828 matches
-
mari elogii dlui Sadoveanu. Vremea mi-a dat dreptate: astăzi dl Sadoveanu este primul scriitor român necontestat aproape de nimene. În fața țărănismuli literar, care parodia și caricaturiza țărănia, bădărăniza literatura și arăta dispreț culturii și literaturii străine, stătea "poezia nouă", care parodia și caricaturiza artificialismul parizian și repudia elementul național. Această poezie era veche, căci începuse cu Macedonski încă de pe la 1880. Cuvântul acesta: "nou" nu e o noțiune cronologică, de aceea Macedonski, mort la vârsta de șaptezeci de ani, e numit "nou
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
familiare. O trăsătură importantă a creatorului este capacitatea de a gândi copilărește, fantezist, jucăuș și cu umor de multe ori. Exemple: Mozart a găsit tema ariei „Non piu andrai farfallone amoroso” din opera Nunta lui Figaro pornind de la o joacă, parodiind o lucrare a lui Salieri. Grigore Moisil era cunoscut pentru umorul său. Iată câteva cugetări: , , , Gândirea analogică (metaforică) Gândirea analogică (metaforică) este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context (domeniu) și a o modifica pentru a fi aplicată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare, spiritul critic, T. explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
În L´Amour, l´amour (1982) - român a cărui prima versiune a fost tradusă în românește în 1994 cu titlul Evenția Mihăescu. Tratatul dumneaei de călătorie exotică la ceasul nunții sale dintr-un secol revolut - intervine intertextualitatea ludica. Scrierea este parodia onirica a unui „romanț” și a temei romantice a metempsihozei, structurată, destul de sacadat, după tehnică dicteului automat (sau a lui „le cadavre exquis”). Destine diferite sunt întrețesute după coordonate simbolice, planul „prezentului” e invadat de cel al trecutului mult îndepărtat
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
acestui roman-frescă capătă și un fel de reconfigurări virtuale ale biografiei. Spre exemplu, Mircea (activist de partid), unul din cele mai bine realizate figuri, are trei variante de destin și tot atâtea posibile morți, dezvoltate în ultimele capitole. Ț. a parodiat, cu aplicarea unui bun aparat teoretic (autoreferențialitate, intertextualitate, amestec al vocilor narative) orchestrat ludic, si genul policier-ului, ca în Cette mort qui va et vient et revient (1984), Le Bal autour du diamant magique (1988), La Vie mystérieuse et
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
este îndreptată înspre marele eveniment istoric: intrarea în război a oștirilor române. addenda 417 român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iulie 1876“, MOF., nr. 189, 26 august/7 septembrie 1876, p. 4758). 26. Versurile, făcând parte din cupletul parodie Gândul meu la tine zboară sunt amintite, cu mici deosebiri, de fratele lui Constantin Bacalbașa, I.C. Bacalbașa, într-un articol scris cu prilejul morții lui I.D. Ionescu (Ion C. Bacalbașa, I.D. Ionescu, Ileana, an. I, nr. 2, septembrie 1900, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pag. 131 (reiterată) Ștefan Prutianu : “Eu sînt cel care a lansat ideea creării Frontului Popular Român , încă de pe 27 noiembrie 1989 ... Pag. 139 (reiterată) : Casian Maria Spiridon este chiar inițiatorul Frontului Popular Român și al acțiunii 14 decembrie . N.n.- Să parodiem Legea creștină foarte la zi și sentențioasă : “cine se simte fără de păcat să arunce primul piatra” ... în capul celuilalt ! Sigur, Fănică dotat de la părinți cu o frizură ocrotitoare , ar fi în avantaj . Cassian alopec ce este, riscă să-și piardă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
a bocet ori descântec), cu umorul, absurdul și fantasticul de tip folcloric. Evanghelia lui Barabas (1996) continuă aceeași linie neorealist-onirică, aici de un lirism mai atenuat, cu propensiune către alegorie și parabolă. Modelul limbajului biblic este și acum urmat și parodiat simultan. Barabas este un hagiu dintr-un Isarlâk de cartier bucureștean, un Iisus la mâna a doua, ratat, un profet bețiv al timpurilor noastre, acel tâlhar arghezian, dar nu revoltat, ci nouăzecist, abulic, un profet indiferent și iresponsabil - totuși nu
