1,612 matches
-
au trebuit să facă față rezistenței în masă a populației civile. Date fiind pierderile grele suferite de parașutiștii germani, Adolf Hitler a interzis efectuarea oricărei operațiuni aeropurtate de mare amploare. În schimb, Aliații au fost impresionați de potențialul trupelor de parașutiști și au început crearea propriilor divizii aeropurtate. Trupele aliate au fost cantonate în Creta după declanșarea invaziei italiene în Grecia pe 28 octombrie 1940. Deși atacul inițial al italienilor a fost respins cu succes de eleni, atacul declanșat de germani
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
respingă aproape orice încercare de atac amfibiu german. Dată fiind însă superioritatea aeriană pe care o dețineau, germanii au optat pentru declanșarea unui atac aeropurtat. Atacul din Creta a fost prima invazie aeropurtată în adevăratul înțeles al cuvântului, cu folosirea parașutiștilor și a infanteriei transportate cu planoarele, e adevărat la o scară mai redusă decât viitoarele asalturi aliate din timpul debarcării din Normandia. Germanii mai folosiseră trupe aeropurtate pe scară mai mică în timpul invadării Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Franței și Greciei
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
e adevărat la o scară mai redusă decât viitoarele asalturi aliate din timpul debarcării din Normandia. Germanii mai folosiseră trupe aeropurtate pe scară mai mică în timpul invadării Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Franței și Greciei continentale. În cazul invaziei din Grecia parașutiștii au fost folosiți doar pentru ocuparea unui pod peste Canalul Corint care fusese pregătit pentru a fi aruncat în aer de către geniștii britanici. Geniștii germani au aterizat cu planoarele lângă pod, iar parașutiștii au atacat perimetrul defensiv britanic. Podul a
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Greciei continentale. În cazul invaziei din Grecia parașutiștii au fost folosiți doar pentru ocuparea unui pod peste Canalul Corint care fusese pregătit pentru a fi aruncat în aer de către geniștii britanici. Geniștii germani au aterizat cu planoarele lângă pod, iar parașutiștii au atacat perimetrul defensiv britanic. Podul a distrus parțial în timpul luptelor, ceea ce a încetinit înaintarea germană și a permis evacuarea a 18.000 de soldați aliați în Creta și a 23.000 în Egipt, e adevărat, cu prețul pierderii întregului
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
cucerirea punctelor cheie ale insulei, inclusiv a aeroporturilor, care ar fi fost folosite pentru transportul rezervelor și proviziilor pe calea aerului. Corpul aerian al 11-lea urma să coordoneze atacul Diviziei a 7-a aeriene (care urma să-și lanseze parașutiștii din avioane sau cu planoarele) și a Diviziei de debarcare aeriană a 22-a (care avea să fie transportată pe aeroporturile cucerite de primul val al atacului). Inițial, atacul trebuia declanșat pe 16 mai, dar a fost amânat pentru 20
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Generalul Freyberg era informat despre existența puternicii componente aeropurtate a atacului și a început să pregătească poziții defensive în preajma aeroporturilor și de-a lungul coastei nordice a insulei. Pregătirile defensive au fost însă încetinite de lipsa echipamentelor moderne. În plus, parașutiștii germani aveau să aibă o putere de foc egală cu cea a apărătorilor, dacă nu chiar mai mare. În afară de aceasta, mai trebuie spus că deși informațiile primite de Freuberg erau foarte detaliate, ele proveneau doar din decriptarea transmisiunilor care foloseau
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
recul „7,5 cm Leicht Geschütz 40”, care, la o greutate de doar 145 kg, cântărea de zece ori mai puțin decât tunul de câmp standard de 75 mm, dar avea o rază de acțiune aproape la fel de mare - 5 km. Parașutiștii germani erau înarmați cu pușca Karabiner 98k, iar cam un sfert dintre ei erau dotați în plus și cu pistoale mitralieră MP40. Aproape fiecare pluton de parașutiști era dotat cu o mitralieră MG 34. Germanii foloseau parașute colorate după un
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
75 mm, dar avea o rază de acțiune aproape la fel de mare - 5 km. Parașutiștii germani erau înarmați cu pușca Karabiner 98k, iar cam un sfert dintre ei erau dotați în plus și cu pistoale mitralieră MP40. Aproape fiecare pluton de parașutiști era dotat cu o mitralieră MG 34. Germanii foloseau parașute colorate după un anumit cod pentru a distinge proviziile parașutate - armament, muniție, alimente, medicamente, etc. Echipamentele mai grele, precum "Leichtgeschütz 40", erau parașutate cu parașute triple, special proiectate pentru a
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
