8,430 matches
-
Chiar dacă, până la Al Doilea Război Mondial, Franța avea un rol privilegiat în cultura planetei, devenise deja limpede că modelul american de societate și cultură exercitau fascinația majoră. Insignifianța actuală a culturii franceze e privită mai degrabă prin prisma schimbării de paradigmă de la începutul anilor '80. Atunci, sub influența nefastă a ministrului socialist al culturii, Jack Lang, Franța a îmbrățișat ideologia a ceea ce deja se profila a fi "political correctness", modificând radical felul în care era privită creația. De la formula care asigurase
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
în zona Belgiei, Olandei și Germaniei, si pe care acum o regasea în chip neașteptat tocmai în Ardeal, chiar dacă într-o formă arhaica, părăginita și totuși mulțumitor de conservata. Într-un cuvînt, Eugčne Van Itterbeek a trait revelația descoperirii aceleiași paradigme culturale într-un colț de lume pe care il crezuse cu totul străin și cu totul diferit de Occident. Într-un fel, și-a regăsit propria lume prin mijlocirea arhitecturii și spiritului așezărilor săsești. Priveliștea locurilor i s-a părut
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
fie axioma. Dovedită, între altele, și de ineficacitatea majorității încercărilor de definire. Oarecare interes au stârnit în schimb schițele de istorie a canonului. Trebuie precizat că ele au fost anticipate de conștiința că schimbările se fac în literatură prin reformarea paradigmei. De acest lucru au fost conștienți scriitorii generației '80, promotorii ideii de postmodernism. Ei n-au vorbit de la început despre schimbarea lecturii, adică despre canonul propriu-zis. Citiseră probabil cărțile lui Lyotard și Kuhn, dar nu și pe a lui Harold
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
Un amănunt și mai important întrerupe însă, la vreme, acest tablou: "Următoarea întrebare este dacă, din anii '80 încoace, avem de-a face cu o schimbare de canon. Întrebarea a fost de obicei confundată cu aceea care privea schimbarea de paradigmă. În fond însă, paradigma postmodernă care succede celei moderne nu a impus un canon postmodern. Încercările, puține, au fost timide și s-au referit aproape exclusiv la literatura contemporană. Tevatura a fost reluată după 1989, deși era evident că revoluția
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
important întrerupe însă, la vreme, acest tablou: "Următoarea întrebare este dacă, din anii '80 încoace, avem de-a face cu o schimbare de canon. Întrebarea a fost de obicei confundată cu aceea care privea schimbarea de paradigmă. În fond însă, paradigma postmodernă care succede celei moderne nu a impus un canon postmodern. Încercările, puține, au fost timide și s-au referit aproape exclusiv la literatura contemporană. Tevatura a fost reluată după 1989, deși era evident că revoluția nu putea da naștere
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
Daniel Corbu ajunge, cfr. excelentului studiu introductiv semnat de Theodor Codreanu, la "această ezitare ironică între modernism și post-modernism", ceea ce atestă "un bun instinct artistic, care s-ar putea să fie în favoarea autorului fiindcă lasă deschisă o portiță spre următoarea paradigmă poetică, a transmodernității". Evitând la timp exhibiționismul parodico-ludic al optzeciștilor, cărțile sale pledează pentru un "postmodern moderat", vrăjit de Babelul livresc universal, dar nu într-atât încât să nu aibă tăria rupturii de modele, fie că se numesc Eminescu, Elytis
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
termenii - moartea, fatalul, femininul, simularea - s-au metabolizat unii în alții, parcurgînd un fel de spirală. N-am avansat nici măcar cu un pas pentru a ne apropia de o eventuală finalitate. N-am făcut decît să parcurgem o serie de paradigme care nu-și află sfîrșitul și care nu își primesc finalitatea decît în momentul în case se metamorfozează. Căci, dacă mor conceptele, ele mor de propria lor moarte frumoasă, dacă pot spune așa, trecînd de la o formă la alta - ceea ce
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
de o zonă "tradiționalistă", în variantă transilvană, însă reconstituită într-o cheie modernă care, dincoace de straturile unei memorii ancestrale, aduce anxietăți subtile, un joc metaforic și sintactic ce-o integrează prezentului. Prea puțin se păstrează din mesianismul, exhortația, solemnitatea paradigmei, în favoarea unor tonalități relativizante, a unor ambiguități mai peste tot prezente. Cu toate acestea, spiritul locului, incomodat de realitatea imediată, dar totodată stînjenit de tendința "demitizantă", își caută supape, impulsul unei semeții haiducești fiind introdus cu parola badinajului: "deșteaptă-te
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