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
său de până atunci (1992), un Don Quichote avangardist, personajul Furne din Le Caoutchouc décidément (Cauciucul, e clar). Furne este autorul unui “Manifest pentru o reformă radicală a sistemului În vigoare” În eficacitatea căruia nu mai crede nimeni În afara lui. Parodie a -ismelor, se va spune. Face dovada unui simț remarcabil al timpului, al istoriei, În monologul Préhistoire (Preistorie, 1994) unde naratorul este un arheolog; nu numai În sens propriu. Se propune, ludic și foarte serios În același timp, Într-un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor modernizat în latura tehnică. A parafraza este o procedură ce amintește de clasici, de cei greci și latini, dar modernii o cultivă și ei, parodiind astfel, și totodată revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
parafrazarea și reproducerea, surprinzătoare, a unor versuri celebre: „Apoi vom coborî-mpreună / pentru o zi ori pentr-un an / Unde cocoșii se-mpreună / Cu găinușile sub lună / Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
al culturii precreștine a Antichității. Enciclopedismul său îi pune însă la dispoziție și alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de călătorie, imaginare sau nu, oferă prin exotismul lor dezrădăcinări din care pot izvorî noi povestiri imaginare, relatate, de astă dată, în scris. Astfel, în secolul al II-lea al erei noastre, Lucian din Samosata, în a lui Istorie adevărată, parodiază atât călătoriile lui Ctesias, cât și Odiseea, conferindu-i astfel o altă dimensiune imaginarului, cu un caracter ludic și critic. Această lectură parodică și subversivă, inițiată de Lucian, va fi reluată de Jonathan Swift în Gulliver's Travels / Călătoriile lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
viziune care presupune ca subînțeles faptul că normele civilizației ar fi specifice Statelor Unite devine tot mai critică. Galaxy contribuie la această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri. Robert Sheckley parodiază tema invaziilor terestre (sau ET) în Accept No Substitutes / Invazie în zori (1958), unde una și aceeași creatură este cotropită de rase diferite, obligate să coabiteze pentru a evita să o vadă pierind. Sheckley a tratat aceleași teme și mult
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
miile de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le execută fără să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor. Ultimul om (un savant) trimite un cuplu de roboți în afara scenei, parodiind Geneza: "Du-te, Adam; du-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme existențiale bine abordate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arbori. Numele Filemon și Baucis au intrat în literatură pentru a caracteriza doi soți bătrâni puțin favorizați de binefacerile soartei, dar fără ambiții și fără regrete și care au păstrat unul pentru celălalt cea mai tandră afecțiune. Când tema este parodiată sau prea uzată, ea devine imaginea unei pietăți foarte conservatoare, a imobilității și a refuzului de schimbare: în acest fel o evocă Goethe în al doilea Faust. Idila este limitată și se opune Drang-ului faustian care a făcut să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imagine a utopiei ca și cea a grădinilor lui Alcinou. Dacă Itaca a devenit umană, prea umană, porțile sunt deschise trivializării 197 și burlescului. În anii 1720, Ludvig Holberg compune cu o mare vână comică Ulise din Itaca unde îi parodiază pe eroii homerici. Itaca lui Giono ne aduce la o viziune prozaică și lipsită de iluzii în tradiția anti-homerică a rescrierilor burlești. Cu Nașterea Odiseii (1930, publicată în 1938), scriitorul alterează legenda. Ulise este aici un marinar fricos 198, libertin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spălare forțată a creierelor și conștiințelor tinere prin aplicarea marii chelfăneli (în palatul ce poate fi numit foarte bine "Casa Poporului") pentru ștergerea din memorie a oricărei forme de inițiativă, autoapărare ori rezistență și formarea viitorilor cetățeni ai "republici" dictatoriale, parodiată în romanul lui Bruckner. Chelfăneala e inițiată de Președintele ce "rămânea în continuare stăpân pe el și conducea cu o mână de fier țara aceea mică așezată undeva între Elveția, Franța, Germania, Asia și Africa". Discursul lui zeflemisitor este o
