936 matches
-
Amiraș ne-a adus aminte faptul că rămâne personalitatea care a trasat liniile unei școli ale cărei direcții le regăsești în evoluțiile elevilor săi, ei înșiși - în zilele noastre - muzicieni ce dau consistență vieții noastre de concert. Contestat și admirat, pendulând neobosit între catedră și activitatea concertistică, continuu neliniștit, aflat astăzi la vârsta senectuții, Amiraș rămâne un căutător neobosit, energic, imaginativ, visător; așa cum l-am cunoscut cu decenii în urmă. Declamația sa muzicală este și astăzi elocventă, este susținută de o
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e greu, Mai mult decat sperasem eu. Aviz medicilor stomatologi din România Cu bani și aparatură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e greu, Mai mult decat sperasem eu. Aviz medicilor stomatologi din România Cu bani și aparatură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
După trei minute, ai sentimentul că o divizie de Panzere ți se îndreaptă iminent spre pereții sufrageriei. După alte cinci, retrăiești cutremurul din 1977. La capătul primei ore, simți o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Parchetul are un scârțâit de rău augur. Zidurile se curbează îngrijorător. Un aer de apocalipsă iminentă pune stăpânire pe vecini. Pisicile de apartament zgârie ușa șifonierului și caută disperate refugiul. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e greu, Mai mult decat sperasem eu. Aviz medicilor stomatologi din România Cu bani și aparatură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pare un vis. O întreb dacă se teme de cineva. Îmi spune să tac, știe că o iubesc, si nu este nevoie să i-o mai repet. La pian cântă o melodie care ma copleșește. Nu știu cât a durat totul. O pendula bate undeva, întro altă încăpere. Mă săruta și-mi cere să plec, să nu o mai întreb nimic, să nu o mai caut. Este ca o poveste cu sfârșit nefast. Ea mă va căuta. Nu vreau și nici nu pot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o sută de ani. Ai văzut n-ai văzut Cum luna se scaldă în catedrala femeilor Cum îmblânzirea în leu cum acrul în dulce Cum în rânjet adie mila cum lemnul picură lemn cum ungherele își alăptează nevrozele Cum bate pendula deși timp nu e cum de la florărie te cumpăr pe tine Cum fluturii bat covoarele raiului Cum o caleașcă aurită străbate la trap Pădurea mea de mucegai Ai văzut n-ai văzut a trecut ai pierdut... Omul meu Ca și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
mobilizată” de excepționala personalitate a fondatorului futurismului, de artistismul său înnăscut, de principiile și tendințele sale de a epata. Dar, precum era de înțeles și de așteptat, reacția presei, în multitudinea orientărilor ei, nu era nici pe departe una unanimă, pendulând între entuziasm și sarcasm, cum se înțelegea și dintr-un articol din ziarul „Vecernie izvestia” („Noutățile serii”): „Unicul. Inimitabilul. Prorocul unei noi viziuni asupra lumii, ajuns celebru nu doar grație «manifestelor», ci și faptelor de eroism manifestate prin calități de
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
placă mai mult decît simpla și reala natură. Stînci, copaci și animale, toate sunt în nesimțire, toate stau în nepăsare; singuri cerbul miraculos și vînătorul pocăit produc contrast prin pozele lor, în care se strevăd simțiminte adînci" (Pseudokynegetikos, IV). Odobescu pendulează continuu între două tipuri de arte: între arta plastică (fragmente de metal, lemn sau piatră, țesături, pînze și culori, toate încremenite într-o imobilitate muzeală) și arta cuvîntului, adică glosa artistă, caldă și prezentă a autorului, angrenat în operația transpoziției
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
București, iar peste o lună consemnează ușurat apariția romanului: „În sfârșit, liber. Isprăvit Răscoala complect. Azi am primit ambele volume. Miercuri se va pune în vânzare în toată țara”. În anii următori, Rebreanu lucrează, cu intermitențe, la alte două romane, pendulând între Valea Mare și București. Cu mari ezitări, concepe versiuni de laborator din Mojarul iluziilor - cum se intitula inițial romanul psihologic Jar (după alt titlu rămas în manuscris: Scara fericirii) - în care va transfigura modele tipologice din realitatea publicistică bucureșteană
