1,073 matches
-
nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu striuri sanguinolente, edem pulmonar acut; - polipnee; - poziție șezândă cu anxietate; - obiectiv: frecvență cardiacă crescută, TA scăzută, jugulare turgescente, raluri la bazele pulmonare. EXAMEN OBIECTIV [10] 1. Inspecția - nu este caracteristic faciesul mitral. Cianoza apare doar în cazuri severe. 2. Palparea - șocul apexian deplasat la stânga și în jos prin HVS. Poate fi liftant sau „en dome” (HVS); - suflu sistolic la vârf palpabil - freamăt sistolic. 3. Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate direcțiile, și în jos (spre deosebire de stenoza mitrală) datorită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic vizibil sau palpabil) și semne cardiace (suflu distolic caracteristic) [10,20]. 1. inspecție - șoc apexian deplasat la stânga și în jos, liftant, „en dome” prin hipertrofia-dilatația VS. 2. palpare - se confirmă poziția șocului apexian deplasat prin mărirea VS; - puls „celer et altus”, săltăreț (Corrigan). 3. percuție - matitatea cardiacă mărită spre stânga și jos; - TA diastolică se apropie de 0; TA divergentă. 4. auscultație - suflu protodiastolic de regurgitație; - sediul - focarul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
datorită hepatomegaliei de stază; - anorexie, grețuri, vărsături, eructații datorită congestiei venoase a tractului gastrointestinal; - uneori lipotimii, dureri precordiale. Examen obiectiv - Cianoză de stază, uneori cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare turgescente; - Vene dilatate pe extremități; - Ficat mărit, sensibil la palpare; - Edeme periferice, meteorism, ascită (hipertensiune portală) în formele severe. Auscultație - Zgomot I întărit, clacment de deschidere a tricuspidei, uruitură diastolică, suflu presistolic la focarul tricuspidei (la baza apendicelui xifoid) care se accentuează în inspir (semnul Rivero - Carvalho) semne stetacustice asemănătoare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN OBIECTIV - Inspecție, palpare, percuție: - Vene jugulare turgescente și pulsatile (puls venos accentuat în a doua jumătate a sistolei ventriculare); - Reflux hepato-jugular; - Edeme periferice, ascită în forme severe; - Subicter/icter; - Cianoză periferică uneori; - Cardiac: -pulsații vizibile parasternal în sp. ic. III-IV; -matitate precordială mărită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infecții respiratorii recidivante sau simptome de insuficiență cardiacă acută. Dacă se ajunge într-un stadiu mai tardiv cu inversarea shunt-ului se pot observa: cianoză, degete hipocratice, poliglobulie, hemoptizie, dureri anginoase și uneori stări sincopale [10]. EXAMEN OBIECTIV La inspecția și palparea regiunii precordiale se observă un șoc apexian puternic datorită hipertrofiei ventriculare stângi, iar dacă există și o hipertrofie ventriculară dreaptă se pot palpa pulsații parasternale stângi și subxifoidiene. Semnul stetacustic caracteristic DSV este suflul sistolic care se datorează turbulenței jetului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la membrele superioare și cele inferioare este cel mai caracteristic semn. Presiunea este crescută la membrele superioare și scăzută la cele inferioare, în special fiind afectată presiunea sistolică. Presiunea diastolică poate fi egală sau chiar ușor crescută la membrele superioare. Palparea pulsului pune în evidență un puls radial și humeral bine perceput în timp ce pulsul la arterele femurale, poplitee, tibială posterioară și pedioasă poate fi absent sau mult diminuat. Dacă se observă un puls arterial cu amplitudine scăzută la nivelul membrului superior
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterele femurale, poplitee, tibială posterioară și pedioasă poate fi absent sau mult diminuat. Dacă se observă un puls arterial cu amplitudine scăzută la nivelul membrului superior stâng se poate suspiciona implicarea emergenței arterei subclaviculare stângi în zona stenozată. Inspecția bolnavului, palparea și auscultarea vaselor anastomotice în regiunea toracică anterioară și periscapulară poate pune în evidență o circulație colaterală sub formă de cordoane vasculare pulsatile sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
coafectarea pleurei adiacente și uneori de ischemie miocardică; - Dacă lichidul este în cantitate mare, poate produce suferințe și prin compresiunea formațiunilor anatomice din vecinătate: disfagie, disfonie, tuse, sughiț. Semne obiective: - Inspecție: mai ales la tineri o bombare a regiunii pecordiale; - Palpare: șoc apexian slab sau absent; când este prezent, este situat în interiorul matității cardiace; - Percuție: matitatea cardiacă este mărită global. În cazul cantităților mai mari de lichid, se pot pune în evidență semnul Rotsch, care constă în prezența unei zone de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
