807 matches
-
din această zonă a țării, dar și o hartă a României și Republicii Moldova prin care se încearcă încadrarea descoperirilor din jud. Bacău într-un cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând paleoliticului superior (35000 10000 î.Hr. provenind din așezările de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
descoperite artefactele în cadrul cercetărilor**. * Aceste patru reconstituiri și machete se află în expoziția de la etajul I din corpul A al sediului din Bacău, str. 9 Mai, nr. 7, intitulată „Civilizația materială și spirituală din zona central vestică a Moldovei din paleolitic și până în evul mediu”. Tot în acestă expoziție este prezentată și o reconstituire a unei roți a olarului, realizată cu ajutorul ceramistului Anton Ciobanu, care este funcțională. ** Macheta dava-ei de la Brad și reconstituirea unei secțiuni Expoziția memorială „Iulian Antonescu” este cea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ani, preistoria, urmată la noi de protoistorie, se încheie în mileniul al II-lea î.Hr. Din punct de vedere antropologic și arheologic, spațiul locuit de români a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene, între care s-a remarcat și poporul numeros al tracilor, din care fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse în urma semnalării în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la suprafața solului, dezvelite de lucrările agricole, de alunecările de teren sau au fost ordonate și organizate de colective de istorici-arheologi din Bacău, Bârlad, Galați sau de Institutele Arheologice din Iași Paleoliticul, suficient de bine reprezentat în Moldova (Valea Bistriței, Valea Prutului), din punctul de vedere al vestigiilor litice din paleoliticul superior (cuțite, dălți, pumnale, vârfuri de săgeată, de lance din silex și cuarțit), așa cum sunt cele din județul Botoșani, de la Ripiceni-Izvor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teren sau au fost ordonate și organizate de colective de istorici-arheologi din Bacău, Bârlad, Galați sau de Institutele Arheologice din Iași Paleoliticul, suficient de bine reprezentat în Moldova (Valea Bistriței, Valea Prutului), din punctul de vedere al vestigiilor litice din paleoliticul superior (cuțite, dălți, pumnale, vârfuri de săgeată, de lance din silex și cuarțit), așa cum sunt cele din județul Botoșani, de la Ripiceni-Izvor și Ripiceni-peștera Stânca, este mai slab reprezentat în zona numită Colinele Tutovei, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni. în locul tehnicii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de săgeată, de lance din silex și cuarțit), așa cum sunt cele din județul Botoșani, de la Ripiceni-Izvor și Ripiceni-peștera Stânca, este mai slab reprezentat în zona numită Colinele Tutovei, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni. în locul tehnicii de prelucrare prin cioplire, specifică paleoliticului, apare spre sfârșitul acestei lungi perioade din evoluția omului, în paleoliticul superior (aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din județul Botoșani, de la Ripiceni-Izvor și Ripiceni-peștera Stânca, este mai slab reprezentat în zona numită Colinele Tutovei, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni. în locul tehnicii de prelucrare prin cioplire, specifică paleoliticului, apare spre sfârșitul acestei lungi perioade din evoluția omului, în paleoliticul superior (aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează o nouă etapă de evoluție: trecerea de la ocupațiile de vânător, pescar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin cioplire, specifică paleoliticului, apare spre sfârșitul acestei lungi perioade din evoluția omului, în paleoliticul superior (aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează o nouă etapă de evoluție: trecerea de la ocupațiile de vânător, pescar și culegător - prădători ai naturii -, nomazi, la activități de producere a hranei. Această fază în evoluția societății omenești este reprezentată de descoperirile de la Cotu Miculinți din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
40 de antropoizi, descoperiri care au furnizat date prețioase pentru cercetarea evoluției biologice și dezvoltării culturale din perioada timpurie a omului. În urma cercetărilor asupra fosilelor și obiectelor de la Zhoukoudian, rezultă că antropoidul Beijing a trăit acum 700000-200000 de ani, în Paleoliticul Inferior. Volumul mediu al craniului acestuia este de 1088 ml, față de 1400 ml cât are craniul omului modern. Potrivit estimărilor, antropoidul de la Beijing avea înălțimea de aproximativ 156 cm la bărbați și 150 cm la femei. Antropoidul de la Beijing a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au fost exhumate în zonă fosile de antropoizi numiți " Omul nou de peșteră", ceea ce arată continuitatea și evoluția antropoidului Beijing. Cercetările arheologice demonstrează că antropoidul de la Beijing a trăit cu aproape 690000 de ani în urmă și a creat cultura Paleoliticului inferior, având o influență profundă și durabilă asupra dezvoltării culturii Paleoliticului în partea de nord a Chinei. Vestigiile antropoidului cunoscut ca "Omul de la Beijing, de la Zhoukoudian" au fost incluse în decembrie 1987 pe Lista Patrimoniului Mondial. Orașul Lijiang Străvechiul oraș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de peșteră", ceea ce arată continuitatea și evoluția antropoidului Beijing. Cercetările arheologice demonstrează că antropoidul de la Beijing a trăit cu aproape 690000 de ani în urmă și a creat cultura Paleoliticului inferior, având o influență profundă și durabilă asupra dezvoltării culturii Paleoliticului în partea de nord a Chinei. Vestigiile antropoidului cunoscut ca "Omul de la Beijing, de la Zhoukoudian" au fost incluse în decembrie 1987 pe Lista Patrimoniului