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
talantul primit. Acțiunea în această povestire se extinde temporal de-alungul multor ani și spațial este plasată pe meridiane diferite, finalizându-se în preajma templului iubirii eterne Taj Mahal, în urma vizitării căruia autorul decide sfârșitul simultan al cuplului Nick și Oana. Povestirea pendulează generos între utopic, fantezie, oniric și realitate, dar concluzia finală, prin alegerea sfârșitul tragic al eroilor, este aceeași cu cea transmisă de romanul „Adam și Eva” a lui Rebreanu și anume că ne este interzisă împlinirea în iubire împreună cu sufletul
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
o asemenea operă extrem de greu de realizat. El este un mare artist al operelor scurte în perioada interbelică. Câteva titluri ne fac să ne ducem cu gândul la nuvele filozofice cu elemente fantastice, Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Așa cum Dionis pendula între real și vis încercând să schimbe spațiul și timpul, la fel Mircea Eliade realizează în nuvelele sale pendularea omului între sacru și profan, între realitate și vis, între real și ireal. Miturile arhaice ale cosmogoniei și creației, visul magic
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
tânără a lui Pius XII, tocmai acel papă care a reușit să își astupe urechile atunci când a fost confruntat cu dovezi. Doar nu vă așteptați la un Costa-Gavras fără o "șopârlă"... Regizorul se folosește de aceste două personaje pentru a pendula între două lumi: elita celui de-al treilea Reich și cea a clericilor, ambele infuzate cu toate micile detalii ale vieții cotidiene. Efectul e previzibil: nu atât o echivalență a culpabilităților, ar fi fost prea la botul calului, cât o
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
misionară, ci una ludică și necruțătoare în același timp. Și poate că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un real ce pendulează incontinent între substanță și fantasmă, transformă observația lui Capșa în viziune, iar textului denotativ îi deconspiră structuri poematice. Puse cap la cap, aceste povești camuflate cu trenuri absurde, cu oameni mărunți, cu întîmplări periferice sau cu impostori drapați în costume
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
evita audiind două dintre concertele orchestrelor Radiodifuziunii bucureștene. Sunt concerte pe al căror podium solistic au evoluat violoncelistul Mihail Jojatu - activează actualmente în Statele Unite, în spațiul artistic atât de pretențios al celebrei Orchestre Simfonice din Boston, apoi flautistul Matei Ioachimescu, pendulând între Viena și București în zonele atât de dense ale creației camerale, simfonice, solistice, de asemenea violonistul Alexandru Tomescu, personalitate artistică consistentă, cu puternic impact prioritar în rândurile publicului tânăr. Cu toții etalează o remarcabilă cultură a sunetului bazată pe o
Tineri performeri by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9550_a_10875]
-
americane nu topește complet particulele elementare, idiomatice, biografice ale scriitorului plecat din patria și din limba lui - și nu dintr-o fascinație a aventurii, ci din repulsia față de regimul totalitar fixat acolo, parcă, pe vecie. Un fel de jurnal (1973-1981) pendulează permanent între cele două lumi, de extracție și de adopție, și între cele două sisteme, comunist și capitalist, documentate de autor pe propria piele. Mărturia politică a lui Matei Călinescu (fie ea și indirectă, oblică, subsumată unui alt tip de
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
încerci să înțelegi cîte ceva, și asta mă interesează. Era vocea lui Sludden. — O, sînt în iad! șopti Lanark. Mîna lui Gay i se lăsă pe lîngă șoldul. Văzu că tălpile îi erau la cîțiva centimetri deasupra trotuarului. Corpul îi pendula în fața lui Lanark de parcă ar fi fost agățat într-un cîrlig fixat în creier; zîmbea în gol, prostește; îi căzu falca, iar vocea care îi ieșea din gură nu era compusă din mișcarea limbii sau buzelor. Deși avea un ecou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mulțime, dar mă secondează pas cu pas Rica, verișoara mea mult mai mare, care la cerința mamei îmi urmărește orice mișcare. Pe Rica mi-o aduc aminte doar asociind prezența sa, de cea a unui mic animăluț de companie ce pendula, de regulă, între un pisoi dolofan cu blănița groasă și pete de culoare alb-cărămiziu și-un ieduț jucăuș cu care obișnuia să doarmă. N-o puteai desprinde de „Petrică”, patrupedul de câteva zile care, seară de seară, se așeza pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
