933 matches
-
blog nișat pe croitorie" (forum.blogoree.ro); "un blog nișat pe filme" (cinefilul.com). Verbul a se nișa, mai rar decît adjectivul participial, apare mai ales la perfect compus, ceea ce ar indica faptul că mai întîi s-a format, analogic, participiul: "fotbalul românesc s-a nișat ca afacere" (tolo.ro); "cred că valorile s-au mai decantat în ultimii ani, publicul s-a mai Ťnișatť" (dilemaveche.ro). Destul de simplu (fără a depinde direct de circulația verbului) se formează și infinitivul lung
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
a actualiza tema enunțului, de a atrage atenția asupra lucrului despre care urmează să se comunice o informație nouă. Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea mijloc gramatical; construcția în sine este însă, cel puțin deocamdată, nerecomandabilă. Față de utilizările obișnuite ale participiului legat, care apare în vecinătatea unui substantiv sau ca nume predicativ, acordându-se („discuțiile legate de lege", „un sfat legat de problema ta", „întrebarea e legată de situația agricolă" etc.), locuțiunea (în curs de fixare) legat de are particularitatea de
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi, directe sau indirecte, prin transformări fonetice și prin derivare, cuvinte ca a holba, volbură, vîlvoare, a bulbuca, participiile învechite învolt și desvolt - și, pornind de la ele, chiar formația cultă a dezvolta.
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
evanescențe rezultate din dereglarea senzoriului. Poeta se arată cuprinsă de teama că zorii nu vor mai veni, că în odaie se zbate o culoare firavă, care cerșește lumina ce n-o mai poate îmbrățișa în "neliniștea verbelor", mai exact "în participiul curat / optativul vremelnic/ în indecis subjonctiv" (Nocturnă), privește norii decolorați plutitori peste ape, constată cum ziua de azi s-a topit aidoma aburului, își spală rănile cu amintiri și iluzii. Peisajul pe care-l cutreieră e unul de absențe: "cutreier
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
messe, germ. Messe) sau a celei latine (missa), limbă a serviciului religios catolic pînă tîrziu (de altfel, denumirea provine de la cuvintele cu care se încheia slujba - "ite, missa est" - "mergeți, a fost trimisă/împlinită" - , în care missa e formă de participiu a verbului mittere "a trimite"). Dacă încercăm să verificăm preferința dicționarelor noastre pentru o formă sau alta a cuvîntului, descoperim și unele "oscilații" de conținut. în dicționarele de după război, ca efect al cenzurii ideologice, prezența termenilor bisericești (și cu atît
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
atîta vreme cît rămîne doar în plan lexical. Numai că, o dată cu cuvintele, se împrumută și asocieri de sensuri, se calchiază structuri și combinații de cuvinte, astfel încît, prin acumulare, fenomenul are și efecte asupra gramaticii, deci a scheletului limbii. Cazul participiului ofertat e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare ca participiu cu valoare adjectivală, în
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
a scheletului limbii. Cazul participiului ofertat e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare ca participiu cu valoare adjectivală, în construcții (pasive) total anormale în română: "Ofertat să se înscrie în PN}CD" (titlu, în Evenimentul zilei = EZ 6.11.2006); "Doroftei ofertat de Cozmin Gușă pentru a intra în politică" (Mediafax, 12.12.2008); "Condescu
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
000 de euro, de o revistă life-style" (Atac, 28.11.2006). Exemplele - numeroase! - par a ilustra un tip de pasivizare imposibilă în română (și copiată probabil, involuntar, după engleză), a unui verb în construcție cu un complement indirect. În română, participiul ofertat s-ar putea referi (fără a fi recomandabil) cel mult la ceva "care a fost oferit" (de exemplu: "program de reconversie profesională ofertat cadrelor didactice din mediul rural", iisj.bc.edu.ro), în nici un caz la persoana căreia i-
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX). Necuprins în dicționare, dar destul de des folosit în stilul colocvial actual este participiul adjectival nevorbit, cu sens activ: "Ești nevorbit, bre? Cine, io? Nu. Îs nebăut" (fanclub.ro, dialog cu punctuația refăcută). Cuvîntul e interesant pentru că se folosește doar la forma negativă și are o conotație ironic-depreciativă: în genere, e acuzat de a
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
doua conțin uneori asemenea precizări: "Vând j300i la cutie, nou noutz, nevorbit nici un minut" (anunturipenet.ro), "Care este diferența la vânzare între un aparat nevorbit în cutie, sigilat și cu garanție și unul care are vorbite ceva ore? (forum.softpedia). Participiul intră în serie cu altele normale, pasive: "Vând Nokia 1112 nou nouț, nepornit, nevorbit. absolut nou" (craiovaforum.ro), O variantă este și păstrarea construcției prepoziționale: "nevorbit la el, decodat" (saptamana.com), "nou nevorbit cu el... toate accesoriile" (saptamana.com), "absolut
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
nici un verzișor? Păi e posibil să avem asemenea pretenții?" - domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în texte, de exemplu la participiu - "Ultimul buticar taxat, amendat și șpăguit" (arhiva Curierului Național).
