9,866 matches
-
că vă face în fel și chip, spunând public faptul că pactul a fost o păcăleală trasă dumneavoastră? De ce insistați să vă umiliți în fața unei figuri atât de triste și grețoase precum Traian Băsescu? Aveți curaj să rupeți în public pactul cu Traian Băsescu? Sau mai aveți rezerve de suportabilitate nebănuite? Eu (și cred că foarte mulți din țara asta) nu mai avem răbdare. Scadența se apropie odată cu alegerile prezidențiale", conchide jurnalistul pe blog.
Radu Tudor: Aveți curaj, dle Victor Ponta? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81932_a_83257]
-
Anca Murgoci După ce Traian Băsescu a spus că l-a păcălit pe Victor Ponta legat de pactul de coabitare, Viorel Cataramă expune o altă ipoteză. "Opinia mea este diferită. Domnul Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu și vă spun de ce. Domnul Traian Băsescu a fost, timp de zece ani pe scena politică, o persoană conflictuală
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81974_a_83299]
-
Opinia mea este diferită. Domnul Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu și vă spun de ce. Domnul Traian Băsescu a fost, timp de zece ani pe scena politică, o persoană conflictuală și a trăit din conflicte. Prin semnarea acestui pact de coabitare, noi mult timp nu am mai avut conflicte, iar România a putut să aibă un Guvern care să lucreze. Deci, Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu semnând acest pact și stopând astfel scandalul de pe scena politică
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81974_a_83299]
-
a trăit din conflicte. Prin semnarea acestui pact de coabitare, noi mult timp nu am mai avut conflicte, iar România a putut să aibă un Guvern care să lucreze. Deci, Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu semnând acest pact și stopând astfel scandalul de pe scena politică românească", a spus Viorel Cataramă la România TV.
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81974_a_83299]
-
Anca Murgoci După ce Traian Băsescu a spus că l-a păcălit pe Victor Ponta legat de pactul de coabitare, Viorel Cataramă expune o altă ipoteză. "Opinia mea este diferită. Domnul Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu și vă spun de ce. Domnul Traian Băsescu a fost, timp de zece ani pe scena politică, o persoană conflictuală
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81973_a_83298]
-
Opinia mea este diferită. Domnul Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu și vă spun de ce. Domnul Traian Băsescu a fost, timp de zece ani pe scena politică, o persoană conflictuală și a trăit din conflicte. Prin semnarea acestui pact de coabitare, noi mult timp nu am mai avut conflicte, iar România a putut să aibă un Guvern care să lucreze. Deci, Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu semnând acest pact și stopând astfel scandalul de pe scena politică
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81973_a_83298]
-
a trăit din conflicte. Prin semnarea acestui pact de coabitare, noi mult timp nu am mai avut conflicte, iar România a putut să aibă un Guvern care să lucreze. Deci, Victor Ponta l-a păcălit pe Traian Băsescu semnând acest pact și stopând astfel scandalul de pe scena politică românească", a spus Viorel Cataramă la România TV.
