3,620 matches
-
Răul de mare (monografie), Constanța, 1901, p. 49. 24. Zosin P., Expertiza psihiatrică cu referire la articolele respective din legile române în vigoare sub raportul medical, juridic și social, București, 1902, p. 62. 25. Zosin P., Nevropatia în antichitate: neurastenia, paralizia generală și alcoolismul pe timpul lui Seneca, în revista Spitalul, nr. 11, 1903, pp. 12-19. 26. Zosin P., Nebunia lui Eminescu, în revista Spitalul, nr. 11, 1903. 27. Zosin P., Confuzia mintală și demența precoce, în revista Spitalul, nr. 18, 1903
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sever, cu atât vindecarea se producea mai repede". C. I. Parhon menționează utilizarea torpilajului lui Clovis Vincent sau a unei metode echivalente și se ridică împotriva teoriei "sugestiei" la isterici: Apoi, în ce fel se realizează pe cale de sugestie o paralizie, când cea mai mică încercare de a mișca membrul ar fi urmată de mișcarea efectivă? De asemenea, pentru ce accesele isteriei au totdeauna nevoie de spectatori și nu se produc când este sala goală? Pentru că izolarea le face să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
comparații instructive. Din datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală (și psihoză) pe bază sifilitică.................... 9,3-34,4 Pelagră....................................................................................0,3-16,83 Alcoolism......................................................................................0,9-5 Encefalită (și urmările ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația actuală este elocventă. În lucrările sale de psihiatrie socială, C. I. Parhon a militat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cunoscuta metodă de șoc hipoglicemic insulinic preconizată de von Sackel. În terapia maniei și melancoliei, C. I. Parhon, în spiritul teoriei endocrino-humorale, a încercat tratament cu ser melancolic la maniaci și invers, cu rezultate încurajatoare. A încercat, de asemenea, tratamentul paraliziei generale progresive cu lichid cefalorahidian recoltat de la paralitici general ameliorați. În 1957, în prefața la "Opere alese" spunea: "Ar merita poate o oarecare atenție ideea ce am avut-o de a trata paraliticii general prin injecții de lichid cefalorahidian de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913, demența precoce este, "ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept penal și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dans la manie et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medulară, pag. 62. Dec. 1924. R 1. Racovitza G. Quatre cas d'aphasie postexanthématiques. Mai 1921, nr. 5-6. 2. Radovici A., Schachter N., Cohen E. Le réflexe palmomentonnier chez les vieilles. 1933, nr. 5-6. 3. Révecz G. Un caz de paralizie bulbară, pag. 68. Dec. 1924, nr. 2. 4. Dr. Ronnefeld. Un cas d'empoisonnment par des semances de stramoine, pag. 84. Dec. 1924, nr. 2. S 1. Sager O. et Kreindler A. La plasticité du système nerveux des animaux en
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sugestia". 135 "Ce este și ce nu este isteria", Noua revistă medicală, București, 1936, nr. 1. 136 Bulletins et mémoires de la Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de drept
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cazul hiperesteziilor superficiale, masajul trebuie adaptat corespunzător (procedeele și tehnicile folosite fiind reduse ca intensitate), sau trebuie abandonat, pentru moment. în hipoesteziile datorate lezării nervilor senzitivi periferici, se pare că masajul nu are nici o influență directă. Tulburările motorii luând forma paraliziilor, parezelor sau diskineziilor, singurul rol al masajului este acela de a întreține musculatura. Urmărind acest obiectiv, procedeele și tehnicile de masaj se constituie ̀ n puternice stimulări proprioceptive și fac să se câștige timp ̀ n reapariția contracției voluntare; ̀
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
el constând ̀ n principal din frământatul profund al țesuturilor subcutanate (10^ de zonă) și vizând prevenirea apariției escarelor. Edemele cutanate și subcutanate, frecvente în afecțiunile traumatice ale nervilor membrelor, pot beneficia de folosirea procedeelor și tehnicilor de drenaj limfatic. Paraliziile faciale (care pot fi datorate atât unor afecțiuni periferice, cât și unor lezări la nivel central), au o indicație favorabilă pentru masaj. B. în afecțiunile sistemului nervos central în acest domeniu masajul intervine mai puțin, el adresându-se doar tulburărilor
