902 matches
-
un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a erorilor și selectarea mișcărilor care dau rezultatele cele mai apropiate de cuvântul real. Și la copilul cu despicătură de văl palatin ca și la cel normal vocalizările sunt folosite ca mod de comunicare înainte ca unitățile verbale propriu-zise să fie constituite și înțelegerea apare înaintea folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal, toate etapele ei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu o întârziere de 3-4 luni - întârziere care crește la 8 luni în cazul apariției primelor cuvinte, a primelor propoziții și a primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului atingând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare. Este de fapt argumentul care ne face să opiniem că cea mai bună indicație chirurgicală de suturare a bolții și a vălului palatin este la vârsta de 23-24 de luni, indicație pe care Școala românească de stomatologie și-a însușit-o în urma verificării rezultatelor ei în practică. Despre acest factor important ca adjuvant în terapia logopedică se va vorbi de altfel pe larg
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea consoanelor oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stimuleze dorința de relații sociale, apetitul de a vorbi, considerate de E. Pichon și S. Borel-Maisonny prima condiție de funcționalitate a limbajului și de achiziție a acestuia. Este evident că realizarea mecanică a vorbirii se face cu dificultate datorită despicăturii palatine: copilul încearcă să execute mișcările, cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar care nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Pentru a surprinde mecanismul de funcționare a istmului velo-faringian noi am folosit examenul radiologic în teleradiografii de profil cu substanță de contrast la cazuri normale și patologice. Cu ajutorul filmelor se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru strângerea „originilor” din mai multe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
importantă a exprimării verbale - fonetismul. PARTEA A III-A ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE TERAPIEI COMPLEXE CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI PRACTICE. CAPITOLUL VI STUDIUL EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI PSIHOPEDAGOGIC DE EDUCARE ȘI REEDUCARE FONETICĂ A VORBIRII SPECIFICE DESPICĂTURILOR CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Nu este suficient să constați că într-o sistemă de terapie sunt necesari „n” factori cu potențiale diferite reeducaționale ci foarte important sub raport științific este necesitatea de a pune în evidență gradul de organizare al acestor factori în raport cu necesitățile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care se instalează după aceea pentru tot restul vieții dacă nu se intervine la timp, din afară, prin crearea unor condiții de reabilitare complexă. Reabilitarea complexă începe prin intervențiile chirurgicale - de suturare a dehiscențelor de buză, de boltă și văl palatin, continuate de îndrumări preliminarii cu privire la supravegherea apariției și dezvoltării fonetismului în procesul de verbalizare - terapia logopedică fiind posibilă prin lecții organizate după vârsta de 3 ani și 6 luni - 4 ani. Subiecții care formează obiectul studiului nostru se deosebesc în ceea ce privește
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reușită logopedică (grafic 22). Majoritatea subiecților operați în jurul vârstei de 2 ani se plasează după reeducarea fonetică în grupa I și II, unde vorbirea primește calificativele de bine și foarte bine. Intervenția chirurgicală de închidere a vălului și a bolții palatine, este indicat să se facă în jurul vârstei de 2 ani înainte ca tipul defectuos neuromuscular în vorbire să se stabilizeze, factor ce poate modifica favorabil planul de lucru logopedic atât din punct de vedere metodologic cât și economic. Întrucât funcția
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbirii corecte după modelul normal. În această etapă factorul de legătură este mama care învață cum să stimuleze vorbirea printr-o serie de jocuri în scopul de a exercita puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, gimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin, accesibile copilului între vârsta de 2 ani - 4 ani. Gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale în momentul tratamentului complex, determină conținutul muncii logopedice și durata ei. Sistemul particular de autoaferentație a actului fonator, folosit în practica noastră logopedică este menit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de fapt că noi realizăm în cadrul cabinetului de logopedie dispensarizarea tuturor copiilor cu despicături, urmărind prin controale din 3 în 3 luni progresele înregistrate pe etape de dezvoltare în activitatea fonoarticulatorie. Indicațiile logopedice continuă după plastia de boltă și văl palatin pentru realizarea programului de exerciții în familie, terapia organizată de reeducare fonetică fiind practic realizabilă începând de la vârsta de 4 ani. Între 4-6-7 ani se desfășoară o activitate logopedică intensivă alături de mamă, la cabinet, în lecții organizate psihopedagogic, în scopul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a limbii, demonstrate în oglindă. Apariția și dezvoltarea vorbirii este astfel dirijată prin exerciții preliminare programând formarea elementelor constitutive ale actului fonator printr-o serie de jocuri care exercită puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, miogimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin operat, accesibile copilului între vârsta de 1 an și 6 luni și 3 ani. 4. Crearea unui mediu psiho-afectiv, de intercomunicare în care copilul să fie solicitat - prin jocuri, imagini, manevrare de jucării, să vorbească și să capete încredere și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