"De fapt, Victor Ponta l-a PĂCĂLIT pe Traian Băsescu", spune Viorel Cataramă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81973_a_83298]
-
Roxana Covrig O slugă. Așa-l caracterizează Traian Băsescu pe Victor Ponta în timp ce-i transmite că... l-a făcut. "Am reușit, pe slăbiciunea lui Victor Ponta, să găsesc o cale de comunicare cu majoritatea de 70%, prin acel pact de coabitare. L-am păcălit pe Ponta. A fost un politician mai slab decât mine. Am fost un negociator mai bun decât el. L-aș ruga să nu insiste să dau toate negocierile, pentru că o să vedeți o slugă. Vi-l
Traian Băsescu recunoaște: L-am PĂCĂLIT pe Victor Ponta cu pactul de COABITARE by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81987_a_83312]
-
Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaștere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupația sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop și campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferința de pace de la Paris 1946-1947 și Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate. "Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon" - un manuscris din vremea lui Ștefan cel Mare - este prezentat în cadrul
,,Insomnie culturală'', din 25 august, la Muzeul Național de Istorie by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/82044_a_83369]
-
limitat (țărmuit). Astfel, pentru cauză de moarte poate dispune numai prin acte juridice revocabile (legat sau donație); nu poate face acte cu titlu gratuit pentru partea moștenirii legale care este rezerva succesorală, ci numai din cotitatea disponibilă. Nu se admit pactele (înțelegerile pentru primirea sau renunțarea la unele drepturi cu privire la succesiunea viitoare). DEZMOȘTENIREA (exheredarea) Este situația când testatorul, prin voința sa, înlătură de la moștenirea legală unul sau mai mulți succesibili. Înlăturarea de la moștenire poate opera, în mod excepțional, și cu privire la rezerva
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
care nu pot fi dezmoșteniți cu privire la această rezervă. A dispune înseamnă a face acte de acceptare sau de renunțare a moștenirii. Rezervatarii nu pot face asemenea acte, cât timp succesiunea nu s-a deschis, pentru că aceste acte ar fi considerate pacte, care sunt interzise. Moștenitorii rezervatari sunt: soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului (tata, mama defunctului). Cuantumul rezervei descendenților variază în funcție de numărul lor. De asemenea, cuantumul ascendenților privilegiați variază după cum vin la moștenire: amândoi (jumătate din moștenire) sau
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a fost o combinație de confruntare și conciliere: în 14 mai 1955 URSS cade de acord cu retragerea trupelor pe care le avea în Austria și cu neutralizarea acestei țări, pentru că în următoarea zi să organizeze propria să alianță militară Pactul de la Varșovia, din care va face parte și RPR, dar nu și RPFI pentru a contrabalansa intrarea RFG în NATO. În ciuda acestui început intransigent, următoarea mișcare a lui Hrusciov, pentru a evidenția că urmează direcția "noului curs", a fost reconcilierea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din 2 iunie 1955, în care se afirma că: "diferențele între diversele forme concrete ale dezvoltării socialismului sunt în exclusivitate preocuparea oamenilor din țările respective."145 Pentru a dovedi intențiile sale bune, Hrusciov a promovat în septembrie 1955 semnarea unui pact de asistență economică între Belgrad și Moscova.146 Desigur, de prevederile acestei declarații a căutat să profite Dej, si cu ocazia celui de-al II-lea Congres al PMR (decembrie 1955) el a transmis mesajul său privind comunismul național. Obiectivul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
foarte important, acest obiectiv realizat de către RPR dovedea exercitarea dreptului de suveranitate pe porțiunea fluviului care este în același timp frontieră (cu respectarea prevederilor Convenției Dunării din 1948) și de colaborare cu un stat care nu era membru nici în Pactul de la Varșovia, nici în CAER, într-o perioadă în care URSS dorea să elimine relațiile bilaterale.160 2.4.3. Dimensiunea negocierilor Dorința manifestată de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
RPFI și URSS", luându-se hotărârea "de a înlătura prin eforturi comune urmările acestei tulburări." Cu toate acestea, în timpul negocierilor purtate între RPR și RPFI lumea era împărțită în două blocuri politico-militare, unul condus de URSS, RPR fiind membră a Pactului de la Varșovia; celălalt era NATO, direcția și deciziile majore în această organizație politico-militară fiind influențate de SUA. RPFI nu era membră în niciuna din cele două alianțe; mai mult, aceasta tara era una dintre țările care inițiaseră mișcarea de nealiniere
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
192 a URSS. Diferitele forme de tranziție spre socialism în țările din cadrul blocului sovietic urmau a fi nu numai tolerate, ci chiar încurajate de URSS. Statele nealiniate urmau a fi recunoscute că și o parte a "zonei de pace". Existența Pactului de la Varșovia și a CAER permitea Moscovei să exercite un control eficient asupra mișcărilor țărilor-satelit. În cadrul CAER toate liniile de cooperare aveau un traseu vertical, spre Moscova, si nu orizontal, între statele din regiune.193 Cooperarea economică bilaterală era descurajata