s-a respectat întru-totul dorința bunicii din partea tatălui, de a fi poziționată față în față cu cea veche construită în anii ’30, nicidecum în spatele acesteia. Așa am crescut și m-am ridicat copăcel alături de fratele meu Adi și verii noștri, pendulând între două gospodării, două generații, dar aceleași principii statuate în timp. Erau de fapt trei gospodării, accesul făcându-se prin porți interioare mici, cât să permită trecerea dintr-o parte în alta. Mamaia Floarea reușise să-și țină cei trei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mulțime, dar mă secondează pas cu pas Rica, verișoara mea mult mai mare, care la cerința mamei îmi urmărește orice mișcare. Pe Rica mi-o aduc aminte doar asociind prezența sa, de cea a unui mic animăluț de companie ce pendula, de regulă, între un pisoi dolofan cu blănița groasă și pete de culoare alb-cărămiziu și-un ieduț jucăuș cu care obișnuia să doarmă. N-o puteai desprinde de „Petrică”, patrupedul de câteva zile care, seară de seară, se așeza pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
s-a respectat întru-totul dorința bunicii din partea tatălui, de a fi poziționată față în față cu cea veche construită în anii ’30, nicidecum în spatele acesteia. Așa am crescut și m-am ridicat copăcel alături de fratele meu Adi și verii noștri, pendulând între două gospodării, două generații, dar aceleași principii statuate în timp. Erau de fapt trei gospodării, accesul făcându-se prin porți interioare mici, cât să permită trecerea dintr-o parte în alta. Mamaia Floarea reușise să-și țină cei trei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
subalterni. Nici măcar obișnuitele conflicte Între părinți și copii, Între datorie și liberul arbitru, Între tradiție și Înnoire, mai nimic din ceea ce structurează dinamica unei cărți. Doar adierea delicată și tăioasă a unei trestii care gândește. Care simte, Înregistrează halucinant și pendulează fără răgaz, lent sau frenetic, În ritmul neregulat al vieții Înseși. Se Înțelege de ce micul volum de 100 de pagini nu se poate povesti. O epopee, În durata unei clipe. Imediată, urgentă, acaparatoare. Dilatând, concentrând, fără a pierde vreodată contactul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
putut eu Însumi oferi colegilor ei Înmărmuriți. Acești tineri, deja ai secolului XXI, au răspuns inteligent și intens chemării, dialogând dezinhibat despre relația Între existență și creație, Între frumusețe și solitudine, Între boală, iubire și moarte. Evocarea Bătrânei Doamne, Veneția, pendulând Între Orient și Occident, Între realitate și ficțiune, Între „bucurie, mister și iresponsabilitate”, cum spunea Virginia Woolf, evocarea Înstrăinării, exilului, iluziei au stimulat o efervescență pe care n-aș mai fi crezut-o posibilă. Ceea ce nu pleda, neapărat, În favoarea vreunui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
îi cobora pe brațe până la degete. Bluza etala un câine jucător de cărți și băutor de bere, care spunea: Ce dracu’ știu eu? De sub marginea căciulii se ițeau smocuri de păr regenerat. Se legăna pe coridor, jucându-se de-a pendula. Se opri în fața lui Karin. —Ăsta-i tipul care o să mă scoată din fundătura asta? Mâinile femeii țâșniră în aer. Părul ei înnodat se desfăcu. —Mark. Ți-am spus că azi vine doctorul Weber. Nu puteai să-ți pui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nebunească. —Vechiul tău prieten. Cum îți mai merge? Ce-ai mai făcut? A trecut ceva timp. În sfârșit, Mark vorbi. Ai discutat cu ea, nu-i așa? Normal că da. E nevastă-ta. Amanta. Ce-o fi. Vocea lui Mark pendula între zăpăceală și groază. De ce trebuia să-l vorbească oamenii pe la spate? Cât de important putea fi pentru ei? Cuvintele lui înotau în mistere, gata să nu se mai zbată și să se înece. Bâlbâindu-se, Daniel începu să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]