brusc prin insuficiență ventriculară acută, tulburări de ritm, embolii sau moarte subită [10]. Simptome funcționale: - dispneea de efort progresivă, fatigabilitatea; - dureri toracice; - simptome determinate de insuficiență cardiacă congestivă. Semne obiective: 1. inspecție - impulsuri ale VS; - șocul apexian deplasat lateral. 2. palpare - confirmă modificările găsite la inspecție; - poate fi palpată o undă „a” presistolică. 3. percuție - matitatea cardiacă mărită. 4. auscultația - zgomot II accentuat sau dedublat; - zgomote de galop presistolic și protodiastolic; - suflu sistolic de insuficiență mitrală și tricuspidiană [10]. Examinări paraclinice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
originea cele două artere iliace comune. Această prezentare sumară a anatomiei aortei este necesară pentru a înțelege clasificarea patologiei aortei, precum și simptomele și semnele diferitelor afecțiuni. Datorită situației sale anatomice aorta ca atare nu este ușor abordabilă examenului obiectiv, astfel încât palparea poate să pună în evidență doar anevrisme abdominale sau ale aortei ascendente (cazuri excepționale), iar auscultația nu este patologică decât în cazurile stenozei aortei sau a ramurilor sale principale, uneori în cazul unor insuficiențe valvulare aortice secundare patologiei aortei ascendente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
retroperitoneu este semnalată clinic prin hematoame la nivelul flancurilor și feselor în timp ce ruptura în cavitatea abdominală poate determina distensia abdominală; ruptura în duoden a anevrismului abdominal este manifestată clinic ca o hemoragie digestivă masivă [10]. Examen obiectiv La examenul obiectiv palparea poate decela multe anevrisme, doar la pacienții obezi fiind mai dificil sau imposibil acest lucru. Palparea pune în evidență o masă pulsatilă extinsă variabil de la apendicele xifoid până la ombilic, dar dimensiunea transversală a anevrismului este de cele mai multe ori supraapreciată de către
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate determina distensia abdominală; ruptura în duoden a anevrismului abdominal este manifestată clinic ca o hemoragie digestivă masivă [10]. Examen obiectiv La examenul obiectiv palparea poate decela multe anevrisme, doar la pacienții obezi fiind mai dificil sau imposibil acest lucru. Palparea pune în evidență o masă pulsatilă extinsă variabil de la apendicele xifoid până la ombilic, dar dimensiunea transversală a anevrismului este de cele mai multe ori supraapreciată de către clinician. Trebuie luat în considerare faptul că masa pulsatilă poate fi secundară unei aorte tortuoase, ectaziate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a anevrismului este de cele mai multe ori supraapreciată de către clinician. Trebuie luat în considerare faptul că masa pulsatilă poate fi secundară unei aorte tortuoase, ectaziate. Sensibilitatea palpatorică este variabilă fiind accentuată în caz de progresiune rapidă sau iminență la ruptură. Uneori palparea poate pune în evidență și o boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intermitente Diagnosticul diferențial al claudicației intermitente se face diferențiind cauzele vasculare de cele nevasculare. În primul rând durerea din insuficiența venoasă este o durere de postură și nu de efort, cedează la mers în poziție clinostatică și la ridicarea extremității. Palparea pulsului arterial face diagnosticul mai ușor chiar în condițiile în care bolnavii au edeme la nivelul membrelor inferioare. Au fost dezvoltate câteva chestionare pentru a supraveghea prezența și severitatea claudicației: chestionarul Rose, chestionarul de claudicație Edinburgh și chestionarul de claudicație
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la acești pacienți: cerebrale, coronariene și viscerale. Examenul clinic se efectuează obligatoriu apreciind modificarea observată la un membru, comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic semiologic urmărește trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale [1, 5-7, 10-12]. INSPECȚIA ARTERELOR a. Atitudinea: în ischemiile severe avansate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu celălalt membru. Diagnosticul clinic semiologic urmărește trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale [1, 5-7, 10-12]. INSPECȚIA ARTERELOR a. Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale [10]. PALPAREA ARTERELOR ȘI PULSUL ARTERIAL [10, 27, 28, 34, 51] Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nevrotici și femeile cu gastroenteroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale [10]. PALPAREA ARTERELOR ȘI PULSUL ARTERIAL [10, 27, 28, 34, 51] Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale [10]. PALPAREA ARTERELOR ȘI PULSUL ARTERIAL [10, 27, 28, 34, 51] Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]