900 matches
-
IX-lea, în încercarea împăratului Carol cel Mare de a continua și înnoi tradițiile Imperiului roman. Printre cele mai însemnate realizări ale Renașterii carolingiene se numără ilustrațiile de carte din "Evangheliarul lui Carol cel Mare", păstrat la Viena, sau Capela Palatină din Aachen, care amintește de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna, precum și Capela Sankt Michael din Fulda, în stilul bisericii "Santo Stèfano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezența învățatului Alcuin (latină: "Alcuinus") la curtea imperială
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
au fost reînființate școlile publice după modelul vechi roman, încercându-se astfel să se înlăture practica germanică de educare a tânărului în familie cu ajutorul unui perceptor. Școlile nou înființate se aflau în jurul mănăstirilor. Cea mai importantă școală a fost școala palatină, locul unde au predat intelectualii sus menționați. De reținut este faptul că însuși regele Carol cel Mare a luat lecții de gramatică de la consilierul său cultural Alcuin. La începutul epocii carolingiene precizia gramaticală se pare că avea ca singur scop
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
veniturile împăratului. În anul 64, Roma a fost devastată de un mare incendiu, izbucnit în apropiere de Circus Maximus, care a cuprins 10 din cele 14 cartiere ale orașului, tot centrul Romei și o parte din reședința imperială de pe Colina Palatină. Nero se afla la Antium când a izbucnit incendiul, dar s-a întors degrabă la Roma pentru a afla despre amploarea dezastrului. A ajutat sinistrații, a transformat unele edificii publice în adăposturi și a oferit grâne ieftine populației. A oferit
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
prețios pe schelet de lemn, cum ar fi "Madonna din aur" de la Essen. Un alt exemplar valoros este "Crucea lui Gero" (din perioada 965 - 970). Un astfel de crucifix s-a confecționat și în epoca lui Charlemagne pentru decorarea capelei palatine (în jurul anului 800). Ornamentele sculturale de pe crucifixurile din Marea Britanie se armonizau cu tradiția runelor cioplite în piatră din zona nordică și cu pietrele picților din Scoția. Din păcate, multe asemenea lucrări anterioare anului 1000 nu prea au supraviețuit timpului, mai
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
să formeze o coaliție cu Austria și Prusia împotriva Franței. Pentru a cimenta această alianță, Alexandra s-a căsătorit cu Arhiducele Joseph al Austriei, fratele mai mic al lui Francisc al II-lea, Împărat Roman. Arhiducele Joseph a fost numit Palatin (Guvernator) al Ungariei. Nunta a avut loc la 30 octombrie 1799 la St Petersburg. Tânărul cuplu s-a stabilit la Castelul Alcsút din Ungaria. Viața Alexandrei la curtea austriacă a fost nefericită. Împărăteasa Maria Theresa, a doua soție a lui
Alexandra Pavlovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317769_a_319098]
-
de monarh, mâna Elisabetei era foarte dorită. Pețitori din toată Europa au venit, inclusiv Prințul Moștenitor Gustavus Adolphus al Suediei și oștenitorul ducatului de Savoia, însă în cele din urmă ea s-a logodit cu Frederick al V-lea, Elector Palatin în 1612. El și Elisabeta împărțeau ca strămoș comun pe regele Henric al II-lea al Angliei. Frederick a sosit în Anglia la 16 octombrie 1612 și cei doi tineri s-au plăcut de la început. Regele Iacob nu a luat
Elisabeta de Bohemia () [Corola-website/Science/317826_a_319155]
-
