1,125 matches
-
își are rădăcinile în antichitatea elenă, Evul Mediu și Renaștere, și devine, în epoca cuantică, o știință bio-fizico-medicală. Cele douăsprezece diviziuni ale spiralogiei bio-fizico-medicale sunt emblematice și sunt reprezentate atât de personalitățile paradigmatice, cât și de cele din umbră. Personalitatea paradigmatică descoperitoare a legilor naturii este cea pe care istoria a învestit-o cu atributul celebrității. Etapele cunoașterii conștiente a bio-fizico-medicinei, în absența treptelor anterioare, sunt identice cu exemplul dat de Solomon Marcus 1, care se întreabă cum s-ar putea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pagini. Deci: la întrebarea dacă Aristotel, Hippocrate și Leonardo da Vinci aparțin progresului bio-fizico- medicinei, răspunsul este DA. Spiralogia cunoașterii ne invită să medităm asupra următoarelor teme: I. Elenismul antic, care a avut ca figuri reprezentative (pentru biomedicină) zece personalități paradigmatice, și anume: Pitagora, Socrate, Hippocrate, Democrit, Platon, Aristotel, Euclid, Ptolomeu, Arhimede și Galen. Ei reprezintă 700 de ani de cultură și civilizație care, prin valoarea descoperirilor lor în domeniul filosofiei, matematicii, astronomiei și biologiei pun bazele biomedicinei, în primele ei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primele ei spirale de evoluție. Caracteristicile comune sunt: a) însușirea enciclopedică a culturii contemporane lor, b) sesizarea esențialului, c) întemeierea de școli și discipoli, d) interdisciplinaritatea, e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
școli și discipoli, d) interdisciplinaritatea, e) moralizarea. II. Evul Mediu (în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius, Sacharias Jansen, William Harvey, John Dalton. 2. Spira "microbiologie-imunologie-epidemiologie", reprezentată prin: Leeuwenhoek, Daniel Gabriel Fahrenheit, Lady
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Christiaan Barnard. 13. Spira "biochimiei", reprezentată prin: Antoine Lavoisier, Friedrich Wohler, Dimitri Ivanovici Mendeleev. 14. Spira "biofizicii" cu reprezentanții săi: Isac Newton, Georg Friedrich Riemann. 15. Spira "cuantică", reprezentată prin: Albert Einstein, Niels Bohr, Campton, Werner Heisenberg, John Kovac. Personalitățile paradigmatice ale elenismului Pitagora din Samos (570-495 î.e.n.), filosof și matematician grec, este figura dominantă a filosofiei presocratice a secolului VI î.e.n. Se bucură în timpul vieții de un enorm prestigiu, fapt remarcat de Platon și de Aristotel. În paralel cu intensele
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
era limitată în epoca sa la numere întregi, el o consideră baza tuturor științelor. Pitagora Teorema care-i poartă numele îi situează pe babilonieni, care o descoperiseră cu un mileniu înainte, pe spirala umbrei cu care se împletește spirala descoperirilor paradigmatice. Teorema lui Pitagora stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a și b, este egală cu pătratul ipotenuzei: a2 + b2 = c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
separe. Au forme diferite, dar, dintre toate, sfera este cea mai mobilă formă. Teoria atomilor indivizibili se dovedește a fi greșită. Dar atributul esențial dat de Democrit atomilor și, în special, mișcării lor continue, ce necesită un spațiu liber, este paradigmatic pentru antichitatea elenistă. Poate la aceasta a contribuit și faptul că, în matematică, Democrit a fost un precursor al calculului infinitezimal. Teoria atomistă, apărută ca ipoteză care se opune teoriei școlii eleate, este confirmată, două milenii mai târziu, când geniul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la întâlnirea lor. Înlocuirea de câtre Lobacevski a postulatului paralelelor al lui Euclid cu postulatul funcțiilor hiperbolice de variabile complexe, a dus la descoperirea geometriilor neeuclidiene (Lobacevski, Riemann, Bolyai). Archimede, matematician și fizician grec, originar din Siracuza, (287-212 î.e.n.), personalitate paradigmatică a culturii elene, a devenit simbol al matematicianului inovator. S-a impus prin descoperirea metodelor de calcul a suprafețelor regulate și neregulate, determinarea cu precizie a raportului dintre circumferința și raza cercului. A elaborat sisteme de pârghii și scripeți și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de dezvoltare a științelor, este o descriere remarcabilă. El încearcă să