827 matches
-
o altă scrisoare, din 1708 (pe care o citesc În aceeași admirabilă culegere de scrisori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, adnotată de Gustave Lanson) a drei D’Aumale, fostă elevă la Saint-Cyr, devotată până la moarte ilustrei patroane, Înțelesul acestui cuvânt evoluează spre acela de incrédule (necredincios Într-ale bisericii) și esprit fort (cel care ține neapărat să se situeze deasupra opiniilor curente). Iar În Înțelesul său de astăzi, li ber tinaj Înseamnă destră bălare, desfrânare (dérșglement des
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
E vorba de vastul sălaș de acum peste o jumătate de secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa, Pica, tanti Berta, ovreica, madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între toți eroii bordelurilor, Victor Talianu, pe care l-am văzut mort
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
face milionul!“ și să știți că l-a făcut! Începând, adică, Îndată după Înscăunare, să reglementeze bordelurile, Închizându-le cu mare zgomot prin presa moralizantă a vremii și redes chizân du le curând, pe măsură ce primea În laba lui murdară „șpaga“ patroanelor de bordel; și, oricât veți spune că banii nu au miros, să știți că de data asta Îl aveau: acel miros greu și sufocant, dul ce-grețos, al cărnii de femeie mult frecventată. Aș paria că nu există bărbat din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
flori roșii și albe, dublate de obloane alb-negre, culorile orașului Fribourg. "Les chagrins éternels sont l'occupation de ceux qui n'ont rien à faire" (Suferințele eterne sunt ocupația celor care nu au nimic de făcut), Mme Aubernon de Nerville, patroană a unui celebru salon literar parizian de la sfârșitul secolului XIX. 27 octombrie 2001 Împlinesc 30 de ani. O zi petrecută într-o inconștiență căutată, într-o nepăsare aproape vegetală, ca și cum aș fi încercat să fug de adevăr, de evidența unei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
femeie de vreo patruzeci de ani, însoțită de un labrador auriu, un maidanez slab și un pui de labrador negru, toți săltând și lătrând în jurul ei. „Tu trebuie să fii Ingrid. Bine ai venit. Eu sunt Maria. Din păcate, Karina, patroana, a avut o urgență și a trebuit să plece la Cordoba pentru două zile. Hai să facem un tur al fermei să știi ce și unde este.” Facem turul în mașină, trecem pe lângă turme de căprioare care pasc libere, apoi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
animale au fost palpitante dar parcă a fost mai mult un stop temporar în drum spre următoarea țintă: Estancia Puesto Viejo. Estancia Ajung în Capilla del Monte de unde urmează să iau un taxi până la Estancia. Taximetristul este trimis de Virginia, patroana fermei, deoarece altminteri nimeni nu ar ști drumul către fermă. Pornim pe un drum plin de praf și hârtoape și taximetristul bombăne că nu o să mai bată de multe ori calea asta, că drumul este din ce în ce mai rău și mai mult
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
strălucesc feeric în lumina puternică a soarelui. Quartz, îmi explică taximetristul. Primele zile în Estancia trec rapid. Casa este tot timpul plină de argentinieni veniți să-și petreacă vacanța în liniștea munților, unii din Cordoba, mulți din Buenos Aires. În afară de Virginia, patroana, mai este fiul ei Julio, care este ghid turistic, Carlos, un gaucho Authentic , Cecilia, studentă veterinară, Natalia care ajuta prin casă și eu. Muncim destul de mult, fiecare ajută cu ce este nevoie atunci când este nevoie, dar într-un fel sau
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
senator PDSR) Garantând cu calitatea sa de senator, a luat credit de un miliard de lei. Este implicat în trei societăți comerciale; soția sa, în patru. CONSTANTIN BEBE IVANOVICI (deputat PDSR) Este acuzat că a ordonat arestări la Aeroportul Otopeni. Patroana unei firme a fost sechestrata de Poliție pe Aeroportul Otopeni din ordinul lui Ivanovici, deputat, șeful filialei SĂI a PDSR. Recrutează membrii PDSR, în schimbul certificatelor de revoluționar. Șpagă de 100.000 lei pentru certificat se varsă în contul PDSR-SM. Prim-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dormit apoi până la 17.30, iar eu am citit. După ce am mai făcut o baie am pornit să cunoaștem împrejurimile. Liviu a făcut câteva acuarele. Acum, stând la una din mese, urmărim splendidul apus de soare și bem ouzo în timp ce patroana udă vârtos pe jos și florile ce dau o notă de veselie locului. Pe Liviu continuă să-l sâcâie durerile care acum s-au localizat în gât. Vineri 28 iulie 1995- Knosos- Creta Iată-ne în mult visatul palat din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prestațiilor mele profesionale în slujba patriei și a presei internaționale. Se ajunsese la o tensionare a relațiilor între marile puteri, România, prin Nicolae Ceaușescu, emisese niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la News Week, de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un volum "Eminescu" în spaniolă și alte cărți "subțiri". Am văzut o librărie, am intrat și fiind cu soția am început să ne consultăm în românește. La un moment dat, s-a apropiat de noi o persoană distinsă, ce părea patroana librăriei, și ne-a întrebat mirată: "Sunteți români?" Am confirmat și s-a interesat cu ce ocazie în Chile. "Păi suntem de la ambasadă." Mirarea i s-a accentuat și mai mult, explicându-ne că până atunci nu venise nici o persoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