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și deci pierderea independenței de opinie vin din altă direcție: ,O stare de lucruri, cu totul stranie, instituie deasupra echivocului sistemului nostru de producție o francă dictatură bancară. (?) Imperiul cel nou din ce în ce se va consolida. Momentul, însă, parodiind formele apusene ale veacului, aparține Băncii Naționale și Băncii Românești. Ne stăpânește pumnul fragil al lui Hagi-Tudose". Dezamăgirea lui Ion Vinea, în 1925 seamănă izbitor cu experiențe de astăzi, umilind personalitatea ziaristului prin cenzura economică a patronului sau a firmei
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
pe cît de neostentative pe atît de sistematice ( poetul nu are deloc aerul unui rebel, ci al unui ins care se desparte cu regret de clișeele grandilocvente ori numai calofile, care oftează făcînd acest pas), autoironia e binevenită. Ioan Moldovan parodiază epicul, relatînd la un mod oarecum kafkian faptele cele mai mărunte, luînd distanță nu doar față de natura lor, ci și față de sine. Le depreciază depreciindu-se: "Așa cam pe la miezul nopții m-apucă existarea/ în rest vînt și pulbere, hamuri
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Dintr-un simplu instrumentist, el se transformă în dirijorul unei orchestre, amplificându-și mesajul. Ca și Marin Sorescu în Singur printre poeți, Liviu Capșa recurge la parodii dintr-un preaplin al bucuriei de a descoperi poezia, dintr-o exuberanță lirică. Parodiindu-l, de pildă, pe Mircea Cărtărescu, el nu numai că divulgă tehnica poetică a acestuia (relatarea la persoana întâi, enumerarea fastuoasă etc.), dar o și folosește fugitiv, pentru a-și exprima propria voioșie de citadin: " Tocmai coborâsem din 331 în
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
de tip diaristic și descrieri ale locurilor vizitate, invocări nostalgice ale locurilor natale etc. Tonul monoton, imperturbabil, al însemnărilor de călătorie devine o strategie, nu mai este un neajuns. O continuă alertă domină lectura - în fond, Mircea Horia Simionescu nu parodiază pentru a distruge, ci pentru a recupera, a recicla un stil - de aceea cred că avem de-a face cu un tratat fals de călătorie, de fapt un adevărat tratat despre metode, despre tehnici de lectură și de interpretare. Modificările
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]
-
acest bărbat plin de forță, capabil de construcții intelectuale bine articulate, se simte atras de teribilismul ieftin al avangardiștilor de azi (care își spun cu abilitate "postmoderni"). Ori de câte ori este lăsat nesupravegheat (de critica literară), se dedă cu plăcere jocurilor textuale, parodiindu-l pe Urmuz sau scriind versuri în argou. Recent, urmând exemplul lui Mircea Nedelciu, a compus și el o "replică" la Povestea poveștilor a lui Ion Creangă (textul a apărut în revista Orizont), în care locul țăranului este luat de
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
sînt personaje importante în intrigă desfășurată la mănăstire, prin felul în care cele două femei simple și frenetic încrezătoare în Dumnezeu devin un fel de ecou al întîmplărilor, reverberînd semnificațiile, dar totodată amplificînd, nuanțînd, sau dimpotrivă, înțelegînd greșit și astfel parodiind implicit evenimentele. Andrea însăși este, ca și Felicity, simbol al identității incerte și complexe a ființei umane la sfîrșit de secol: ea sosește la mănăstire într-o seară furtunoasa, adusă de un bărbat căruia nimeni nu îi vede față. Sosirea
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]