Moartea lui a fost dureroasă pentru Elisabeta iar noua ei poziție ca a doua în linie la tron a făcut-o o partidă și mai dorită. La 14 februarie 1613, ea s-a căsătorit cu Frederick al V-lea, Elector Palatin în Germania și și-a luat locul la curtea din Heidelberg. Frederick a fost liderul asociației prinților protestanți din Sfântul Imperiu Roman iar Elisabeta s-a căsătorit cu el în efortul de a crește legăturile lui Iacob cu acești prinți
Elisabeta de Bohemia () [Corola-website/Science/317826_a_319155]
-
deși nu a existat nici o căsătorie dublă, Eric s-a căsătorit cu Philippa în vârstă de 13 ani, la Lund pe 26 octombrie 1406, sigilând alianța definitiv. Pentru sora lui Eric, Caterina, a fost aranjată o nuntă cu Ioan, Conte Palatin de Neumarkt. Margaret dobândit astfel un aliat german de Sud, care putea fi util pentru orașele și prinții din nordul Germaniei. Margareta a murit subit la bordul navei ei în Flensburg Harbor la 28 octombrie 1412. Sarcofagul ei, realizat de
Margareta I a Danemarcei () [Corola-website/Science/319114_a_320443]
-
din discursul renunciative Prospero este luată cuvânt cu cuvânt dintr-un discurs de Medeei în poemul Metamorfozele lui Ovidiu. Mască din Actul 4 poate fi o ediție târzie, probabil, în onoarea nunții prințesei Elisabeta de Boemia și V Frederick, Elector Palatine, în 1613. Piesă a fost publicată prima dată în First Folio al lui 1623. Povestea atrage tradiția genului romantism, si a fost influențată de tragicomedie și probabil de mască de curte a Commedia dell'arte. Se diferențiază de alte piese
Furtuna (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/319161_a_320490]
-
sale și a început s-o tragă de păr și s-o stranguleze, lăsându-i puternice semne vinete. Königsmarck probabil a fost ucis în timp ce încerca zadarnic să scape din Hanovra. În 1694 el a dispărut (mai multe gărzi și contesa palatină au mărturisit pe patul de moarte că ar fi fost implicate în moartea lui). George Louis a divorțat de Sofia Dorothea și apoi a închis-o în Castelul Ahlden. Ea a rămas în captivitate până la moartea ei, cu peste treizeci
Sofia Dorothea de Celle () [Corola-website/Science/316483_a_317812]
-
ar fi fost distrusă probabil de un incendiu, fiind reconstruită integral de două ori până în anul 1087. În anul 1087 un nou incendiu a cuprins edificiul fiind nevoie de reconstruirea catedralei. Regele Wilhelm Cuceritorul a donat piatră din ruinele Turnului Palatin, iar regele Henric I a ordonat să se aducă pietre din River Fleet. În 1135 a avut loc un nou incendiu ce a deteriorat catedrala și a întârziat construcția sa. În această perioadă stilul arhitectural al catedralei a fost schimbat
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
de Imperiu, Otte-Guillaume și fiul acestuia Renaud se revoltă, dar în 1034, Renaud este obligat să se declare vasal al împăratului Conrad al II-lea în detrimentul Ducatului Burgundia și implicit al Regatului Francez. În 1037 Renaud primește titlul de Conte palatin, însărcinat cu administrația domeniilor imperiului și cu drept de a judeca în numele împăratului. În cadrul Imperiului comitatul se dezvoltă și devine un domeniu puternic, ceea ce face ca în perioada contelui Renaud III, în 1127, acesta să obțină statutul de comitat liber
Comitatul Burgundia () [Corola-website/Science/315044_a_316373]
-
