1,747 matches
-
metri, se aproximeaza la jumătate din viteza de deplasare. În măsura în care vehiculul din față a încetinit - i s-au aprins becurile stopurilor de frână, trebuie reacționat prin ridicarea piciorului de pe pedala de accelerație și pregătirea lui pentru frânare prin poziționarea deasupra pedalei de frână. Dacă vehiculul din față accelerează, vom accelera și noi pentru a pastra o distanță constantă de acesta - distanțele mari între noi și cel din față, “invită” conducătorii de pe benzile alăturate să intre între noi. Trecerile de pe pedala de
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
deasupra pedalei de frână. Dacă vehiculul din față accelerează, vom accelera și noi pentru a pastra o distanță constantă de acesta - distanțele mari între noi și cel din față, “invită” conducătorii de pe benzile alăturate să intre între noi. Trecerile de pe pedala de accelerație pe cea de frână sunt frecvente la circulația în coloană, de multe ori fiind necesară și apăsarea pedalei de ambreiaj pentru a putea opri sau schimba viteza. Este bine să învățăm cursantul să urmărească traficul și mai departe
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
acesta - distanțele mari între noi și cel din față, “invită” conducătorii de pe benzile alăturate să intre între noi. Trecerile de pe pedala de accelerație pe cea de frână sunt frecvente la circulația în coloană, de multe ori fiind necesară și apăsarea pedalei de ambreiaj pentru a putea opri sau schimba viteza. Este bine să învățăm cursantul să urmărească traficul și mai departe în fața sa, să nu urmarească numai mașina din față, acest lucru permițând o reacție mai promptă și mai corectă, uneori
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
banda de lângă bordura din dreapta; 2. Reducerea vitezei și trecerea în treapta a II a de viteză și semnalizarea schimbării direcției de mers catre dreapta (între 50 30m față de intersecție). În cadrul acestei etape se reduce mult viteza, se ridică piciorul de pe pedala de accelerație și se apasă pedala de frână, iar când viteza a scăzut foarte mult (aprox 15-20 km/h) se apasă pedala de ambreiaj și se cuplează schimbatorul în treapta a-II-a de viteză. 3. Decelarea tipului de intersecție - dirijată sau
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
să observăm mijloacele de semnalizare rutiera care ni se adresează, amplasate de regulă pe partea dreapta a drumului pe sensul de mers. 5. Reducerea foarte mult a vitezei la aproximativ 10 m față de intersectie; această reducere se face prin apăsarea pedalei de ambreiaj și apăsarea ușoară a pedalei de frână până când se reduce viteza foarte mult, maneta schimbătorului de viteze ramânând în treapta a II a de viteze. După ce s-a redus viteza dar autovehiculul nu s-a oprit, pentru a
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ni se adresează, amplasate de regulă pe partea dreapta a drumului pe sensul de mers. 5. Reducerea foarte mult a vitezei la aproximativ 10 m față de intersectie; această reducere se face prin apăsarea pedalei de ambreiaj și apăsarea ușoară a pedalei de frână până când se reduce viteza foarte mult, maneta schimbătorului de viteze ramânând în treapta a II a de viteze. După ce s-a redus viteza dar autovehiculul nu s-a oprit, pentru a continua deplasarea trebuie să se procedeze la
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
viteza dar autovehiculul nu s-a oprit, pentru a continua deplasarea trebuie să se procedeze la fel ca în cazul mersului foarte încet cu excepția faptului că maneta schimbatorului de viteze rămâne în treapta a II a (se ridică piciorul de pe pedala de frână, se apasă pedala de acceleratie până se obține o turație corespunzătoare de 1000 1200 rotații pe minut și apoi se ridică pedala de ambreiaj până în punctul de cuplare al ambreiajului, viteza foarte redusă menținându-se prin jonglarea cu
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
mașinii să “tragă” constant și să păstreze viteza anterioară. Astfel satisfacem obligația de a ne deplasa cu viteză constantă, obligație de conduită ecologică dar și de fluență a traficului. Nu este necesară schimbarea treptei prin retrogradare, fiind suficientă jonglarea cu pedala de accelerație. Declivitatea fină parcursă în sensul coborârii - cu diferențe de nivel de până la 7 % presupune utilizarea frânei de motor, prin ridicarea completă a piciorului de pe pedala de accelerație și observarea comportării mașinii. Folosirea frânei de motor începe în vârful
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
a traficului. Nu este necesară schimbarea treptei prin retrogradare, fiind suficientă jonglarea cu pedala de accelerație. Declivitatea fină parcursă în sensul coborârii - cu diferențe de nivel de până la 7 % presupune utilizarea frânei de motor, prin ridicarea completă a piciorului de pe pedala de accelerație și observarea comportării mașinii. Folosirea frânei de motor începe în vârful de pantă și în funcție de mărimea declivității, poate presupune utilizarea combinată a sistemului de frânare de serviciu sau ușoara accelerare, în funcție de tendința de mărire sau reducere a vitezei
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cu o oprire, se vor îndeplini la început obligațiile și se vor realiza mânuirile specifice opririi: * se asigură ca manevra este permisă și posibilă; * se semnalizează dreapta respectând distanța (sau timpul) de semnalizare; * se reduce viteza prin eliberarea completă a pedalei de accelerație și eventual prin apăsarea treptată a pedalei de frână; * se decupleza ambreiajul; * se manevreaza volanul spre dreapta pentru apropierea de bordură și apoi stânga pentru îndreptarea mașinii. Trebuie să se ajungă cât mai aproape de bordură, dar să nu
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și se vor realiza mânuirile specifice opririi: * se asigură ca manevra este permisă și posibilă; * se semnalizează dreapta respectând distanța (sau timpul) de semnalizare; * se reduce viteza prin eliberarea completă a pedalei de accelerație și eventual prin apăsarea treptată a pedalei de frână; * se decupleza ambreiajul; * se manevreaza volanul spre dreapta pentru apropierea de bordură și apoi stânga pentru îndreptarea mașinii. Trebuie să se ajungă cât mai aproape de bordură, dar să nu se lovească aceasta și mașina să fie cât mai
