934 matches
-
pe Koblank Strasse și apoi pe Lindenstrasse. I-am spus să oprească În colț la Hugo-Vogel Strasse. Era o suburbie liniștită, ordonată și cu mulți copaci Înfrunziți, cu case ale căror mărimi variau de la mijlociu la mare, având În față peluze Îngrijite și garduri vii frumos tunse. Mi-am zărit mașina parcată pe carosabil, dar nu era nici urmă de Inge. Neliniștit, am căutat-o cu privirea prin preajmă, În timp ce așteptam să mi se dea restul. Simțind că ceva era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Vopseaua se cojea de pe obloanele trase, și În grădină era un afiș pe care scria „De vânzare“. Casa părea nelocuită de multă vreme. Era exact genul de loc pe care l-ai alege dacă ai vrea să te ascunzi. O peluză neîngrijită Înconjura casa, iar un zid scund o separa de o porțiune de pavaj, unde, cu botul În panta dealului, era parcat un Adler albastru deschis. Am pășit peste zid și am mers de cealaltă parte, trecând cu grijă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mine urmându-l Îndeaproape. Când am ajuns În locul de unde se putea vedea casa, am zărit BMW-ul albastru al lui Ilse Rudel parcat În față și m-am Întrebat dacă o să o văd și pe ea. Numai că prezența pe peluză a unui imens cort m-a făcut să Întrerup tăcerea dintre noi: — O să dați o petrecere? — Ăăă, mda, o petrecere. E ziua de naștere a soției mele. Numai cu câțiva prieteni, știi. — Așa de curând după Înmormântare? Tonul meu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
scosese lui Mark Schluter căciulița croșetată și-i punea pe cap o ghirlandă de păpădii împletite. Îi vârî o crenguță în mână, un sceptru de Zeus al grădinii. Mark se lăfăia în atenția primită. Priviră amândoi spre Weber care traversa peluza, apropiindu-se de ei, iar fața lui Bonnie se lumină într-un zâmbet care nu se putea ivi decât într-un stat cu mai puțin de douăzeci și doi de locuitori pe o milă pătrată. —Hei, vă știu. Arătați exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
putea să-l ajute. Nevoia lui de ea o sfâșia în bucăți, mai mult decât propria-i senzație de neajutorare. Femeile îl consolară multă vreme. Îi arătară străzile, casele, arțarul de zahăr singuratic pe care îl plantase el în pustiul peluzei, scobitura din stânga garajului pe care o făcuse în urmă cu opt luni. Karin se ruga ca unul dintre vecini să iasă afară ca să-i salute. Dar toate ființele vii se ascundeau în fața acestei epidemii. Karin se gândi să-l vâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
unde fusese legată, și se agita pe treptele de la intrare, gâfâind înnebunită. Se ținea deoparte, scheunând, amintindu-și cum fusese maltratată de mâinile stăpânului la ultima lor întâlnire. Dar amintirile mai vechi triumfară. În timp ce oamenii se apropiau, ea sări pe peluză, bucuroasă și răbdătoare, țopăind înainte, dar ferindu-se într-o parte, gata să fugă la cel mai mic semn de tulburare. Mark rămase nemișcat, ceea ce-i dădu curaj animalului până când sări pe el, azvârlindu-și lăbuțele pe pieptul lui, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nebunească. Apoi, ca la comandă, prezentatoarea emisiunii, Tracey, anunță: — Avem noutăți în cazul pe care vi l-am prezentat acum câteva săptămâni, despre bărbatul din Farview care... Pe ecran, un fermier de lângă Elm Creek arăta spre o groapă de la marginea peluzei sale. În urmă cu cinci zile, soția lui descoperise că în jardiniera pe care i-o încropise el dintr-un pneu vechi, pescuit din râu, în august, când apa era mică, crescuse un mac canadian. —Acuma, eu și cu nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dar până și casele sunt unite între ele prin ghirlande de becuri colorate, care vestesc lumii creștinismul locatarilor, iar la fonograf răsună necontenit acordurile colindului Stille Nacht, se revarsă în stradă ca și cum - ca și cum? - ar fi imnul de stat, iar pe peluzele acoperite de omăt sunt instalate figurine miniaturale înfățișând scena Nașterii în iesle - zău că-i de-ajuns ca să ți se facă greață. Cum e cu putință să creadă toate tâmpeniile astea? Nu numai copiii, ci și adulții se adună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aerul trist persistă datorită lipsei bucuriei florilor din cauza iernii abia terminate. Sub umbrarul de lemn, acoperit cu venele noduroase ale iederii, se vede o bancă așezată acolo pentru tihna siestei în după amiezile călduroase ale verii. Dincolo, iarba crudă a peluzei coboară lin către micul lac artificial ale cărui unde molatice strălucesc auriu în lumina soarelui. Pe mal, copaci cu crengile golașe ocrotesc o fântână arteziană în formă de cerc, din mijlocul căreia se ridică grațios o nimfă de bronz cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