realizat acest traseu în viață? Nu! Dumnezeu le-a realizat prin mine nevrednica, eu am fost doar unealtă lui Dumnezeu cel Bun și Milostiv. Mult și foarte mult m-a ajutat Sfântă Fecioara Maria care este și mama mea, si patroana numelui meu. O iubesc, o cinstesc și o propovăduiesc, pentru că de multe ori mi-a șters lacrimile în dureri. Nimeni altul, numai ea, Sfântă Fecioara Maria. Ea a avut milă și de mine, că eu milă n-am prea avut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
miile de învățători definitivi sau cu grade luate , de oriunde ar fi venit el. și eu ce să fac? Nu aveam nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mi s-a dat economatul. șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prestațiilor mele profesionale în slujba patriei și a presei internaționale. Se ajunsese la o tensionare a relațiilor între marile puteri. România, prin Nicolae Ceaușescu, emisese niște opinii nu tocmai pe placul Moscovei și toate acestea o determinaseră pe "bătrâna Doamnă", patroana de la "Washington Post", cea care-i făcuse "felul" președintelui Nixon, să se suie în avion cu destinația București. Era însoțită de o echipă de redactori-șefi și reporteri de la "News Week", de la alte publicații ale trustului și dorea o întrevedere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un volum "Eminescu" în spaniolă și alte cărți "subțiri". Am văzut o librărie, am intrat și fiind cu soția am început să ne consultăm în românește. La un moment dat, s-a apropiat de noi o persoană distinsă, ce părea patroana librăriei, și ne-a întrebat mirată: "Sunteți români?" Am confirmat și s-a interesat cu ce ocazie în Chile. "Păi suntem de la ambasadă." Mirarea i s-a accentuat și mai mult, explicându-ne că până atunci nu venise nici o persoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum să spele și să calce rufele. În timpul nopții, își începea serviciul de îngrijire a patroanei hanului Riva San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se înmulțiseră. A primit-o în casă și pe fiica Teresei, care era însărcinată. Fata a lucrat în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
găsim înscrise pe o lapidă pusă la intrarea Casei San Zeno in Monte. Textul inscripției este următorul: «Funcțiile perpetue ale Casei Copiilor Buni „Sf. Ieronim Emiliani“; Patronul absolut, de care trebuie să depindem în toate, e Domnul nostru Isus Cristos. Patroana: Maica Sa Preasfântă, Fecioara Maria. Econom: Sf. Ieronim Emiliani. Casier: Fericitul Iosif Cottolengo, Consilieri: Sf. Iosif, Sf. Vincențiu de Paul, Sf. Caietan din Thiene, venerabilul Ioan Bosco. Secretar: Sf. Iosif Calasanzio. Membrii Casei: Slujitorii Săraci». - Normele din 1918: au o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Union, restaurant, café, str. Regală și str. Academiei nr. 19. 206. Pe strada Bibescu-Vodă la nr. 19, lângă Piața Unirii de astăzi. 207. La colțul dinspre Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit Hotel Nemțoaica din cauza naționalității patroanei. 208. Pe strada Gorgani. 209. Pe Bulevardul Regina Elisabeta, colț cu strada Brezoianu, unde se află Hotelul Central. 210. Hotel Patria (S. Lübel), pe strada Patriei. 211. Ulysse de Marsillac înregistrează, selectiv, 23 de hoteluri bucureștene mai importante. Prețurile variau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ion: 121, 146 Petreanu, D.: 266 Petrescu, Cezar: 148 Petrescu, G.: 273 Petrescu, Nicolae: 357 Petrescu-Conduratu, C.: 148 Petrini, M.: 337 Petrino, D.: 22, 93, 230, 231 Petrovici, Armis: 158 Petrovici, Șt.: 288 Pherekyde, Mihail: v. Ferekide, Mihail Pica (Pupăza) (patroană): 133 Pițurcă (poreclă): v. Racoviceanu (dr.) Plagino, Al.: 349 Platon (filozof ): 85 Pleșoianu, Nic. Vas.: 266 Pleșoianu, Ștefan: 289 Plitos, C.: 273 Poenaru (sublocotenent, 1871): 110 Poenaru, Petrache: 296 Poenaru-Bordea, M.: 257 Poenărescu (familia): 258 Pogor, Vasile: 66, 74, 83
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cronica sa la Conversație în oglindă, care nega punct cu punct ceea ce-mi spusese după premieră. Și, vai, cît de „excitat” era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala Ialomiței”, unde patroana locului e „tovarășa Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
domeniu în care Hasdeu își depășea epoca. El traduce și comentează Descrierea Moldovei și a Munteniii în versuri polone de Miron Costin, face arhivistică, prezintă cărți rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
trebuie spus!" Mi-au zis să mă adresez Ministrului Învățământului. Pe vremea aceea la învățământ era ministru Jean Livescu, care a fost rector la Iași și fusese promovat la București, pentru că s-a descoperit că soția 58 lui era o patroană de bordel. Am făcut memoriu la Minister. O lipsă a mea din toate timpurile e aceea că am fost mare neatent cu actele. Trebuia să fi păstrat o sumedenie de acte prin care să dovedesc niște lucruri dar le-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tutungerie și acolo se duceau..., racola ea studente frumoase, bine făcute. Și s-a dus și unul, ca oricare altul și a cerut un pachet de țigări anume. Iar asta era chiar parola pe care trebuiau s-o spună clienții patroanei. Când i s-a dat catalogul să vadă fotografiile să-și aleagă, cine credeți că era printre fotografii? Chiar fiica lui. Și de aici s-a descoperit. Dar pentru că Jean Livescu era o personalitate și nu putea să fie altfel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui Clarice trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, de către bolnavii de ochi, pentru a vedea limpede. Claire, cu lampa ei, era sfânta patroană a meșterilor sticlari. Jacques Berchtold 338 a reamintit foarte inspirat că această lumină se înscria în vitraliul însuși strălucind în planul mural al edificiului. Un întreg joc de umbră și lumină, de orbire și iluminare structurează, într-adevăr, legenda a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]