jucării, să vorbească și să capete încredere și satisfacție în urma încercărilor de rostire, pentru a stimula astfel reverberația și mai ales feed-back-ul în relația audiție-fonație. Instaurarea terapiei logopedice încă din perioada prevorbitoare - de regulă înainte de plastia de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii, a istmului faringian, a buzelor, a obrajilor și a limbii. Amintim doar câteva din aceste exerciții: umflarea și sugerea obrajilor, țuguierea și tensionarea laterală a buzelor, tracționarea buzei superioare în jos și în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize pe zi de câte 1-2 minute, a 8-9 mișcări pe minut. Pentru antrenamentul vălului palatin se poate aplica o gimnastică pasivă cât și activă. Gimnastica pasivă se realizează prin masare. Masajul poate fi electric, instrumental sau digital. Seeman preferă masajul digital al vălului. El trebuie efectuat de 2-3 ori pe zi cu excitații electrice simultane
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este întovărășită de pronunție, când capul este ușor dat pe spate, laringele întins și ținut cu mâna pentru a nu lăsa aerul să iasă pe nas. Se fac exerciții de respirație diafragmatică, exerciții de gimnastică pentru obraji, buze, limbă, văl palatin, masaj pentru văl; efectuează aceste exerciții de mai multe ori, la diferite intervale de timp, până a 2-a zi, când ședința a II-a se compune din: exerciții fonetice preliminare, formate din intercalarea consoanei d în diferite poziții inițiale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Suzanne Troubles du langage. Encyclopédie MédicoChirurgicale Paris, 5,1969, p. 1-8. 20. Borel-Maisonny, Suzanne Ontogenie du langage. Extrait de communications et langages, ouvrage collectif rédigé par A. Moles et B. Vallancien, Paris, Gauthier-Villars, 1963, p. 141158. 21. Borel-Maisonny, Suzanne Division palatine. Rééducation orthophonique, Paris, 43, 1969, p. 147-172. 22. Borel-Maisonny, Suzanne Tomoanalyse et oscillographie (Possibilites d’application aux troubles de la parole). Rééducation orthophoonique, Paris, 59, 1971, p. 135-158. 23. Borel-Maisonny, Suzanne Parole et Phonetique. Rev. De Neuro-psychiatrie et d’Hygiene mentale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p. 82-135. 44. Mc Carty Le développement du langage chez l’enfant, in L. Carmichael (red.) Manual de Psychologue de l’enfant, vol II, Paris. P.U.F. 1952, p. 751-916. 45. Chabora, Alice J., Harovitz. Sidney Despicătura labială și palatină, un sistem genetic? Oral Surgery 38, 2, 1974, p. 181-196. 46. Chateau, M. Possibilité de la rééducation des troubles phonétiques fonctionnels chez l’enfant. Rev. du Prat., Paris, 8, 22, 1958, p.259. 47. Chateau, M. Possibilité de la rééducation des troubles
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
429-435. 194. Tomescu, Margareta, Marinescu, C. „Un caz de sigmatism latero-lingual”. Revista de Stomatologie, 15, 1, București, 1968, p. 65-68. 195. Tomescu, Margareta „Particularitățile psihologice ale formării deprinderii de a vorbi corect” la copiii cu despicătură de boltă și văl palatin. Analele Universitare, București, 18, 1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693. 198. Tomescu, Margareta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dans les divisions palatines en tenant compte des les conditions appliquées. Suomen Logopedis. Foniatrinen Yhdistys ry: n Jatkokoulutuspäivat. Joensunssa, Hesinki, 1976, p.32-45. 200. Tomescu, Margareta „Aspecte fonetice în vorbirea rhinolalică la copiii cu despicături congenitale de boltă și văl palatin”. Lingvistica aplicată în diverse domenii practicesub redacția Tatiana Slama Cazacu, București, Tipografia Universității, 1977, p. 195-200. 201. Tomescu, Margareta Aspecte psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice la copiii cu despicături congenitale labio-velo-palatine, „Teză de doctorat”, 1977, Universitatea București. 202. Tomescu, Margareta Rhinolalia
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu handicap. 1995, p. 54. 204. Tomescu, Margareta Rhinolalia. Structură și dinamică. III. Rev. semestrială. Recuperarea și integrarea persoanelor cu handicap. Nr. 1, 1996, p. 42. 205. Tomescu, Margareta Intercomunicarea deviantă în rhinodislalia specifică malformațiilor congenitale de boltă și văl palatin. Comunicare la a X-a conferință G.R.L.A. România în „La langue et les parlants” editată de Tatiana Slama Cazacu, Editura ARVIN PRESS, București, 2003. 206. Vallancien, B., Borel-Maisonny, S., Psaume, J. Phonation et phonétique. Psysiologie et troubles de la phonation. Encyclopédie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]