8,756 matches
-
care l-am primit de la Sfântul Apostol Andrei. El a propovăduit în Sciția Mică și a întemeiat Biserica noastră românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe meleagurile maramureșene ale satului natal Oarța de Sus? Ziua de
Sfântul Andrei. Mitropolitul Clujului, despre PROVOCĂRILE creștinismului de azi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101621_a_102913]
-
o săgeat, un glonț, o bombă sau te miri ce invenții a mai creat spre a - și a se ucide. Că a ieșit de sub umbra copacului ce îl proteja de caldură, de vănt și de ploaie și a intrat în peșteri, unde putea să se adăposteasca si mai bine de frig și întuneric, nu a fost rău. Că și a construit o colibă, a fost și mai bine, o casă a fost de a dreptul înțelept, chiar genial. Când începe să
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448048887.html [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
va fi în spțiul nostru cosmic pe care omul și a pus amprenta lui....., inteligentă. Și pentru ce toate acestea ? În numele Evoluției ,sau pentru că omul s-a crezut FIUL lui DUMNEZEU ? Nici eu nu cred că trebuia să rămânem în peșteri sau atârnați la umbra unui copac, omul însă, trebuia să caute nu să inventeze. Avea destule exemple în natură, de fapt și acum așa zisele lui invenții sunt copii fidele a ceea ce natura a pregătit special fiecărei sale identități. Sau
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448048887.html [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
fără izvoare,/ fără stele azvârlite/ de mâna ta.../ iubite.../ Să nu strivești lumina/ cuibărită/ într-un bob/ de fericire.../ eu sunt firul de iarbă/ ivit sub razele de lună,/ ca o promisiune/ într-o flacără neîmblânzită.../ mi-e sufletul o peșteră/ uitată,/ sunt umbre lungi,/ sunt șoapte/ -suicidară noapte-/ și ușa-i ferecată/ de mâna ta/ iubite.../ de mâna ta... (Suicidară noapte). conf. univ.dr. Ilie GORJAN ( membru U.S.R., filiala Sibiu) Referință Bibliografică: Vitralii. Timpul ca o tăcere. Cronică realizată de conf.
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Vitralii_timpul_ca_o_tace_valentina_becart_1363540006.html [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
predispus la lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477847477.html [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
și pe ea sclavii igigi? O fi fost la Petra, lângă soțul ei? întrebă MARDUK. - Mi-e greu să cred, răspunse Antal. Mai degrabă aș vedea-o la ușa lui Enlil, visând la Tartar, decât stând lângă soțul ei, în peșterile de la Petra. Mdaaaaa, cred că trebuie să căutăm o variantă de lichidare a sclavilor igigi. Nu avem de ales. - Pe neamul anunnaki, chiar nu am chef să lichidez o specie facută de tata. - Trebuie să devii un zeu puternic, MARDUK
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Literatura--Proza/Aga_lucia_selenity_1396288804.html [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
te rugăm, nu ne mai pedepsi așa! Pentru al cui păcat ne-ai condamnat? Pruncii arși la cer ni i-ai urcat Sufletul ni l-ai închis în ger Ochii ni-s izvor de lacrimi către înger. Trupurile ne sunt peșteri înghețate, Catedrală vie pentru moarte. Cum poate un părinte, cu ce forță Să vadă că îi arde copilul că o torța? Doamne, chiar ți-am pune flori în loc de spini Îți vom unge rănile cu ulei sfânt Îți vom reda trupul
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447049647.html [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
Una din aceste colinde pomenește de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de graniță romano-bulgara. Fără îndoială că Sfanțul Apostol Andrei nu s-a mărginit numai la predicarea Evangheliei și la botezul celor pe care i-a adus
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei by http://uzp.org.ro/30-noiembrie-ziua-sfantului-andrei/ [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
vine, căci sufletul mi s-a umplut de clopoței. Îmi plouă-n gânduri numai vise colorate, iar stelele se-aprind în calea mea, în timp ce vântul dăruirii peste clipe-mi bate și-adună poezii în leagăne de catifea. Se strâng în peșterile mele părăsite, roiuri de fluturi desenând cu scânteieri de dor tablourile sentimentelor trezite de nebunaticul și ne-nțelesul meu fior, c-a năvălit iubirea peste mine năucitoare, cuprinzându-mă în fantezia ei. Referință Bibliografică: RONDELUL IUBIRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe
RONDELUL IUBIRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427778474.html [Corola-blog/BlogPost/382683_a_384012]
-
înțelepciunii întâlnit în civilizațiile lumii. Legătura mâinii cu soarele este întărită de imaginea egipteană de raze mâini, în unele bazoreliefuri egiptene.( Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 268-269); Imaginea mâinii de pe pereții peșterilor paleoliticului din Oltenia, după unii cercertători ar fi simbol solar , Gh. Mușu, op.cit., p.62) Referință Bibliografică: CIUPAGUL DE LA BROȘTENI (MEHEDINȚI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
umbră pe-a mea urmă Te-aș feri să nu te-nece Ploaia care totul curmă... Toamnă de vară... Vara ce-a venit e-o toamnă Invazivă și celestă, Un decor ce te îndeamnă La retorică funestă... Ca-ntr-o peșteră sordidă Plouă revulsiv cu zoaie, Cu leșie grea, acidă Băloșind cu smog și ploaie... Ca-ntr-un deprimant carnagiu Sânge gri din cer se varsă, Un macabru mucilagiu Din batista morții stoarsă... Ca-ntr-o buclă ancestrală Moartea vine ca
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1403284946.html [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
decât umbra ta pășind în urmă-ți dimineața”. FINIS CORONAT OPUS Înving cei care știu să se schimbe, spune profesorul, el își este părinte, el își este-nceputul, ca și sfârșitul propriilor îndoieli, stingeți chibritul, se roagă hârca din fundul peșterii, în urma noastră vin meșterii, aranjează, decopertează, poleiesc tot ce e mucegai, scris diavolesc, sunt într-o stare minunată, strigă profesorul sub bolta renocată, durerea s-a ascuns, aproape că nu mai este, o adevărată beție a puterii celeste, astfel vorbim
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404882414.html [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
boale, S-a ruinat de tot. Și prin el, Vântul Îmi povestește tot mai des Cum e Pământul... O, Cogainon, casă dragă, Mansarda mea de calciu și iluzii, Tu ești răsplata cea întreagă A strădaniilor mele pentru vii! La gura peșterii ieșind, Spre geți, își ațintește fața Și vocea lui, adusă a colind, Înfiorează toată viața: Degeaba îmi trimiteți, la cinci ani, Câte-un novice-n lăncii aruncat! Secretul Nemuririi-i prea e departe Ca să pot lor vreodată să-l împart
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Zamolxis.html [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
besmetică în urma lui. Și se tânguia: - Mai bine mă făcea maică-mea femeie ca toate femeile, că tot aș fi avut parte de soț, dar nu zână, cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
insolită nu distonează deloc. Alteori, întâmplările se petrec sub bolți de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și înnegrite de fum catapetesme, cu dangăt de clopote și preoți solemni apuseni (ca în „Strigoii” ori „Veneția”)[21] sau în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele”)[22]. Apare iubirea galantă a Evului Mediu occidental (l’amour courtois), garnisită cu menestreli și trubaduri, înzestrați cu ghitare și voci, însoțită de doamne și domnițe, plasate
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
pietre în brațe ca niște merinde în dar. Duce pietre în gură, pe cap și se -nvîrtește, asvîrle și scuipă. Pas de deux-ul se dansează de unul singur în fața oglinzii, așa iese adevărul la lumină nu aurul. Tul alb în peșteră, ocrotitoare a căutătorilor, cheltuiește întrebări și nu lasă semne. Dansează ca să zornăie pămîntul în Neant și nu găsește nimic, nici un dans care să-i iasă -nainte fiindcă vrea el, nu știu nimic unul de altul. hippocampus erectus (minor, maior) Mă
Dana Ranga by Nora Iuga [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
zei că s-au înmulțit agențiile vidului și că urmînd cu noi asaltul mai binelui din bine au apărut Golologia Neantologia și alte științe ațoase de inaugurat libertatea desfrîului că Manualul bunului singuratic (la care-am lucrat șapte vieți prin peșterile tibetane) e otrăvitor aberant cețos pentru pricăjita noastră planetă că orice avort e mecanică oarbă că ne-amăgim peste măsură cu jocul de-a baba-oarba și de-a "unde sunt cei care sunt". Dragul meu și pe acestea le cunosc