descrie modul în care sunt văzute mișcările și formele, dar și cum se realizează vederea binoculară și cum apar iluziile optice. În evoluția cunoașterii, Ptolomeu este considerat o personalitate paradigmatică paradoxală, deoarece contribuie, în egală măsură, la progres, dar și la blocarea lui. Galen din Pergam (130-200 e.n.) este al doilea proeminent medic filosof după Hippocrate, cel care încheie epoca paleospiralogiei grecești a cunoașterii. După studii de matematică, gramatică, logică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cunoașterii și considerarea lui ca o epocă întunecată. Perioada Inchiziției, a arderii pe rug a ereticilor (Giordano Bruno) și a vânătoarei de vrăjitoare, reprezintă o epocă de exaltare a misticismului, conducând la frânarea științelor și triumful exaltării transcendentale. Dintre personalitățile paradigmatice ale Evului Mediu, spiralogia menționează aportul biomedical al următorilor: Ibn Sina Avicenna, Rhazes, Rayhan Biruni, Ali ibn al-Abbas, Aruzi Samarqandi, Averroes, Moses Maimonide, Frederic al II-lea al Siciliei, William din Ockham și Johannes Gutenberg. Pūr Sină Avicenna (980-1037), persan
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
inimă într-o singură contracție ca fiind de 5 ml. Sugerează existența capilarelor pe cale intuitivă, fără însă a putea dovedi acest lucru. Concepția sa despre circulația sângelui de la artere spre vene, într-o permanentă mișcare circulară, poartă în ea o paradigmatică influență aspra biomedicinei. În 1651, William Harvey publică On the Generation of Animals ("Despre generarea animalelor") - un tratat embriologic, bazat pe principiul ex ovo omnia ("toate animalele provin din ouă"), fapt pentru care este considerat tatăl "preformatismului" (știința care suține
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
putea obiecta că destructurarea atomică este o reacție nucleară și nu chimică, pentru a veni în sprijinul teoriei lui Dalton. Însă trebuie recunoscut că prezența izotopilor arată că același atom poate avea greutăți ușor diferite. Dar teoria sa atomică, rămâne paradigmatică pentru știința chimiei secolului XVIII. Cartea Noul sistem al filosofiei chimiei, editată în 1808, este momentul științific care marchează începutul unei noi ere în înțelegerea științei chimiei. Prestigiul pe care și l-a câștigat ca om de știință face ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
institutul său, cinci departamente: de microbiologie generală, de igienă aplicată, de microbiologie morfologică și două de tehnici microbiologice de cercetare. Modelul a fost preluat de douăzecișinouă de țări în care funcționează treizecișidouă de institute similare. Pasteur face parte dintre personalitățile paradigmatice ale căror merite au fost recunoscte de contemporani (ca, de pildă, Giuseppe Verdi), spre deosebire de alții (ca, de exemplu Van Gogh), care nu au cunoscut celebritatea decât postmortem. Pasteur primește mai toate onorurile și premiile din epocă și este înmormântat onorific
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și și-a început activitatea la Spitalul Caritatea, sub îndrumarea profesorului Johannes Peter Müller64 care a îndreptat și pașii lui Theodor Schwann. Faptul acesta scoate și mai pregnant la lumină aportul necelebrităților (rămase în umbra reflectoarelor) la desenarea marilor serpentine paradigmatice ale progresului omenirii. Istoria le datorează respectul. Sub îndrumarea profesorului Müller, învață să mânuiască microscopul. Un alt asistent al profesorului Müller, Robert Froriep 65, îi pune la dispoziție cercetările specialiștilor francezi și englezi în domeniul anatomiei patologice. Este adevărat că
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un element în fiecare an, aproape. În anul 1864, Lothar Meyer 176 publică un articol în care descrie 28 de elemente. John Newlands 177 editează în 1865 Legea octavelor elementelor. Cei patru factori care conduc la desemnarea lui ca persoană paradigmatică, conform spiralogiei sunt: a) publicarea de către Mendeleev a două volume intitulate Principiile chimiei, în care anticipează existența elementelor; b) prezentarea conferinței "Dependența dintre proprietățile greutății atomice și elemente", în ziua de 6 martie 1869, la Societatea Națională Rusă de Chimie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