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
partide 196 această putea să-și susțină pretențiile de universalitate. Această țesătura de partide putea fi folosită ca si instrument de lansare și control ideologic, constituind o bază pentru amestecul în afacerile interne ale diverselor state (în special cele din Pactul de la Varșovia), amenințându-le acestora structura internă.197 Dar faptul că în 1955 Moscova a decis să accepte conviețuirea cu naționalismul est-european, atât timp cât conducerea din țările respective rămânea neabătut comunistă (optând pentru reconcilierea cu Tito, ca fiind cel mai potrivit
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
marcând totodată ascensiunea SUA spre o poziție ce îi solicită responsabilitate pentru a păstra un echilibru al puterii într-o zonă în care acum Anglia și Franța erau prea slabe ca să acționeze. Contracararea influenței sovietice s-a făcut prin înființarea Pactului de la Bagdad (din care făceau parte Pakistanul, Irakul, Turcia și Iranul), SUA afirmând că orice amenințare îndreptată împotriva unei țări membre a Pactului "va fi privită... cu cea mai mare seriozitate."300 În schimb, Egiptul, vârful de lance al arabilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acum Anglia și Franța erau prea slabe ca să acționeze. Contracararea influenței sovietice s-a făcut prin înființarea Pactului de la Bagdad (din care făceau parte Pakistanul, Irakul, Turcia și Iranul), SUA afirmând că orice amenințare îndreptată împotriva unei țări membre a Pactului "va fi privită... cu cea mai mare seriozitate."300 În schimb, Egiptul, vârful de lance al arabilor ce doreau distrugerea Israelului, a căzut în sfera de influență sovietică. Distanțarea dintre pozițiile Angliei și Franței pe de o parte, și cea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai reglementată sub aspect internațional pentru că avem În vedere bogata jurisdicție cu caracter obligatoriu care o conduce. Din cadrul acestor reglementări internaționale se detașează: Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948; Pactul Internațional referitor la drepturile economice și culturale, adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. la 16 decembrie 1966 și intrat În vigoare la 3 ianuarie 1976; Carta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei În anul 1961 și intrată În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
opiniei conform căreia texul art. 3 din Codul muncii, (ca și cel constituțional - art. 41. alin. 1), nu proclamă În mod direct, dreptul la muncă, așa cum o fac importante documente internaționale (Declarația universală a drepturilor omului - art. 23 pct. 1, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale - art. 6 pct. 1, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - art. 15 alin. 1). Așadar, România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să coreleze atât dispoziția constituțională (art. 41 alin. 1
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu a avut la bază un dialog social ci a fost de natură reactivă deoarece a apărut ca urmare a unor probleme care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
poziții compatibile cu necesitatea de a asigura viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice de Îndată ce condițiile economice permit acest lucru, În special În perspectiva costurilor viitoare generate de Îmbătrânirea populației. Viabilitatea pe termen lung ar trebui să fie asigurată În cadrul Pactul de stabilitate și creștere. Unele state membre sunt În prezent Într-un proces de reducere a deficitului bugetar, pentru a reduce dependența lor de fluxurile de credit externe. Facilitatea de sprijin privind asistența pe termen mediu pentru balanța de plăți
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și consiliere privind filierele de calificare și viitoarele oportunități de locuri de muncă. Promovarea accesului la piața muncii și a calității locurilor de muncă au constituit priorități cheie ale Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă și ale Pactului european pentru tineret. Această tendință trebuie să fie menținută. Având În vedere impactul crizei economice și financiare asupra piețelor muncii, devine imperios necesară o acțiune În favoarea Încadrării În muncă a tinerilor, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
necesită o atenție deosebită pentru a răspunde În mod corespunzător și eficient la problemele care afectează lucrătorii și companiile. În acest scop, trebuie identificate acțiunile specifice pentru a integra instrumentele privind planurile de lucru utilizate În prezent: consolidarea, precum și dezvoltarea Pactului de servicii, În scopul de a Încuraja Încheierea unor acorduri de a accepta ofertele de muncă și/sau formare, calificare sau de reconversie profesională, sub pedeapsa pierderii oricărui sprijin plătit; aplicarea de Guvern la nivelul regiunilor și al provinciilor autonome
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]