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
ceafă și mă ducea prin șantierul halucinant, așa cum își cară pisica puii, sărind cu sprinteneală peste căpriori, lipăind peste țigle și intrând prin lucarnă în podul cu porumbei. în somn, mă duce, ca un leu neputinciosul său pui, în peștera monahului din pustie punându-mi sub cap o icoană de lemn în timp ce avva pescuiește în lume oameni solzoși. ca o seceră plină de rouă, Domnul meu mă duce dis-de-dimineață iarbă la miel. eu scriam o tăcere și de sub
Poezii by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Această cea mai veche dovadă a existenței cancerului în registrul fosil uman a fost descoperită în peștera Swartkrans din situl paleoantropologic de la Cradle (lângă Johannesburg, Africa de Sud) aflat pe lista Patrimoniului Mondial al Umanității întocmită de UNESCO, de către o echipă internațională de oameni de știință care au publicat un studiu despre respectiva descoperire în revista 'South African Journal
Descoperire șocantă la o fosilă de hominid veche de 1,7 milioane de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104884_a_106176]
-
picior, numit metatarsian, avusese osteosarcom, o formă rară și mortală de cancer osos. Cercetători sud-africani și britanici au descoperit, de asemenea, și o creștere benignă în coloana vertebrală a unei fosile de Australopithecus sediba veche de două milioane de ani, din peștera Malapa, maqi menționează bbc.com. În ciuda faptului că au fost detectate cazuri de cancer la o gamă largă de specii, unii oameni încă mai cred că boala este o problemă strict modernă. Edward Ode, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din
Descoperire șocantă la o fosilă de hominid veche de 1,7 milioane de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104884_a_106176]
-
Pamflet adevărat Am renunțat voit la libertate, M-am coborât din peșteră sau pom, M-am asumat cu numele de OM Și-am hotărât să construiesc cetate. Am plâns, am râs și-am inventat cuvântul. Am inventat dorința și speranța, Iubirea pentru om și cutezanța Și am crezut că voi schimba pământul
ÎN PICĂTURA MEA DE LIBERTATE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Meditatie/In_picatura_mea_de_libertate_.html [Corola-blog/BlogPost/354106_a_355435]
-
La ce mi-a folosit să știu cuvântul, Când am stricat și-am otrăvit pământul Cătând o picătură de progres ? Mi-e scârbă de progres și de cetate. M-am săturat de numele de OM. Mă vreau din nou în peșteră sau pom, În picătura mea de libertate. --> DIN UMBRA TA MI-AM DESENAT DESTINUL
ÎN PICĂTURA MEA DE LIBERTATE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Meditatie/In_picatura_mea_de_libertate_.html [Corola-blog/BlogPost/354106_a_355435]
-
frumusețea miserului acestui teritoriu insular. Însă, cartea scriitoarei Floarea Cărbune (structurată în cinci capitole ), care se poate înscrie în genul reportajului poematic, ne introduce, prin sinceritatea scrierii, în țara legendelor mitologiei Shinta, unde Zeița Soarelui Amaterasu este închisă într-o peșteră de către fratele ei. Mi-am adus aminte de această legendă citind primele pagini ale cărții în care simțim emoțiile autoarei, având alături comoara neprețuită, nepoțelul, în primul drum spre Capitala Luminilor, Parisul cu aeroportul Charles de Gaule, și apoi în
O CARTE LUMINOASĂ DESPRE ŢARA SOARELUI RĂSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/O_carte_luminoasa_despre_tar_al_florin_tene_1363841322.html [Corola-blog/BlogPost/342235_a_343564]
-
sumei ce a însoțit premiul Nobel. Luat pe merit și nu pe criterii politice, ca în ultimele decenii. Petrece, aici, zile bune și industriașul Friedrick Alfred Krupp, creatorul obuzierului de mare eficiență Big Bertha. A făcut investiții serioase în zonă. Peștera și Via Krupp demonstrând, dacă mai era nevoie, rigurozitatea și fiabilitatea tehnicii germane. Până și fondatorul realismului socialist, Maxim Gorki a trăit ani buni pe insulă, până când marele Stalin i-a purtat sicriul pe umăr. Căldura toridă din piețuca San
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_fil_sergiu_gabureac_1344882569.html [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]