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
verbului iterativ a vizita, „a vizita din nou”) ori ca un împrumut, cu adaptare fonetică și morfologică. Noul verb a produs și un derivat în -re (pe tiparul „infinitivului lung”), numele de acțiune revizitare, dar este folosit mai ales la participiu: „Socialismul realist revizitat” (liternet.ro, 19.10.2010), „Brandingul personal revizitat” (wall-street.ro,18.03.2009) etc. Față de situațiile în care este vorba pur și simplu de utilizarea prefixului re- pentru a produce un sens repetitiv („pensiune... vizitată și revizitată
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
moștenit din latină. E drept, exista deja, în română, un derivat a reîncărca, folosit cu valoare iterativă, cu sensuri proprii tehnice sau cu dezvoltări metaforice: se reîncarcă arme, baterii, camioane etc.; cineva se reîncarcă cu energie și optimism. Prin calc, participiul reîncărcat a căpătat mai ales sensuri metaforice; ca și revizitat, este folosit adesea în legătură cu idei, teorii etc. Reîncărcarea presupune un grad mult mai mare de angajare decât revizitarea: nu doar o investigație, ci apariția întro nouă ipostază: „Rasismul reîncărcat” (Evenimentul
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
Când se taie porcul, sângele se scurge într-un vas și se sărează"... O altă obiecție pe care o fac rețetelor e - recunosc - suspectă de rea-voință. Cu o judecată strict discursivă, mă irită desele omisiuni și reveniri temporale, semnalate de participii și mai ales de formula "în prealabil": care ascund dintr-o aruncătură de condei alte minute și chiar ore de muncă paralelă. Evident, cititorul unei rețete de doar cîteva rînduri e liber să afle cum se termină povestea chiar înainte
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
Doar mintea lui deranjată poate să inventeze asemenea orori, zice oftând, căzându-mi în brațe. O femeie perfectă trebuie să știe să fie în același timp diafană și vulgară. Pornind de aici, cel mai erotic cuvânt din limba română Îun participiu, pentru pedante) este lăbărțată. E un termen care te face s-o vezi pe lăbărțată zăcând moale, pe spate, sau, precum în Biblia lui Gala Galaction: crăcită. Un participiu care filtrează alchimic oroarea sacră a limbii de care suntem vorbiți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Pornind de aici, cel mai erotic cuvânt din limba română Îun participiu, pentru pedante) este lăbărțată. E un termen care te face s-o vezi pe lăbărțată zăcând moale, pe spate, sau, precum în Biblia lui Gala Galaction: crăcită. Un participiu care filtrează alchimic oroarea sacră a limbii de care suntem vorbiți. Asta i-am explicat lui Sibylle, deși n-am reușit să găsesc un echivalent flamand exact, în vreme ce ea zăcea sub mine lăbărțată și crăcită, incontestabil, dar fără râs voluptuos
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se referă în "Însemnări pentru un tratat de cocotologie". Literatura din epocă oferă, în plus, numeroase dovezi atribuite numelor diferitelor personaje literare: Doña Perfecta, Pio Cid, Manuel Bueno, Hamlet García, doña Barbara, Tigre Juan..., simbolism nominal din care Unamuno făcea participii, ironizând astfel personajele sale: Avito (bătrân, vetust, în spaniolă viejo, vetusto), Apolodoro (cel mai frumos, lo más bello) etc. 11 Volapük a fost un limbaj artificial creat în 1879 de sacerdotul german J.M.Schleger cu intenția de a servi ca
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
au aburit-o aiurea" (blogsport.ro/andries, 4.10.2007); sensul extins apare și la substantivul abureală. Un sens mai vechi al verbului - în forma reflexivă a se aburi - este "a se îmbăta"; acesta este încă prezent mai ales la participiul adjectival aburit ("beat"): "Cadre cu funcții de conducere sunt văzute la ora 15,00 părăsind ŤROMVAGť bine aburite" (România liberă, nr. 2022, 1996), cf. T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993. A se aburi (legat probabil de sintagma-clișeu "aburii alcoolului", sau de
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]