixă pentru o clipă cu ochii săi albaștri, În timp ce trecea pe lângă el. Poetul se gândi să Îi urmărească pe cal, Însă Își văzu animalul țeapăn Într-un ungher, prostit, incapabil nici măcar să pască puțina iarbă. Era atât de extenuat, Încât ar fi pierit după câteva lovituri de pinten. Dante Își Îndreptă privirea spre Apus. Dinaintea ochilor săi se Întindea orizontul, o linie cenușie care separa două mase Întunecate Într-un chip diferit. Exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Mă ameninți? - Luați-o cum vreți, dar vă sugerez să nu-mi creați probleme. Răbdare, În maximum zece minute am ajuns... - Unde? - La destinație. Nu-mi cereți să vă spun mai mult și, În orice caz, liniștiți-vă: nu vă paște nici un pericol, vă asigur! Foarte liniștitor, Într-adevăr, cu condiția să poți vedea În fizionomia de killer profesionist a insului o garanție. În ceea ce mă privește, nu era cazul. Totuși, În lipsă de ceva mai bun, sfatul merita urmat. Calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
musculiță inconștientă, albinele bâzâiau harnice în căutarea prăzii, fluturii își etalau întreaga paletă a coloritului lor, demn de pensula unui Kandinsky, iar muștele, cu excepția locului unde adăstau caii, erau puține. La marginea pădurii se puteau vedea vreo cincizeci de zimbri păscând falnic, demn, iar nu mult înaintea lor, în lan, un cârd de dropii își depuneau cu părintească grijă ouăle. Un nor de lăcuste venind de la răsărit se opri o clipă deasupra pădurii, întunecând soarele, dar apoi făcu cale întoarsă. Dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bune pajiști, el are grija lupilor, el tunde turma când turmei îi e prea cald, el mulge turma când turma mai dă lapte. Un păstor bun poate face dintr-o numeroasă turmă slabă o minunată turmă mică în stare să pască și-n locurile pe unde au trecut tătarii, cazacii, leșii și cine mai trece în general, pe la noi. Am zis bine? Tot mai bine, tot mai bine! - răspunseră boierii. Mulțumit, Sima-Vodă bău cu înghițituri lungi, apoi văzând privirea pofticioasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doamnei și zise în polonă: — Obișnuit nu sunt a intra în încăperi unde ochii mei pot fi izbiți de neascunsa maiestate a unei femei date într-un atât de frumos pârg. Veți înțelege astfel, scumpă doamnă, emoția firească ce mă paște: sunt om și nimic din ce-i femeiesc nu mi-e strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii de tânărul Iovănuț. Cât de frumos ați vorbit! Mă-nșel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
minunăție a minunățiilor! O, desfătare a desfătărilor! în fața ochilor lui se deschise cea mai frumoasă priveliște pe care o putuse gândi vreodată. Nici nu știu la început spre ce să privească mai mult: spre pajiștea înflorită cu iarbă grasă unde pășteau turme mișcătoare de mioare mânate din fluier de serafimi îmbrăcați în frumoase costume populare, spre lanurile de porumb înalt din care nu se vedea calul și călărețul și de unde nu se sfiau a se arăta prietenoși lupul și ursul ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bine ascunsă, încât chiar și lui Gacel îi fu greu s-o descopere, deși o știa de multă vreme. Ați camuflat-o foarte bine, spuse surâzând. Poți trece la un metru de ea fără s-o vezi, dar cămilele care pasc în viroagă ne dau de gol. Mâine am să le duc de-aici. Imensa Peșteră a Gazelei era un loc sigur și primitor, a cărui penumbră răcoroasă contrasta cu lumina intensă și zăpușeala de afară, și atât Laila, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lor, și rareori reușeau să le spargă. Ca să nu lași nici o urmă trebuia să fii foarte atent la fiecare metru și, cu toate că se simțeau destul de mulțumiți de treaba făcută după ce ajunseră la destinație, Gacel dormi neliniștit, la gândul că animalele pășteau destul de aproape de intrarea în refugiu. Mai erau două ore până când prima geană de lumină să mijească la orizont, și el era deja în picioare, gata să înceapă călătoria de întoarcere, de astă dată cu tânărul italian. După ce-și luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spinarea mea valurile mării moarte părul roșu al Wandei Îmi curge din răni părul negru al Annei Îmi crește pe pubis unde ți-e pășunea oierule pe căpitan Întrebați-l boierule șapte văi și-o vale-adîncă tauri mulți mi-or paște-o Încă destul turnați vin de ambră și calomel pe creștetul mielului să-l răcorim să-l trezim În aerul dulceag al abatoarelor veniți fecioare din Ierusalim fecioare din Bolintin fecioare din Sion fecioare din relon ieșiți de sub dușuri priviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rumoarea încetă imediat. No, ce să vă spun, dom' șef? începu el să vorbească. Nu putem să ne aducem căruțele până aici. Nu există drum prin pădure. Le-am lăsat mai încolo, într-o poiană, unde au și caii ce paște. Este treaba puradeilor să aibă grijă de animale și să le păzească. Nu-i foarte departe, continuă țiganul, scoțând încă un nor de fum, cam la un sfert de ceas de mers întins. Pleacă acolo de dimineață și stau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
arătat cabana de lemn pe care și-o înjghebase Müller ca să se adăpostească. Era acolo, lângă noi, ceva mai sus pe malul pârâ iașului. Coșmelia aceea pe care ai văzut-o și tu ieri, când am fost la peșteră. Catârii pășteau liniștiți sub copaci, numai cu căpăstrul pe cap, fără alt harnașament pe ei. Calistrat se scotoci în buzunarul de la piept scoțând pachetul de țigări. No, pe tine nu te mai îmbii pentru că știu că nu-ți plac, spuse el, suflând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite pe Întinse pășuni, cu verdeață pururi Înmiresmată, căci și primăvara era veșnică, fără corbi ori ulii, doar privighetori cîntînd neîncetat. Și așa mai departe. Această imagine a grădinii raiului, care la Început păruse tuturor o scorneală - cînd se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]