1,260 matches
-
și veselia neastâmpărată pe care Fran ajunsese să i le asocieze prin definiție. Arăta ca un bătrân ostenit așezat pe o bancă în parc. Gândul că îmbătrânea și că n-avea să fie întotdeauna alături de ea o izbi ca o pală de vânt rece. O lume fără el, pe de altă parte, era ceva de neconceput, ca soarele ascuns de o eclipsă veșnică. Fugi spre el și-și puse brațele în jurul gâtului lui. — Franny! Soarele ieși de după nori. — Ce bucurie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
unor inimi orfane. Deveneam stăpân peste suflete slăbite de viciu, vulnerabile din pricina pierderii locului lor printre oameni. Mă simțeam regele celor disperați. Cel Neclintit să mă ierte pentru cât eram de rău. Și de neghiob: mă agățam trufaș de o pală de vânt care, ducându-mă departe de Izvorul meu, mă stingea, în vreme ce mă bucuram că sunt un licăr iluzoriu în noapte. Acesta era Stiliano, cel care, gonit din Cividale, se îndrepta spre necunoscut, iar nu cel care scrie. II Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că vrea să-mi arate zborul rotat al unui vultur; de fapt, îmi arăta cu degetul o perdea neagră de nori încă îndepărtați. N-am apucat să spun cuvântul „furtună“, căci un nor de praf ne-a învăluit odată cu o pală de vânt stârnită din senin. Acalmia a revenit, dar câinii și-au ridicat boturile, au amușinat aerul, și-au plecat urechile și pe-aici ți-e drumul spre casă. Între timp, nori grei se rostogoleau cu repeziciune spre noi, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de babă emoționată și nicidecum că ar fi pus la îndoială o viziune spectrală, dimpotrivă, imediat a și spus unde îl vezi, stai puțin, că și mie mi se pare ceva, acolo, lângă fereastră, ca și cum s-ar fi mișcat o pală de aer poleit. În sfârșit, toată excursia a fost un fiasco, nici măcar fantoma căpitanului nu l-a mai interesat, a plecat valvârtej, cum pleacă babele care își aduc aminte de ceva, dar acum, când așteaptă în strada Gelu Căpitanul, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
repezit spre el, mai mult așa să-și încerce puterile. Dar aventura a fost un dezastru. Atingerea l-a zguduit și l-a mototolit ca pe-o foaie de hârtie. Și călugărul a simțit o fină atingere răcoroasă, ca o pală de vânt, și și-a făcut repede trei cruci. Mulți erau înfricoșați de mormântul lui și încercau să pășească fără să-l calce. Unii poate că îi ghiceau prezența, ca Giulia ori ca Andrei Ionescu, dar foarte mulți nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe care nu mai știa unde să-l pună. Peste noapte, când Dionisie dormea de mult, torța uitată s-a înclinat puțin și încă puțin și-a-nceput să perpelească icoana făcătoare de minuni. Zogru era pierit de frică, simțea pala focului până în creier, dar când focul a mușcat din lemn, i-a venit sufletul la loc; i se părea că prinde viață, hrănit și eliberat în același timp. Chiliile aproape că au rămas neatinse, dar mănăstirea s-a cam ruinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
toți din familie o respingeau. Ca și cum copilăria ei lipsită de griji și radioasă pe insula aceea n-ar fi fost decît o minciună. Plînse Îndelung pînă ce căzu Într-un somn agitat. Furtuna continua să bîntuie pe afară cînd o pală de vînt mișcă perdelele de voal ale patului unde În sfîrșit se odihnea. În penumbră, ușa camerei se deschise Încet, pe tăcute. Pierdută În visele ei, nu simți apropierea siluetei care era acum alături, dominînd-o, dar, cînd aceasta se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aruncate acolo Împreună cu cele două victime. Deși cerneala era decolorată, iar scrisul aproape ilizibil, recunoscu pe dată marginile rupte, care dovedeau că era vorba de paginile lipsă din registrul personal al bătrînului Pérec. Cu veșmintele și părul turtite de suflul palelor, numeroși localnici veniseră să asiste la decolarea elicopterului care o lua pe Marie, tot inconștientă, ca s-o ducă la Brest. Lucas, din reflex profesional și ca să uite că Își simțea inima profund tulburată, Îi scrută atent din ochi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și se puse În poziție de staționare. Polițistul se făcu livid la față dîndu-și seama că ceea ce el luase drept alge erau În realitate niște plete lungi de un