titlul de „Dauphin” doar moștenitorului tronului Franței. Împreună cu titlul de Dauphin, sunt transmise coroanei franceze și titlurile de prinț de "Briançonnais", duce de Champsaur, marchiz de Cézanne, conte de Vienne, de Albon, de Grésivaudan, de Embrun și de Gapençais, baron palatin de La Tour, de Valbonne, de Montauban și de Mévouillon. Primul Dauphin este Carol a V-lea între 1349 și 1364, dar doar Ludovic al XI-lea a rezidat în provincie pentru a o guverna, fiind Dauphin între 1423 și 1461
Dauphiné () [Corola-website/Science/315121_a_316450]
-
tot acolo)</br> 137. Carolina Luise de Hessen-Darmstadt (n. 11 iulie 1723, Darmstadt - d. 8 aprilie 1783, Paris)</br> 138. Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt (n. 15 decembrie 1719, Darmstadt - d. 6 aprilie 1790, Pirmasens) </br> 139. Contesa Palatină Karoline de Zweibrücken-Birkenfeld (n. 9 martie 1721, Strasbourg - d. 30 aprilie 1774, Darmstadt)</br> 140. Claude de Beauharnais, Conte de Roches-Baritaud (n. 16 ianuarie 1717, Rochefort - d. 25 decembrie 1784, Paris)</br> 141. Marie-Anne Mouchard de Chaban (n. 4 octombrie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Landgraf de Hessen-Darmstadt (n. 5 aprilie 1691, Darmstadt - d. 17 octombrie 1768, tot acolo) </br> 277. Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg (n. 2 mai 1700, Buchsweiler - d. 1 iulie 1726, Darmstadt)</br> 278. Christian al III-lea, Conte Palatin de Zweibrücken (n. 7 noiembrie 1674, Strasbourg - d. 3 februarie 1735, Zweibrücken)</br> 279. Carolina, Contesă de Nassau-Saarbrücken (n. 12 august 1704, Saarbrücken - d. 25 martie 1774, Darmstadt)</br> 280. Claude de Beauharnais, Seigneur de Beaumont (n. 1680 - d. 15
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Reinhard al III-lea, Conte de Hanau-Lichtenberg ( n. 1 august 1665, Bischofsheim - d. 28 martie 1736, Hanau)</br> 555. Doroteea Friederike de Brandenburg-Ansbach (n. 22 august 1676, Ansbach - d. 13 martie 1731, Hanau)</br> 556. Christian al II-lea, Conte Palatin de Birkenfeld-Bischwiller (n. 22 iunie 1637, Bischwiller - d. 26 aprilie 1717, Birkenfeld)</br> 557. Katharina Ágata, Contesă de Rappoltstein (n. 15 iunie 1648, Rappoltstein, în Alsacia - d. 16 iulie 1683, Bischwiller)</br> 558. Ludovic Kraft, Conte de Nassau-Saarbrücken (n. 28
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
de Althann (n. 7 decembrie 1703 - d. 6 decembrie 1754)</br> 608. Pedro al II-lea al Portugaliei (n. 26 aprilie 1648, Lisabona - d. 9 decembrie, tot acolo), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1683-1706)</br> 609. Maria Sofia, Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 610. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 611. Eleonora Magdalena, Contesă Palatină de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 610. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 611. Eleonora Magdalena, Contesă Palatină de Neuburg (n. 6 ianuarie 1655, Düsseldorf -d. 19 ianuarie 1720 Viena), Împărăteasă romano-germană (1676-1705)</br> 612. - 613. Aceiași cu 304.-305. </br> 614. Filip al V-lea al Spaniei (n. 19 decembrie 1683, Versailles - d. 9 iulie 1746, Madrid
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Sofie Margarete, Contesă de Öttingen-Öttingen (n. 19 decembrie 1634, Ulm - d. 5 august 1664, Ansbach)</br> 1108. Johann Reinhard al II-lea, Conte de Hanau-Lichtenberg (n. 13 ianuarie 1628, Bischwiller - d. 25 aprilie 1666, Bischofsheim)</br> 1109. Anna Magdalene, Contesă Palatină de Birkenfeld-Bischweiler (n. 1640 - d. 1693)</br> 1110. Johann Frederic, Marcgraf de Brandenburg-Ansbach (n. 18 octombrie 1654, Ansbach - d. 22 martie 1686, tot acolo)</br> 1111. Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