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
manevreaza volanul spre dreapta pentru apropierea de bordură și apoi stânga pentru îndreptarea mașinii. Trebuie să se ajungă cât mai aproape de bordură, dar să nu se lovească aceasta și mașina să fie cât mai paralelă cu bordura; * Se oprește cu pedalele de ambreiaj și frână apăsate. De aici încolo începe practic întoarcerea. Întoarcerea prin viraj, reclamă îndeplinirea următorilor pași: * se asigură din față și din spate * se semnalizează stânga * se cupleaza treapta I * se brachează volanul maxim stânga * se acordă prioritate
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
degajează suficient partea carosabilă, ceilalți conducători se opresc și așteaptă terminarea manevrei. Cursantul va trebui să o realizeze și să degajeze partea carosabilă. Va fi puțin mai grăbit și mai stresat și se poate să experimenteze oprirea motorului la eliberarea pedalei de ambreiaj. Examinatorii, se “bucură” atunci când traficul este mai aglomerat și cursanții ajunși la examen trebuie să-i facă față ☺. Această metodă de realizarea a întoarcerii este cea mai întâlnită, este considerată ca fiind manevra standard (de școală sau de
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
conducătorului, presupune o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec, cerut chiar de motor, pentru a funcțion cinci regimuri de funcționare ce se succed în funcționarea motoarelor sunt: 1. Regimul de pornire, necesită un amestec
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
III (60 - 80)km/h - treapta IV (80 - 120)Km/h - treapta V Peste 120Km/h - treapta VI - dacă există. 4. Păstrarea în timpul deplasării a unei viteze cât mai constante, accelerația motorului fiind poziționată în intervalul sarcinilor parțiale. Pentru aceasta, pedala de accelerație va fi acționată corespunzator, prin refacerea permanentă a poziției (apăsare urmată de eliberarea totală a acesteia), în funcție de înclinația drumului. Poziționarea turației motorului în intervalul (30 - 70)% din turația maximă - zona numită și zona verde a turometrului - corespunzător regimului
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cu un amestec sărăcit. Este singurul regim de funcționare care realizează economii de combustibil și respectiv norme scăzute ale poluării. 5. Anticiparea situațiilor de trafic ce ar presupune oprirea și utilizarea din timp a frânei de motor (eliberarea completă a pedalei de accelerație, moment în care se “taie” alimentarea și motorul este rotit de către roțile mașinii, jucând un rol de frână) combinat cu frâna de serviciu, în scopul utilizării corecte a inerției mașinii. În situația rulării în pantă, în funcție de mărimea acesteia
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
sistemul de control al funcționării motorului <footnote id="33">, Engine Control Unit (ECU), a cărui structură este prezentată în figura 1.11. Sistemul se bazează pe un microcontroler performant. Sistemul are o serie de intrări de la senzori: 1. Senzor poziție pedală de accelerație Throttle position sensor (TPS) 2. Senzor de debit de aer Mass air flow rate (MAF) 3. Temperatura motorului (coolant temperature) (CT) 4. Viteza motorului și poziția arborelui cotit (RPM) 5. Poziția valvei de recirculare a gazelor de eșapament
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
cărui structură este prezentată în figura 1.11. Sistemul se bazează pe un microcontroler performant. Figura 1.11 Sistem embedded în industria auto - controlul electronic al motorului ([33]Ă Sistemul are o serie de intrări de la senzori: 1. Senzor poziție pedală de accelerație Throttle position sensor (TPSĂ Capitolul 1 Noțiuni introductive Construcția și tehnologia sistemelor embedded 21 2. Senzor de debit de aer Mass air flow rate (MAFĂ 3. Temperatura motorului (coolant temperatureă (CTĂ 4. Viteza motorului și poziția arborelui cotit
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
intuind rolul decisiv pe care îl va îndeplini timbrul în evoluția ulterioară a muzicii sec.XX, Debussy va recurge la modalități variate de asocieri armonice, de tratare a registrelor și a dinamicii, cu o atentă abordare a efectelor celor două pedale și schimbări subtile de intensitate. Statismul picturii pointiliste, cu concepția sa de timp suspendat, va coincide cu atitudinea „neutră”, depersonalizată a creațiilor debussyiste. Iar aceasta va decurge din abandonarea structurii formale construite pe baza dualismului tematic și aplicarea unei tehnici
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La Cathédrale engloutie instalează acea negură sonoră în care cerul și marea sunt unite sub o imagine de brumă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare (Mouvement, Le vent dans la plaine, Des pas sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz Liszt, în sfera variatelor posibilități ale culorii sonore, realizate prin intermediul unei subtile utilizări a celor două pedale. În literatura muzicii pentru pian, Debussy va deschide o nouă epocă prin explorarea capacității acestui instrument de a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato-urilor ritmice, generând o configurație polifonică de o remarcabilă complexitate coloristică. Opera inovatoare a lui Claude Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din modalitatea de structurare a discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul grav spre cel acut. Astfel, imaginea sonoră rarefiată a țesăturii sonore receptată în registrul grav, reprezentată de cele mai multe ori de rezonanța statică a unei simple pedale armonice, este contrabalansată de aglomerarea sonoră semnificativă percepută în registrele superioare. De altfel, această manieră de repartizare a sunetelor la nivelul registrelor de discurs se aseamănă în mod evident cu modalitatea de concepere a aceleiași muzici de gamelan, al cărei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]