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în comele neurologice (care pot surveni după arsuri grave sau politraumatisme), masajul constituie o adevărată urgență în ceea ce privește prevenirea apariției escarelor; asociat cu mobilizările articulare, contracțiile izometrice și cu posturi, el este un element important al luptei contra retracțiilor musculare. în paraliziile flasce. Pierderea întregii motricități voluntare și a întregii sensibilități, conducând la aproximativ aceleași consecințe tisulare ca și în cazul comei (și anume la riscul apariției escarelor și al retracțiilor), masajul poate acționa eficient în sensul prevenirii și combaterii lor. Flaciditatea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fiind contraindicat sau recomandat doar pe musculatura antagonistă celei spastice. în tetrași paraplegie se recomandă masajul trofic pe punctele de sprijin, pentru prevenirea apariției escarelor și chiar pentru combaterea lor. în paraplegie mai este recomandat și masajul abdominal, pentru prevenirea paraliziei intestinale. în afecțiunile neuronului motor periferic, masajul își găsește o arie mai largă de aplicare. în poliomielită, nu este recomandat în faza acută, dar în faza de recuperare se recomandă masajul membrelor afectate și masajul general, însoțit de aplicații de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în faza acută, dar în faza de recuperare se recomandă masajul membrelor afectate și masajul general, însoțit de aplicații de căldură, pentru stimularea circulației (asigurând nutriția țesuturilor) și pentru conservarea tonicității musculaturii; în faza sechelelor se recomandă masajul circulator. în paralizia agitantă (Parkinson), se recomandă masajul general și efleuraj profund asociat cu presiuni, pe punctele dureroase. în miopatii, datorită tulburării circulației profunde musculare, se recomandă masaj general, pentru a preveni afectarea mușchilor sănătoși, masaj trofic pentru a asigura nutriția mușchilor afectați
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fi prevenite și tratate și prin aplicarea masajului și automasajului. în leziunile nervilor periferici Aceste leziuni au ca urmare tulburări de sensibilitate, motricitate și troficitate (hipo-, hiperestezii, anestezii → în lezările nervilor senzitivi; contracturi musculare și hipertonii, hipotonii, pareze și chiar paralizii → ̀ n lezările nervilor motori; modificări circulatorii, cianoză, edeme, atrofii → ̀ n lezări ale nervilor trofici). în practică se ̀ ntâlnesc simptome complexe datorate unor leziuni ale nervilor cu funcțiuni mixte. Se recomandă masaj activator al circulației și troficității în
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
total; dacă nu sa respectat una parțială sau relativă, se va ̀ nregistra un semieșec. Starea anatomică sau funcțională a bolnavului poate constitui ea însăși motivul rezultatului parțial obținut, nici tehnica și nici tehnicianul neavând nici o vină (de exemplu, în paralizia din poliomielită, oricare ar fi eforturile terapeutice, poate persiata un anumit deficit motor). O serie întreagă de eșecuri totale sau parțiale pot fi puse pe seama terapeutului a cărui insuficientă pregătire tehnică nu asigură posibilitatea desfășurării corecte a tratamentului. Unele eșecuri
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de acțiune și este utilizat în scopul tratării extrasistolelor atriale, fibrilației atriale, tahicardiilor supraventriculare, tahicardiilor atriale paroxistice (situație în care se asociază și Propranolol), are reacții adverse de tip dispeptic, toxic cardiac (bloc atrioventricular, aritmii ventriculare), dar și cefalee, amețeală, paralizii musculare prin efect pseudocurarizant (mai rar). Procainamida, antiaritmic din aceeași clasă, poate fi administrata oral sau intravenos în tratamentul aritmiilor ventriculare și are efecte adverse mai pronunțate decât Chinidina - administrarea intravenoasă putând provoca hipotensiune severă, tulburări neuropsihice. Lidocaina (Xilina) este
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sau cronică. Insuficiența respiratorie cronică poate avea drept cauze bronopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronșic, fibrozele pulmonare grave, pneumoniile interstițiale, iar cea acută poate fi consecința stării de rău astmatic, pneumotoraxului, atelectaziei sau pleureziei masive, emboliilor pulmonare, miopatiilor, miozitelor sau paraliziei mușchilor respiratori, afecțiunilor neurologice ce cuprind centrii respiratori, traumatismelor toracice cu volet costal, sau poate reprezenta un episod de acutizare a insuficienței respiratorii cronice. Insuficiența respiratorie are drept consecință diminuarea capacității de efort. Se vorbește de insuficiență respiratorie atunci când