blond venețian care se ondulau În ritmul valurilor declanșate de suflul palelor elicopterului. Marie. Zăcea pe burtă, cu brațele agățate de o biată bucată de lemn. Nici un semn de viață. Cu respirația gîtuită, se uită la scafandrul care, ținîndu-și brațele Încrucișate pe piept, se lăsă să cadă drept spre obiectiv, apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să obțină indicii despre starea lui Ravelstein. Nu aveam de gând să‑i spun nimic, deși știam că Îl place pe Ravelstein - că Îl prețuiește. Cu oamenii ciudați pot să merg până la un anumit punct, și nu mai departe. Fiecare pală de aer Înghețat inhalată de nările dramatice ale lui Battle Îi aducea tot mai multă roșeață În obraji. Culoarea i se Întindea până la pliurile de acordeon de sub bărbie. Rareori purta pălărie. Părul negru părea să‑i Încălzească Îndeajuns ceafa. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și simplu. Tata o să se supere foarte tare, dar mie nu-mi pasă. Hi-hi... Ce supărat o să fie tata... De ce nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Trebuie să înceapă... O știm!... (Cele două personaje sunt în așteptarea ploii; se produce o pală de vânt; apoi, din depărtare, un ușor tunet.) IOANA: Auzi? Ai auzit? Vine! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu, încă nu... Asta încă nu e ploaie... IOANA: Ba da, ba da... Simți vântul? Vântul aduce ploaie. Auzi? Vine ploaie! Auzi? (Tunete ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lanț și privește ora.): Hm! Să nu întârzie! (Atmosfera se conturează treptat pe sentimentul de așteptare și nerăbdare mascată; personajele devin simpli călători care așteaptă pe un peron; gesturi obișnuite de nerăbdare și îngrijorare; s-a întunecat și se simt pale de vânt; aerul vibrează în jurul gării și se aude un tremur al lucrurilor marcate de apropierea a ceva fabulos; această apropiere își trimite semne tot mai puternice, vântul răscolește lucrurile aruncate pe ferestre, pătrunde în camerele părăsite și le golește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
s-au prăbușit și le-am văzut așa cum erau, murdare, slinoase și lipicioase, puțind a hoit, protestând și strigând înfundat că ce mare lucru, de ce nu pot și eu să am o aventură, de ce, de ce nu, apoi a venit o pală de vânt și le-a măturat pe toate, iar eu am rămas gol și moale. M-am liniștit. Pui i-a dat un pachet din care ea a tras o țigară lungă și subțire, pui i-a aprins-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să se aventureze la amiază prin acel infern. Când câinele dispăru după colț, avu impresia că lumea a murit, că timpul s-a oprit în loc, că Pământul a încetat să se mai rotească. Nu era nici un nor pe cer, nici o pală de adiere în frunze, nici un vultur-pleșuv care să zboare la distanță, nici o șopârlă care să alerge printre pietre. Râul curgea mai încet decât oricând, de parcă și apa ar fi fost afectată de căldură, iar sclipirea ei era atât de puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
așa că trebuie să ocolim gara ca să ajungem la Piazzale Roma. Văzu că tocmai intrau În Canale din Cannaregio. În cinci minute, poate mai puțin, aveau să ajungă la destinație. Femeia se opinti afară și se opri pe punte. O neașteptată pală de vânt Îi smuci chipiul, iar ea-l Îndesă pe cap cu o mână, apoi Îl luă și Îl lăsă pe lângă corp. Fără să mai fie rigidă, se dovedi a fi mai mult decât atrăgătoare. Brunetti urcă scările și rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Hugo i-a simțit răsuflarea caldă pe obraz și i s-a părut că miroase și a ceva alcool. —Fergus e și el plecat destul de mult timp. Laura bătea din gene așa de tare că Hugo aproape că simțea o pală de vânt. — Deci, amândoi suntem în același vapor, cum spunea femeia aia de la cursul prenatal, a râs ea zgomotos. Clic! Copilul era acum prins în chingi. Hugo tânjea după o scuză ca să poată să plece. Ce bine ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Vine furtuna!... după atâtea zile de caniculă, vine furtuna! Murmură bătrânul Iorgu uitându-se de la fereastră. Vălmăsagul vântoasei de afară, cu copacii îndoiți ca niste nuiele, se oprea în ferestre. Crengile ciresului din față, băteau cu neastâmpăr în geam. O pală de vânt lovi crengile de geam si fereastra se deschise în lături. Parcă se sfârseste lumea, nu alta!... murmură Iorgu. Deodată, pe fereastra deschisă larg, intră o rândunică ciripind... ”tivit-tivit”. Bătrânul tresări. Urmări nedumerit păsărica, cum făcea roate prin cameră