textil care puteau fi derulate și aranjate în forme predefinite și erau folosite la coordonarea acțiunilor forțelor terestre cu avioanele de atac la mică înălțime sau cu cele de aprovizionare. Spre deosebire de practica din forțele aeropurtate ale altor națiuni, aceea ca parașutiștii să fie lansați împreună cu armamentul personal, armamentul parașutiștilor germani era lansat separat în recipiente de tablă. Această practică permitea lansarea rapidă a parașutiștilor din avioanele de transport, dar îi lăsa practic dezarmați în primele minute după aterizare până la recuperarea armamentului
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
forme predefinite și erau folosite la coordonarea acțiunilor forțelor terestre cu avioanele de atac la mică înălțime sau cu cele de aprovizionare. Spre deosebire de practica din forțele aeropurtate ale altor națiuni, aceea ca parașutiștii să fie lansați împreună cu armamentul personal, armamentul parașutiștilor germani era lansat separat în recipiente de tablă. Această practică permitea lansarea rapidă a parașutiștilor din avioanele de transport, dar îi lăsa practic dezarmați în primele minute după aterizare până la recuperarea armamentului lansat separat. La acest dezavantaj se adăuga și
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
mică înălțime sau cu cele de aprovizionare. Spre deosebire de practica din forțele aeropurtate ale altor națiuni, aceea ca parașutiștii să fie lansați împreună cu armamentul personal, armamentul parașutiștilor germani era lansat separat în recipiente de tablă. Această practică permitea lansarea rapidă a parașutiștilor din avioanele de transport, dar îi lăsa practic dezarmați în primele minute după aterizare până la recuperarea armamentului lansat separat. La acest dezavantaj se adăuga și cel al parașutelor prost proiectate, care făcea ca parașutiștilor să le fie imposibil să-și
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Această practică permitea lansarea rapidă a parașutiștilor din avioanele de transport, dar îi lăsa practic dezarmați în primele minute după aterizare până la recuperarea armamentului lansat separat. La acest dezavantaj se adăuga și cel al parașutelor prost proiectate, care făcea ca parașutiștilor să le fie imposibil să-și schimbe traiectoria spre locul unde aterizaseră recipientele cu armament. Chiar și în cazul celor 25% dintre parașutiști, care făcuseră saltul cu pistoale mitralieră asupra lor, ei se aflau în dezavantaj față de luptătorii din defensivă
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
armamentului lansat separat. La acest dezavantaj se adăuga și cel al parașutelor prost proiectate, care făcea ca parașutiștilor să le fie imposibil să-și schimbe traiectoria spre locul unde aterizaseră recipientele cu armament. Chiar și în cazul celor 25% dintre parașutiști, care făcuseră saltul cu pistoale mitralieră asupra lor, ei se aflau în dezavantaj față de luptătorii din defensivă datorită razei de acțiune mici de acțiune a armelor. Numeroși parașutiști au fost uciși în timp ce încercau să-și recupereze recipientele cu arme. Soldații
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
unde aterizaseră recipientele cu armament. Chiar și în cazul celor 25% dintre parașutiști, care făcuseră saltul cu pistoale mitralieră asupra lor, ei se aflau în dezavantaj față de luptătorii din defensivă datorită razei de acțiune mici de acțiune a armelor. Numeroși parașutiști au fost uciși în timp ce încercau să-și recupereze recipientele cu arme. Soldații greci erau înarmați cu carabina „Mannlicher-Schönauer 6,5 mm” sau cu pușca „8 mm Steyr-Mannlicher M1895”, cele din urmă primite ca reparații de război după încheierea primei conflagrații
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
mm, aflate în număr aproximativ egal în jurul celor două aeroporturi importante ale insulei. Tunurile erau camuflate cu grijă, de cele mai multe ori în apropierea plantațiilor de măslini. Unele dintre baterii au primit ordinul să nu deschidă focul în timpul atacului inițial al parașutiștilor pentru a nu-și dezvălui pozițiile și pentru a nu fi atacate de aviația germană. Blindatele aliate erau nouă tancuri Matilda IIA și 16 tancuri ușoare Mark VIB. În acel moment, lucru obișnuit de altfel pentru unitățile de blindate britanice
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
generalul Alexander Löhr, și comandantul naval, contraamiralul Karl-Georg Schuster, propuneau o concentrare masivă a atacului în zona aeroportului Maleme, prin care s-ar fi obținut o superioritate copleșitoare a forțelor. În schimb, generalul-maior Kurt von Student dorea dispersarea trupelor de parașutiști pe o suprafață mai mare, pentru a folosi la maximum efectul atacului surpriză. Cucerirea aeroportului Maleme, obiectivul principal, oferea mai multe avantaje: era cel mai mare aeroport, pistele sale suportând aterizările celor mai grele avioane de transport, care ar fi
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
rapiditatea sa. Forțele germane au fost împărțite în trei grupuri de luptă - „Centru”, „Vest” și „Est” - fiecare având un nume de cod și obiective distincte. Atacul urma să fie dat de 750 de soldați transportați cu planoarele, 10.000 de parașutiști, 5.000 de vânători de munte transportați pe calea aerului și 7.000 de soldați debarcați în urma unei operațiuni amfibii. Cele mai numeroase efective le avea grupul „vest”. Doctrina trupelor aeropurtate germane se baza pe parașutarea unor efectiva reduse direct