așteaptă să continue, Smaranda se uită concentrată la chipul de azi al lui Marius, căzut într-o dureroasă reverie. Tresare ușor atunci când Marius se ridică brusc în picioare și face câțiva pași până la prima treaptă a scării ce duce către peluză. Fâlfâind alene din aripi, un porumbel poposește în apropierea lui, pe balustrada de piatră ce înconjoară terasa. Mișcându-și coada înfoiată de sus în jos, pornește liniștit să-și curețe penele cu ciocul mic și subțire. Marius înregistrează absent apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dând vesel din coadă la vederea mâinii întinse pentru mângâiere. Marius face agale câțiva pași, ascultând ciripitul păsărelelor în timp ce un miros puternic de cetină proaspătă și rășină îi umple nările. Se oprește pentru câteva clipe. Privește lung în depărtare, dincolo de peluza verde și grădina mărginită cu arbuști bine îngrijiți, către conturul inegal, dar plăcut, al crestelor muntoase încă acoperite cu petice de zăpadă care strălucesc marmorean sub razele puternice ale soarelui. Pierdut în reverie, aproape că nu observă apropierea doctorului familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
despre vreun accident. Situația părea că se normalizase, în afară de cazul vecinilor. Samuel nu-i mai văzu ieșind să-și culeagă ziarele și nici nu-i mai auzi înjurând curierul. După o săptămână, fiecare casă avea un morman de ziare pe peluză. Când sună pe la uși, nu răspunse nimeni. Sparse geamul, intră într-o casă și se lămuri. Computerul avusese nevoie de o reducere a volumului de informație, așa că toată mobila și obiectele dinăuntru fuseseră pixelate, redate pe plane mari, ciopârțite geometric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
clește osos, urându-mi bun venit în Canada. După ce trecem de prim-ministru, Jean-Claude se întreține cu fel de fel de domni la patru ace, iar eu mă duc să-mi iau ceva de băut. Recepția, care are loc pe peluza unui club privat, e de o eleganță desăvârșită, iar oficialitățile par mai puțin formale, mai vesele și binedispuse decât orice fel de politicieni pe care i-am văzut vreodată. Față de recepțiile la care participasem în românia, se simte un fel
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
atâta știu: la scurtă vreme după ce Zizmo Își văzu fiica, Își ticlui ultimul plan. O săptămână mai târziu, Îi spuse lui Lefty: ― Pregătește-te. La noapte avem treabă. Și acum casele de pe malul lacului strălucesc de la luminile Crăciunului. Pe Întinsa peluză acoperită cu zăpadă de la Rose Terrace, reședința familiei Dodge, tronează un pom de Crăciun de doisprezece metri, adus cu remorca din nordul peninsulei. În jurul bradului roiesc spiriduși la volanul unor limuzine Dodge miniaturale. Moș Crăciun are ca șofer un ren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să deslușească părul lung și Întunecat, strălucind precum clarinetul Însuși. Nu-i făcea cu mâna. Nu dădea nici un semn - În afară de zâmbet - că l-ar fi auzit măcar. În curțile din vecinătate oamenii Își vedeau de treabă, ignorând serenada. Își stropeau peluzele sau dădeau de mâncare la păsări. Copilașii alergau după fluturi. Când ajunse la finalul melodiei, Milton Își lăsă instrumentul În jos și se aplecă pe geam, rânjind. Apoi o luă din nou de la Început. La parter, În timp ce se Întreținea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca șmirghelul, așa cum se Întâmpla Întotdeauna În weekenduri. Dar acum, În loc să-mi ia mâna și să mi-o frece de perciunii lui până când Începeam să țip, Milton nu mai avea dispoziția necesară să mă tortureze. Stătea pur și simplu pe peluză, iar barba, ca o pată, ca o ciupercă, Îl năpădea. Involuntar, Milton adera la obiceiul grecesc de a nu se bărbieri după moartea cuiva din familie. Doar că În cazul acesta nu se sfârșise o viață, ci un mijloc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se petreceau În junglele din sud-estul Asiei. Se petreceau În deșerturile din Orientul Mijlociu. Se Întâmplau, vorba cântecului, acolo. Și atunci de ce, când priveam pe furiș prin lucarnă, vedeam, după a doua noastră noapte petrecută În pod, un tanc trecând pe lângă peluza din fața casei noastre? Un tanc verde, de armată singur cuc În umbrele prelungi ale zorilor, cu șenilele enorme