1110. Johann Frederic, Marcgraf de Brandenburg-Ansbach (n. 18 octombrie 1654, Ansbach - d. 22 martie 1686, tot acolo)</br> 1111. Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie 1680, Ansbach)</br> 1112. Christian I, Conte Palatin de Zweibrücken (n. 3 septembrie 1598, Birkenfeld, Renania-Palatinat - d. 27 august 1654, Neuenstein)</br> 1113. Magdalene Katharina, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 26 aprilie 1607, Zweibrücken - d. 20 ianuarie 1648, Strasbourg)</br> 1114. Johann Jakob de Rappoltstein, Conte de Ribeaupierre
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Johanna Elisabeth de Baden-Durlach (n. 16 noiembrie 1651, Castelul Karlsburg, Karlsruhe - d. 8 octombrie 1680, Ansbach)</br> 1112. Christian I, Conte Palatin de Zweibrücken (n. 3 septembrie 1598, Birkenfeld, Renania-Palatinat - d. 27 august 1654, Neuenstein)</br> 1113. Magdalene Katharina, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 26 aprilie 1607, Zweibrücken - d. 20 ianuarie 1648, Strasbourg)</br> 1114. Johann Jakob de Rappoltstein, Conte de Ribeaupierre (n. 12 februarie 1598, Rappoltstein, azi Ribeauvillé - d. 28 iulie 1673, tot acolo)</br> 1115. Anna Claudina, Contesă de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Hitzacker)</br> 1161. Elisabeta Sofie de Mecklenburg-Güstrow (n. 20 august 1613, Güstrow - d. 12 iulie 1676, Castelul din Lüchow)</br> 1162. Frederic, Landgraf de Hessen-Eschwege (n. 9 mai 1617, Kassel - d. 24 septembrie 1655, Posen)</br> 1163. Eleonora Catherine, Contesă Palatină de Zweibrücken (n. 17 mai 1626, Castelul Stegeborg, în Suedia - d. 3 martie 1692, Osterholz)</br> 1164. Anton Ulrich, Duce de Braunschweig-Wolfenbüttel (n. 4 octombrie 1633, Hitzacker - d. 27 martie 1714, Salzdahlum, un sat în Saxonia Inferioară)</br> 1165. Elisabeta Juliana
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
19.3.1604, Vila Viçosa, Portugalia - d. 16.11.1656, Lisabona), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1640-1656)</br> 1217. Luisa de Guzmán (n. 13 octombrie 1613, Sanlúcar de Barrameda - d. 27 februarie 1666, Lisabona)</br> 1218. Philipp Wilhelm, Conte Palatin (1685-1690) (n. 24 noiembrie 1615, Neuburg - d. 12 septembrie 1690, Vienna)</br> 1219. Elisabeth Amalie, Prințesă de Hessen-Darmstadt (n. 20 martie 1635, Gießen - d. 4 august 1709, Neuburg an der Donau)</br> 1220. Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Linz)</br> 1222. - 1223. Aceiași cu 1218.-1219.</br> 1224. Pedro al II-lea al Portugaliei (n. 26 aprilie 1648, Lisabona - d. 9 decembrie, tot acolo), Rege al Portugaliei și al Algarvelor (1683-1706)</br> 1225. Maria Sofia de Neuburg, Contesă Palatină (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 1226. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 1227. Eleonora Magdalena de Neuburg, Contesă Palatină (n.
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Contesă Palatină (n. 6 august 1666, Schloss Benrath, Düsseldorf - d. 4 august 1699, Lisabona)</br> 1226. Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, tot acolo), Împărat romano-german (1658 - 1705)</br> 1227. Eleonora Magdalena de Neuburg, Contesă Palatină (n. 6 ianuarie 1655, Düsseldorf -d. 19 ianuarie 1720 Viena), Împărăteasă romano-germană (1676-1705)</br> 1228. Ludovic, Delfin al Franței, cunoscut sub numele de Marele Delfin ("le Grand Dauphin") (n. 1 noiembrie 1661, Fontainebleau - d. 14 aprilie 1711, Meudon)</br> 1229
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]