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
puteau arăta mai grijulii, în cazul planoarelor, care nu erau proiectate pentru a fi refolosite, piloții au abordat cu mult mai mare curaj absolut orice teren care se arăta propice aterizării. În ziua de 20 mai la ora 8 dimineața, parașutiștii germani au aterizat lângă aeroportul Maleme și orașul Chania. Batalioanele neozeelandeze 21, 22 și 23 apărau aeroportul Maleme și regiunea înconjurătoare. Germanii au suferit pierderi foarte mari în primele ore ale invaziei. O companie a Batalionul al 3-lea din
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
îndeplinească misiunile ordonate, ele au reușit să organizeze poziții defensive puternice, aliații fiind nevoiți să ducă lupte grele pentru eliminarea acestor pungi de rezistență. Forțele poliției din insulă, sprijiniți de cadeți și de voluntarii civili, au urmărit un detașament de parașutiști germani aterizați la Kastelli. Regimentul al 8-lea elen și elemente ale forțelor din insulă au dus lupte pentru eliminarea Batalionului de recunoaștere al 95-lea la Kolimbari și Paleochora, zona fiind importantă deoarece aici era așteptată debarcarea forțele de
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
la luptele pentru apărarea insulei cu diferite tipuri de arme. Au fost folosite chiar și puști vechi, din perioada războaielor cu turcii. În alte cazuri, civilii au pornit la luptă cu unelte luate din ateliere, grajduri sau bucătării. Astfel, mulți parașutiști au fost au fost înjunghiați sau loviți cu obiecte contondente, fiind surprinși de către civili în plantațiile de măslini. Există un caz documentat al unui parașutist încurcat în harnașamentul parașutei sale, lovit mortal cu bastonul de lemn de un bătrân cretan
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
civilii au pornit la luptă cu unelte luate din ateliere, grajduri sau bucătării. Astfel, mulți parașutiști au fost au fost înjunghiați sau loviți cu obiecte contondente, fiind surprinși de către civili în plantațiile de măslini. Există un caz documentat al unui parașutist încurcat în harnașamentul parașutei sale, lovit mortal cu bastonul de lemn de un bătrân cretan. Cretanii au înlocuit rapid mulțimea de arme improvizate pe care le foloseau cu armele ușoare capturate de la germani. Acțiunile civililor nu s-au limitat numai
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
harnașamentul parașutei sale, lovit mortal cu bastonul de lemn de un bătrân cretan. Cretanii au înlocuit rapid mulțimea de arme improvizate pe care le foloseau cu armele ușoare capturate de la germani. Acțiunile civililor nu s-au limitat numai la atacul parașutiștilor izolați, ci cretanii au participat și la contraatacurile armatei regulate elene de la dealul Kastelli și de la Paleochora. Civilii au atacata și trupele germane aflate la vest de Heraklion, sau în centrul orașului, după înaintarea încununată de succes a invadatorului. Aceasta
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
încununată de succes a invadatorului. Aceasta a fost prima dată în timpul războiului când germanii au întâmpinat o rezistență generalizată și violentă din parte populației civile, rezistență care le-a dat mari probleme invadatorilor. Totuși, după ce au depășit șocul acestor acțiuni, parașutiștii germani au reacționat cu foarte mare violență. În condițiile în care partizanii cretani nu purtau nici un semn distinctiv (insigne, brasarde, uniforme), parașutiștii germani nu s-au simțit obligați să respecte vreuna dintre prevederile convențiilor de la Geneva în caz de război
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
parte populației civile, rezistență care le-a dat mari probleme invadatorilor. Totuși, după ce au depășit șocul acestor acțiuni, parașutiștii germani au reacționat cu foarte mare violență. În condițiile în care partizanii cretani nu purtau nici un semn distinctiv (insigne, brasarde, uniforme), parașutiștii germani nu s-au simțit obligați să respecte vreuna dintre prevederile convențiilor de la Geneva în caz de război. După cum s-a mai amintit, majoritatea cretanilor erau republicani „venizeliști”, ca de altfel numeroși locuitori ai Greciei continentale. În 1924, regele George
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
unui atac aeropurtat, ar reuși o mare lovitură propagandistică. Regele era găzduit într-o vilă din satul Perivolia, lângă Chania. Regele și anturajul său au fugit din această reședință spre proprietatea primului ministru, Emmanouil Tsouderos, de unde au putut urmări aterizarea parașutiștilor germani în apropierea vilei regale. S-a dovedit mai târziu că parașutiștii nu aveau ca sarcină capturarea regelui, ci fuseseră lansați din greșeală în acel sector, obiectivul lor fiind în sectorul Galatas. Royal Navy era gata în orice moment să
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]