zăngănind pe asfalt. Un vehicul militar blindat care nu Întâmpina nici un obstacol mai mare decât o patină cu rotile rătăcită. Tancul rula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mod adecvat. Dar cu Garda Națională e altă poveste: luptători slăbiți, care au fost chemați de la casele lor Într-o luptă iscată brusc. Sunt lipsiți de experiență, speriați. Înaintează pe străzi, Împușcând tot ce mișcă. Uneori merg cu tancul până pe peluzele din fața caselor. Intră pe verandele oamenilor și le dărâmă pereții. Tancul din fața Casei Zebrei se oprise momentan. Aproximativ zece trupe Îl Înconjoară, ochind un lunetist aflat la etajul al patrulea, În hotelul Beaumont. Lunetistul trage. Cei din Garda Națională trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
filme despre Roma Antică sau bătăliile din Evul Mediu. Dar nimic din toate acestea nu m-a pregătit pentru ostilitățile din orașul meu natal. Strada pe care Înaintăm e mărginită de ulmi stufoși. Lângă bordură sunt parcate mașini. Trecem pe lângă peluze și mobilier de grădină, pe lângă căsuțe suspendate și bazine pentru păsări. Când mă uit În sus, la coronamentul de ulmi, cerul tocmai Începe să se lumineze. Pe ramuri se mișcă păsărele și veverițe. Într-un copac s-a Înțepenit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
magnații industriei auto: Grosse Pointe. A fost mult mai greu decât Își imaginaseră ei. În Cadillac, În misiunile lor de recunoaștere prin cele cinci Grosse Pointe (Parcul, Orașul, Ferma, Pădurea, Malul), părinții mei au văzut semnul DE VÎNZARE pe multe peluze. Dar când se duceau la agențiile imobiliare și completau formularele, descopereau că locuințele dispăreau dintr-o dată de pe piață sau fuseseră vândute sau li se dubla prețul. După două luni de căutări, Milton ajunsese la ultimul lui agent imobiliar, domnișoara Jane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întâmplat ceva Îngrozitor. E o sâmbătă dimineața, la câteva săptămâni după ce ne-am mutat pe Middlesex. Lefty mă duce la o plimbare prin noul nostru cartier. Plănuim să mergem până jos la lac. Ținându-ne de mână, traversăm noua noastră peluză din fața casei. În buzunarul de la pantaloni , puțin sub nivelul umerilor mei, se aude cum Îi zornăie mărunțișul. Îi ating degetul mare, fascinat de unghia care lipsește și despre care Lefty mi-a spus Întotdeauna că i-a mușcat-o o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scenă o piesă clasică grecească. La Început aceste piese fuseseră jucate În sala de spectacole a școlii Medii. Dar după călătoria În Grecia domnului da Silva i-a venit ideea să transforme terenul de hochei pe iarbă În amfiteatru. Cu peluzele sale În pantă și acustica naturală, era un mini-Epidaur perfect. Personalul de Întreținere a adus afară tribune și a montat o scenă pe iarbă. În anul pasiunii mele nebune pentru Obiectul Obscur, piesa pe care a ales-o domnul da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
albe: un nor electromagnetic. Invizibile Înăuntrul acestuia, avioanele turcești au ajuns pe insulă și au Început să-și arunce bombele. Între timp, În Grosse Pointe, Fred și Phyllis Mooney părăseau și ei unitatea de bază, Îndreptându-se spre Chicago. Pe peluza din fața casei, făcându-le cu mâna, erau copiii lor, Woody și Jane, care aveau propriile planuri secrete. În zbor către reședința familiei Mooney se aflau În acel moment bombele argintii ale butoiașelor de bere și pachetele cu șase doze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mașini pline de adolescenți erau pe drum. Ca și mine și Obiectul. Pudrate și rujate, cu părul cârlionțat cu fierul Încins, plecaserăm și noi spre petrecere. În fuste subțiri, de catifea reiată, și cu saboți În picioare, am apărut pe peluză. Dar Obiectul mă opri pe verandă Înainte să intrăm. Își mușca buza. Ești prietena mea cea mai bună, da? ― Da. ― Bine. Câteodată am impresia că-mi miroase gura. Se opri. ― Chestia e că nu-ți dai seama niciodată dacă-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În beznă. ― Ce părere ai despre Rex? șopti Obiectul. ― Ce? Să nu-mi spui că-ți place. ― N-am zis că-mi place. I-am sondat chipul, căutând răspunsul. Își dădu seama de asta și se duse mai Încolo pe peluză. Am urmat-o. Spuneam mai devreme că majoritatea emoțiilor mele sunt hibride. Însă nu toate. Unele sunt pure și fățișe. Gelozia, de exemplu. ― Rex e În regulă, am spus când am ajuns-o din urmă. Dacă-ți plac criminalii. ― Ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]