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
liniștit, nu vezi ce frumos ne jucăm ? E nebun, săracu’. Dodo Începu să plângă. Plângea cu adevărat, cu lacrimi adevărate. Plângea singur, departe de zăpadă, fărĂ să-mi ceară ajutorul. o clipă am fost gata să mă topesc, dar o pală rece mi-a Înghețat inima la loc. Neștiind ce să fac, m-am aplecat și am luat zăpadă de jos, am făcut un bulgăre și l-am aruncat În el. Cam la al cincilea bulgăre s-a oprit din plâns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
liniștit, nu vezi ce frumos ne jucăm ? E nebun, săracu’. Dodo începu să plângă. Plângea cu adevărat, cu lacrimi adevărate. Plângea singur, departe de zăpadă, fără să-mi ceară ajutorul. O clipă am fost gata să mă topesc, dar o pală rece mi-a înghețat inima la loc. Neștiind ce să fac, m-am aplecat și am luat zăpadă de jos, am făcut un bulgăre și l-am aruncat în el. Cam la al cincilea bulgăre s-a oprit din plâns
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o să-ți recunoști dormitorul... Că, sărăcuța de tine, poate nu știi... Dar fiindcă ai fost pițipoancă de treabă, pe-acolo, pe unde oi fi voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită de fontă ori ca de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fereastră Cei șapte prăduitori ce poate că-i vor aduce ei putrezirea... Cartierului, demolarea... Nouă, moștenirea ei de cocîrț. Iar lor, Celor șapte nasoi, porecla de ... Bunghește-te! E și periculoși și o trupă: fermecătoarea umblă deja cu viitorul belit. O pală de vânt zburli blănița rozătorului, își aminti cu precizie Gabi cel Norocos. O altă pală săltă, parcă folosindu-se de o mână, 59 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Intuind ora din jocul schimbător al luminii, străinul trânti capacul portbagajului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
moștenirea ei de cocîrț. Iar lor, Celor șapte nasoi, porecla de ... Bunghește-te! E și periculoși și o trupă: fermecătoarea umblă deja cu viitorul belit. O pală de vânt zburli blănița rozătorului, își aminti cu precizie Gabi cel Norocos. O altă pală săltă, parcă folosindu-se de o mână, 59 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Intuind ora din jocul schimbător al luminii, străinul trânti capacul portbagajului și se îndreptă, cu foile trenciului jucîndu-i în jurul umerilor ca niște flăcări, către portiera din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
suedeze sau cehe, rele de muscă, de-au ce-au stors, ca pe-o cârpă, orice român mai înalt de un metru douăzeci, explodează și cîte-o piesă de teatru de Caragiale, Racine sau Goldoni, jucată de maimuțe și câini. O pală de vânt și afișele senzaționaliste se dezlipesc la ambele colțuri de sus, se înfășoară în jurul propriei lor țâfne și pică. Atelierele de ceramică "Frofrony" își mai vând marfa în două-trei magazine excentrice, de peste hotare, și astfel plutesc. Curând însă iau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
I se năzări chiar că are în față două dintre acele membranoase și neliniștitoare avioane, ieșite, de-a bușilea, din ciorba organică a începutului de veac și tîrîndu-se către el. Naive, tremurătoare, neajutorate. Deși nelipsite de o anumită eleganță. O pală de vânt, de la o singură elice, le ridica părul cărunt, le înfoia veșmintele de dantelă și dădea vorbelor lor o importanță exagerată. Da, nu le menajă Pinky. Și cu fuselajul căzut. - Domnule Floyd, se foi Cocondy, iertați-mă că vă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șanț la curtea castelului. El merse-năuntru. Lumina apăru în fereasta unuia din turnuri, apoi trecu, parecă purtată pin tot castelul, pe lângă toate ferestele și dispăru. În aceeași vreme luna se cufundă după un nour negru, nelăsând nici o urmă de pală măcar și era un întuneric cum nu mai fusese. Tăcere mortală... Cavalerul își legă calul de stâlpul unui fel de șură, s-apropie de casă și merse-n față-i cu pași lini și abia auziți. Era liniște ca-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]