neobișnuit. Cercul pare ermetic închis, de vreme ce ești condamnat la "normalitate", autor bun de citit abia după ce ai fost considerat excentric! Am senzația că, pentru câteva decenii de-acum înainte, zarurile au fost aruncate și că doar o imensă schimbare de paradigmă social-politică va remodela și redimensiona ierarhiile culturale actuale. E posibil ca un astfel de cutremur să se producă. După cum e foarte posibil ca el să ne prindă iarăși nepregătiți. E un fapt că lumea de azi citește din ce în ce mai puțin. Să
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
Breban") semnat de Marian Victor Buciu. Concentrat și convingător, textul oferă o lectură plină de cîștiguri. Iată o mostră despre stilul lui Breban: "Marea dificultate a fost să-și descopere sau să-și inventeze un tipar, o matrice, sau o paradigmă lingvistică, sintactică, o obsesie frastică. Fraza actuală, dezvăluie el, datează abia de la 28 de ani, de la a treia variantă a Franciscăi. Abia atunci a pus capăt imposturii și, devenind ceea ce era, corectîndu-și inhibiția pînă la - cum s-a dovedit în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
pînă la sleire. Și cel mai grav este că literatura franceză nu mai inspiră sentimentul valorii. S-a ajuns într-un punct în care oboseală cronică a unei culturi altădată dătătoare de canon seamănă tot mai mult cu sfîrșitul unei paradigme literare. Eugčne van Itterbeek trece în revistă coordonatele acestei decăderi și, chiar dacă nu împărtășește scepticismul alarmat al francezilor, are luciditatea de a indica punctele vulnerabile ale culturii contemporane. Un glas tare slab Un articol pe cât de avizat, pe atât de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
Elian, Mircea Eliade, Nestor Ignat, Ion Iliescu, Leo Iorga, Ioan Juvara, Dan Lăzărescu, Grigore Moisil, Constantin Noica, Adrian Oredean, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Andrei Pleșu, Nicolae Steinhardt, Ionel Tudor sau Octavian Paler. Dacă există așadar un spirit "spirist", adică o paradigmă educativă moștenită de pe vremea venerabilului Spiru, atunci cele două autoare nu numai că se simt pătrunse de el ca de un veritabil genius loci, dar pe deasupra vor să-l transmită mai departe sub forma colocvială a depănării dialogului de față
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
Mots ŕ Mots. Raportul secret al lui Hrușciov despre crimele lui Stalin va veni abia în 1956, lămurind definitiv lucrurile. Fierberile politice se împleteau cu mari transformări în viziunea filosofică europeană asupra cunoașterii. Menționez câteva elemente ale acestei schimbări de paradigmă, numai întrucât se întâlnesc cu intuițiile și ideile ce au dat naștere textelor din Cuvântul din cuvinte. În 1945 Maurice Merleau-Ponty publica Phénoménologie de la Perception, lucrare în care abordează experiența corpului și problema statutului propriului corp ca fenomen, nu ca
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
la suprafața lucrurilor. Totul e să fii trimis mai departe, totul e să nu te oprești. Dacă te oprești, apare pericolul de a cădea pe gînduri, de a deveni reflexiv, caz în care problemele de conștiință sunt inevitabile. Iar noua paradigmă culturală nu rabdă problemele de conștiință, tribulațiile și frămîntările meditative, adică timpii morți, intervalele golite de acțiune, pe scurt viața în spirit. A fi reflexiv e condiția sigură a ratării. E ca și cum întreaga omenire începe să sufere de un sindrom
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
pentru că oferă oamenilor o experiență inedită. Experiența aceasta am numit-o deja: alunecarea fără oprire dintr-un loc în altul. Care e sensul acestei alunecări? Plăcerea de a luneca. Cine subestimează voluptatea țîșnirii la suprafața lucrurilor nu poate înțelege noua paradigmă culturală. Așa cum există plăcerea alunecării pe schiuri, tot așa există plăcerea navigării pe internet, a zapării programelor de televizor, a răsfoitului ziarelor, a schimbării cravatelor etc. În aparență, totul pare frivol, în realitate, plăcerea aceasta surclasează orice altă experiență hedonistă
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
se află altundeva, dar nu în paginile ei. Cartea își pierde autarhia, iar noul ei rost este să te trimită repede la altceva. Cînd o carte te silește să zăbovești asupra ei, recitind-o și studiind-o, ea aparține celeilalte paradigme. În schimb, noua carte trebuie să fie citită ușor, plăcut și repede, altminteri timpul destinat lecturii începe să semene cu un timp mort și plicticos. Lectura se cere a fi făcută cu psihologia clientului de fast food-uri: fără efort și
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