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
eliminare a secrețiilor prin tuse, cu micșorarea volumului curent și tulburarea hematozei [45, 46]. Manifestările clinice ale fatigabilității mușchilor ce participa la ventilație includ scăderea volumului tidal, disfuncție ventilatorie diafragmatica cu sucțiunea abdomenului în inspir, vorbire nazonata, iar în cazul paraliziilor bulbare progresive se asociază tulburări de deglutiție. Kinetoterapia este folosită ca terapie adjuvantă. Pentru pacienții imobilizați se asigura suportul nutrițional și psihologic, se recurge la ventilație mecanică și la repoziționări, masaj și kinetoterapie pasivă pentru prevenirea escarelor și retracțiilor tendinoase
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
are caracter intermitent), leziuni periesofagiene, sclerodermie sau miastenia gravis. Tratarea tulburărilor de deglutiție se realizează și cu ajutorul kinetoterapeutului. Astfel, disfagiile bucofaringiene (oprirea bolului alimentar în cavitatea bucală ori dificultatea progresiei acestuia spre esofag, ce poate fi produsă și de o paralizie bulbară) se pot recupera prin exerciții pasive și active ale limbii și buzelor asociate cu exerciții pentru mobilitatea articulației temporomandibulare iar disfagia faringiană necesită deglutiția asistată și formarea unui reflex de flexie cervicală în cursul deglutiției. Unele afecțiuni ale aparatului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
tot din acest motiv, la sportivi, este interzisă și administrarea factorului de creștere asemănător insulinei (IGF-1) [27, 28]. 10. SISTEMUL NERVOS 10.1. ELEMENTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS Leziunile sistemului nervos central și ale celui periferic se pot solda cu paralizii (plegii) sau pareze, din acest punct de vedere deosebindu-se sindromul de neuron motor central și sindromul de neuron motor periferic. Cauzele sindromului de neuron motor periferic sunt leziunile de diferite etiologii ale neuronilor din coarnele anterioare ale măduvei spinării
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ale neuronilor din coarnele anterioare ale măduvei spinării, ai căror axoni formează nervii rahidieni. Deficitul motor instalat cuprinde grupele musculare inervate motor de prelungirile neuronilor lezați (sunt afectate componentele voluntare reflexă și sincinetică). Ca urmare a denervării se instalează o paralizie de tip flasc (cu hipotonie musculară, diminuarea sau abolirea reflexelor osteo-tendinoase și reflexelor cutanate) care dacă persistă mai mult de 4 luni se soldează cu atrofie musculară ireversibilă [23]. Cu cât leziunea medulară este mai înaltă consecințele sunt mai grave
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
păstrate parțial (cu un grad de limitare), acest fapt depinzând de severitatea și localizarea traumatismului. Localizarea cervicală a leziunilor măduvei spinării se soldează de cele mai multe ori cu tetraplegie totală sau parțială, distrugerile medulare de la nivel C3 sau superior acestuia producând paralizia diafragmului (ceea ce necesită ventilație artificială). Distrugerea centrilor motori medulari la nivel C4 duce la pierderea funcțiilor motorii și senzitive la nivelul bicepșilor și umerilor (același efect fiind constatat pentru leziunile de la nivel C5, plus diminuarea funcționalității mâinilor), la nivel C6
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sub formă de centură, corespunzător întinderii leziunii medulare, la care se adaugă dureri spontane), coarnele anterioare ce conțin motoneuronii medulari, coarnele posterioare, căile piramidale [55]. La nivelul leziunii există o deteriorare a corpului neuronilor din coarnele anterioare, având ca rezultat paralizia flască a musculaturii inervate de segmentul medular respectiv. Aceasta constituie caracteristica principală a tabloului clinic. Apariția contracturilor și/sau a durerilor articulare la nivelul membrelor superioare va rămâne un important pericol pe toată durata recuperării. Majoritatea pacienților cu sindrom medular
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]