introducerea schimbărilor impuse de viteza luminii. 3. Echivalența masă-energie E = mc2, definește energia ca fiind egală cu masa obiectului înmulțită cu pătratul vitezei luminii. 4. Mișcarea browniană este mișcarea permanentă a micilor particule suspendate într-un lichid. Aceste patru idei paradigmatice caracterizează noua concepție despre spațiu, timp și materie, contribuții esențiale la spiralogia progresului științific al biomedicinei. Einstein enunță că lumina este formată din particule, cuante, inițial negate chiar de Max Planck 190 și Niels Bohr, dar universal acceptate în 1919
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
parte. Colaborează cu laureații Premiului Nobel (Niels Bohr, Max Planck și Ernest Rutherford 192), în cuantificarea orbitelor electronilor, asemănătoare dinamicii planetelor. Stabilește deflecția luminii de către corpuri masive, aplică teoria relativității la structura universului și afirmă existența unei constante cosmologice. În paradigmaticele sale descoperiri, acest geniu universal a avut momente de incertitudine, amplificate de reacțiile opozante (o lege spiralogică). Moare cu incertitudini legate de teoria cuantică, datorită incongruenței ei cu teza relativității. Declară: God doesn't play with dice ("Dumnezeu nu joacă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
limbaj (indiferent de limba folosită). Nu este cazul să fac aici o incursiune în metalingvistică. Este suficient să precizez ca atât în planul structurii fonematice sau gramaticale a textelor (planul sintagmatic sau lexematic), cât și în cel al semnificațiilor (planul paradigmatic) există imprecizii. Ele țin de însuși modul cum sunt alcătuite limbile (dicționare, alfabete, gramatici generative etc.), cât și de natura imprecisă a funcției semantice, care aplică cuvintele sau sintagmele pe elementele și mulțimile pe care le desemnează și care definesc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după Lazăr Vlăsceanu, patru clase de elemente ale metodologiei: a. enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru structura paradigmatică a unei teorii și convertite în principii metodologice de orientare a abordării realității sociale; b. metodele și tehnicile de culegere a datelor empirice (observația, experimentul, ancheta); c. tehnicile și procedeele de prelucrare a datelor și informațiilor empirice de ordonare, sistematizare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
bestiarele (figurile animaliere simbolice), codurile profesionale sau cele ritualice și structurile spațio-temporale (cronotopoï) pot fi încadrate în așa-numitele clase "morfologice". Toate acestea se regăsesc în discurs (text sau imagine) fie inserate pe cele patru nivele majore (câte am identificat) − paradigmatic, sintagmatic, morfologic și al unităților funcționale de bază, respectiv imaginea, simbolul și semnul −, fie în structuri combinatorii, create între ele. Materia imaginarului se poate manifesta în procesul de creație într-un număr nelimitat de forme particulare, atunci când se ordonează în funcție de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie în accepțiunea pre-creștină, fie creștină, fie reieșită din "contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație mistificatoare", ci este o schemă a gândirii colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile imaginative, care generează, pe măsură ce întâlnesc dimensiunea temporală a narațiunii, modelele mitice sau religioase, tipurile legendare și istorice, precum și sub-tipurile socio-culturale). Dacă, după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care acestea le formează. Ideologia este una din aceste structuri, înțeleasă și ea drept proiecție a unei realități dezirabile, plecând de la așteptările colective, ca o ofertă de modificare a celei trăite efectiv. Sistemul imaginarului, oricum stabilizat de un nivel major, paradigmatic − al arhetipurilor, al ideilor primordiale legate de geneză și de întemeiere −, primește dinspre gândirea practică și dinspre cea intelectuală "soluțiile" de transformare a lumii, pe care le integrează în rețeaua discursului identitar, unde le păstrează active. Când mitul și simbolul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
astfel încât să le putem citi și înțelege ierarhia, relațiile de determinare, "legile" și profilul. Ele sunt relevate fie de structuri, fie apar ca unități individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică. Palierul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]