a atenua spaima provocată de o știre apocaliptică, alege să ne-o spună pe un ton jovial. De aici mina zglobie cu care ne anunță domnia barbariei. Cum s-ar spune, viitorul e trist, dar să nu intrăm în panică. Paradigma culturală poate să dispară, dar nu e un capăt de lume, căci nu e prima oară în istoria omenirii cînd au loc asemenea schimbări. Și atunci, de ce să ne lamentăm? Cum să nu ne lamentăm cînd ni se ia aerul
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
apă murdară, în arena publică (...) Faptul că toată risipa de mine însămi nu a reușit să schimbe aproape nimic nu e decât o circumstanță agravantă. Inutilitatea îi răpește sacrificiului ultima justificare: sensul". Soarele de apoi (2000) nu schimbă prea mult paradigma. Dacă meditațiile încordat-elegiace n-ar avea, totuși, un timbru rafinat și o imagistică îndreptată spre serafic, filosofarea ar pune stăpânire dăunătoare. Pentru că există un soi de intelectualism care stăvilește puterea vizionară. Sensibilitatea metafizică pare să se înfiripeze, dar trăiește prea
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
prin probe multiple pentru a accede, finalmente, la o lectură minimalistă a lumii, aproape de factură Zen, în care epica devine un balast, iar retorica o piedică în fața înțelegerii și chiar a trăirii. Astfel, Gherasim se înscrie, formal și moral, în paradigma unui Orient vast, în care intră nu doar creștinismul răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale nonfigurative, la limita bidimensionalului cu geometria și cu abstracția, care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
că excepția de neconstituționalitate este expresia, în sistemul nostru normativ, a controlului concret de constituționalitate, astfel încât atât instanței a quo, cât și celei a quem le revine competența de a verifica, în proceduri distincte, dacă aceasta se plasează în paradigma controlului concret de constituționalitate. Dacă în privința instanței a quo, verificarea condițiilor de admisibilitate ține de îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, pentru instanța a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității legii cu eventuala consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
la nivelul sistemului național de învățământ în perioada stării de alertă au impus alinierea resurselor umane și de infrastructură astfel încât activitățile de învățare-predare-evaluare să se poată desfășura cu o importantă componentă digitală, atrăgând după sine și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul clasic de desfășurare a formei de învățământ cu frecvență, având în vedere evoluția rapidă și adaptarea beneficiarilor sistemului de învățământ universitar noii paradigme, respectiv o abordare cu o importantă componentă digitală, pentru satisfacerea nevoii de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 69 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255738]
-
cu o importantă componentă digitală, atrăgând după sine și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul clasic de desfășurare a formei de învățământ cu frecvență, având în vedere evoluția rapidă și adaptarea beneficiarilor sistemului de învățământ universitar noii paradigme, respectiv o abordare cu o importantă componentă digitală, pentru satisfacerea nevoii de asigurare a unei continuități care să permită desfășurarea întregului proces cu respectarea standardelor de calitate, ținând cont de faptul că în forma actuală a Legii educației naționale nr.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 69 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255738]
-
modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tuberculoză. Schimbarea modelului de îngrijire, asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, teste de diagnostic, vaccin, etc.) sunt esențiale pentru eliminarea tuberculozei în România. Abordări cheie: Schimbarea paradigmei de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale, coordonate, sinergice, pentru accelerarea procesului; Intervențiile ar trebui să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale, ci și pe ținte de sănătate publică și intervenții
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]
-
la cunoașterea și înțelegerea completă a nevoilor pe care le au beneficiarii. O rețea optimă de servicii utilizează în mod judicios resursele alocate și este flexibilă și compatibilă în raport cu standardele de calitate ale domeniului. Acest lucru înseamnă că paradigma serviciilor este axată pe pacient, iar serviciile sunt alocate individual, în funcție de nevoi, luând în considerare factorii individuali, fără a se risipi resurse. Aceeași paradigmă se aplică și în cazul implementării criteriilor clare și realiste pentru determinarea eligibilității fiecărui
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259232]