Mondial. Orașul Lijiang Străvechiul oraș Lijiang din ținutul autonom Naxi-Lijiang, provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, datează din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trăiesc în principal în Regiunea Autonomă Tibet și în ținuturile tibetane autonome din provinciile Qinghai, Gansu, Sichuan și Yunnan. Tibetanii au propria lor limbă, împărțită în trei dialecte. Majoritatea populației este lamaistă ca religie. Strămoșii tibetanilor au populat încă din paleolitic cursul mijlociu al fluviului Brahmaputra, potrivit vestigiilor descoperite în urma săpăturilor arheologice făcute în zonă. În secolul al VI-lea, conducătorul tribului Yalong din zona Shannan a regiunii Tibet a reușit să unească toate triburile din regiune, moment ce a marcat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și forma și evoluția scrisului în țările vecine. Caracterele din Japonia, Vietnam și din cele două state coreene au fost create pe baza celor chinezești. Acele de os și podoabele folosite de sinantropi În urmă cu 50000 de ani, în paleolitic, oamenii se pricepeau deja să confecționeze și să folosească ace subțiri, făcute din oase de animale. În Europa, au fost descoperite astfel de ace primitive din os în situl arheologic Aurignac, cel care a dat și denumirea culturii paleoliticului superior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în paleolitic, oamenii se pricepeau deja să confecționeze și să folosească ace subțiri, făcute din oase de animale. În Europa, au fost descoperite astfel de ace primitive din os în situl arheologic Aurignac, cel care a dat și denumirea culturii paleoliticului superior în acest areal. Acestea au un grad scăzut de prelucrare în timp ce un ac de os descoperit în situl unei așezări de sinantropi, aflată în partea de sud-vest a orașului Beijing, demonstrează o muncă plină de migală și măiestrie a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Out of this world. Cu drag și mulțumiri... Ioan, Chicago, 21 mai 1991". Pînă să ajungă cartea, autorul plecase. Cum spunea Cioran, "nu se pot considera împlinite decît destinele frînte" . Cartea este fascinantă, dezvăluind o viziune enciclopedică asupra lumii, din paleolitic pînă în prezent. E un ghid, dacă vreți, al lumii de dincolo, întrezărită prin porțile visului, extazului, morții clinice, filosofiei și experienței mistice. Rînd pe rînd apar fantomele egiptene, cele chinezești, iraniene, grecești, evreiești, tehnici ale extazului, ascensiuni extatice și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o măsură, acest lucru nu este foarte important. Ce este important cu adevărat este faptul că foloseau suprafața corpului lor pentru a transmite idei, fie că făcea referire la grupuri sau la identitatea individuală. Acesta mai spune că figurinele din Paleoliticul inferior, precum Venus de la Willendorf, nu aveau semne, iar urme ale inciziilor în corpurile figurinelor apar abia după începutul Neoliticului, când ceramica începe să fie creată și decorată. În Neolitic, oamenii făceau incizii în vase cu ajutorul unui obiect ascuțit cu
Cultura Cucuteni, prima dovadă de tatuare a oamenilor din istorie by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62889_a_64214]
-
în vase cu ajutorul unui obiect ascuțit cu care tăiau lutul, spune Bailey. Acest proces s-ar fi putut aplica și figurinelor, iar acest lucru ar fi putut fi ceva asemănător cu tatuarea. Chiar dacă această practică ar fi putut exista în Paleolitic, prima dovadă a tatuării pielii datează de acum 7000 de ani.
Cultura Cucuteni, prima dovadă de tatuare a oamenilor din istorie by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62889_a_64214]
-
în legea lor bourul și colunul. Astăzi, singurul loc în care mai puteți vedea aceste specii dispărute din fauna mondială este expoziția deschisă la etajul II al Castelului Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită în așezări ale neoliticului timpuriu pe valea Dunării. Actualmente este pierdut pentru fauna lumii, la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al.
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
servi unor interese prezente este un act imposibil de justificat în plan moral și intelectual. Timp de aproape jumătate de secol cât a durat stăpânirea bolșevică directă la noi trecutul a fost mistificat în totalitate, fără excepție, căci până și paleoliticul a fost supus pervertirii. Personal fac parte din generația când în școli autoritățile au încercat să impună ideea că românii suntem un popor slav - persistența până în ziua de azi a acestei concepții s-a văzut în timpul războiului din Kosovo când
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Radu Sergiu Ruba Literatura este, fără îndoială, anterioară scrisului. E o invenție a sălbaticilor, ea însăși specie sălbatică, multă vreme cinegetică și carnivoră. Edgar M. Forster are un scenariu pentru peșterile neoliticului, poate chiar ale paleoliticului: Spre seară, în jurul focului, temându-se teribil de întuneric, mănunchiul de oameni se încălzește, ascultându-l cu pietate pe unul dintre ei. Este povestitorul, omul cuvântului,al memoriei și al imaginarului care nu are voie să lase auditoriul să se
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
ca să nu rămână în pagubă, în cazul scoaterii de pe Listă a bucătăriei, francezii și-au anunțat intenția de a depune la începutul anului viitor dosarul înscrierii pe Lista Patrimoniului, de data aceasta, Material a grotei pictate de la Chauvet, datând din paleolitic, descoperită în 1994. O scrisoare pierdută și regăsită Într-o cuvântare la mormântul soldatului necunoscut din 11 noiembrie, președintele Sarkozy a reușit să-și spele o parte din păcatele culturale, citând dintr-o scrisoare pe care un tânăr pictor o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4993_a_6318]