872 matches
-
arheologie aplicată aici ne va dezvălui, este structurat în jurul unei themata pivot: teocrația basileică, ca soluție împotriva păcatului și a pedeapsei veșnice; funcția ei majoră este de a pune memoria colectivă și relația sa cu comunitatea în perspectiva unei necesare penitențe continue și a doliului. Ceea ce ne face să credem că îl diferențiază fundamental de imaginarul precreștin este sentimentul permanent de frică, uneori manifestat violent, individual sau colectiv; el este însă integrat abil, ca o modalitate eficientă a politicilor instituționale de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care ne-ar aduce mai aproape de înțelegerea psihozelor din timpul primului mileniu, manifestate colectiv la sfârșitul lui. Formele apocalipsei (un "compartiment" important al imaginarului colectiv), ca reprezentare psihotică a haosului absolut, devenite metafore−matrice pentru chinul veșnic și motiv pentru penitență, diferențiază lumea greco-romană de cea creștin-medievală. De aici, prevalența imaginarului morții în gândirea colectivă, ca o altă manifestare a fricii în fața puterii absolute de judecata coercitivă. El a luat forme diferite în credința catolică față de ortodoxie, date fiind credințele bogate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
perfecțiunii originare. Acțiunea de a imagina, imaginația și implicit imaginarul pot fi socotite modalități de recuperare a stării de beatitudine (la creștini, în urma obținerii iertării păcatului adamic), dar și o formă care exprimă această tendință, condiționată de doliu și de penitență (voi reveni)13. Pentru moment, sondarea unui nou perimetru arheologic nu ne va duce către interpretarea acordată memoriei în filosofia clasică a vechii Grecii, ca să căutăm rădăcinile teoriei construite de Plotin pe baza ei. Invoc aici doar o lucrare actuală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să devină simbolul reîntoarcerii la viață terestră, într-o lume a pătimirilor. Individul pierde amintirea lumii cerești, cu care este înrudit (la fel în cazul lui Constantin I și al trecerii de la Roma triumfală la oíkonomía penitenței și a doliului christic?). La Platon (Politeía 613b și sqq.), miturile memoriei sunt însoțite de cele ale cunoașterii, de aceea uitarea este pedeapsa pentru ignoranță (o altă motivație, pe care o regăsim atât în funcția obiectelor ce țin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
țin de strămoși, cât și în imaginarul colectiv, el însuși un "loc" al trecutului). Distribuirea binelui și a răului pe cele două maluri ale fluviului Lethe are ecou în schema iconografică a Judecății de Apoi, așa cum credința că numai prin penitență se poate înălța sufletul creștin are o străveche rădăcină în concepția despre păcatele care trebuie răscumpărate − la Pindar și Empedocle, în Purificări și Despre natură (Vernant, Mit și gândire 148). Memoria constituie în sine un exercițiu de salvare și de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
basileică (și, cu ea, cea a întregii lumi creștine) este îndreptată în schimb într-o singură direcție, înspre un viitor indefinit: Judecata de Apoi. Trecutul (vetero și neo-testamentar) impune doliu, pe care doar obținerea iertării dumnezeiești îl poate împlini, și penitență (în existența terestră), care, dacă e respectată până la capăt, conduce către mântuire. Credința ortodoxă va păstra neschimbată această interpretare a eternității, chiar în spiritul ei originar (respectând textele sfinte și scrierile creștinismului timpuriu). Pe de altă parte, deși în practicile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reprezentat realist, accentuând calitățile individuale, forța, frumusețea chipului, sugerând valoarea civică și politică a persoanei (statuile lui Augustus însuși, spre exemplu); basilëìa a ales în schimb, în detrimentul individualității și al diferenței, hieratismul, privirea abstrasă și transcendentă, subliniind obligația penitenței și a datoriei îndoliate față de figurile sacre (de aici, motivul donației și al închinării bisericilor împărătești; un tipar pentru portretul votiv este mozaicul din secolul X, care îi figurează pe Constantin I, în dreapta, închinând Fecioarei cetatea orașului ca fondator eponim
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
central, al reprezentării divinului, nealterat până astăzi, păstrează din vechea semnificație a imaginarului doar semele și simbolemele glorificării, ale memoriei colective (aici, creștine), menținând în același timp și componenta funerară a sacrificiului (dar ca martiriu apostolic) și primește ideea de penitență asumată de credinciosul aflat în așteptarea judecății și a mântuirii sale. Imaginarul creștin "ancorează" credința, fixează în memoria colectivă imaginile generate de ea, abstracte sau materiale, reprezentările mentale sau vizuale, interpretările și simbolistica practicilor aferente. Colecție de reprezentări ale figurilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care, în timp, s-a dovedit a fi și o problemă severă de politică religioasă: în plan extern, între Constantinopol și Roma; în plan intern, între puterea basileică și cea monahală. "Prețul" final plătit monahului de către monarh a constat în penitența pe care acesta a trebuit să o facă public după anul 843; s-a adăugat o pierdere semnificativă de prestigiu local, de putere oikonomică în raport cu imperiul, dar și de autoritate în raport cu Vaticanul. Confruntarea în sine și recluziunea imaginii sacre au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tipologii spațiale în pozitive și negative, în funcție de relația lor cu sacrul divin sau cu demonicul. El se fărâmițează în "timpii" umanului sau ai narațiunilor și modelelor vetero- și neo-testamentare, în cei ai ritualului, ai cunoașterii (edificării de sine) sau ai penitenței. Narațiunea este factorul care introduce această perspectivă multiplă asupra timpului și asupra spațiului medieval, completată de un alt nivel, cel al "imaginarului imaginat", pur ficțional, la care acționează predominant, ca resort creator, fantezia. Imaginarul medieval românesc menține pentru transferul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aibă și pentru că noul oraș-matcă al imperiului și tânărul său populus nu aveau un trecut comun de glorificat, creștinismul a fost integrat cu ușurință de lumea constantinopolitană și de instituțiile sale. Doliul greco-roman a luat chiar din secolul IV forma penitenței creștine. Credinciosul deplângea acum un singur destin, pe al lui, și spera în salvarea acordată prin sacrificiul christic. Noul imperiu pierduse caracterul etnic roman, dar salvase ideea universalității, prin creștinism. Acest posibil răspuns obligă însă la alte și alte căutări
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
multe tipuri de post: a) postul inițiatic ajută la crearea unei stări spirituale menite să provoace extazul și călătoria spirituală în alte lumi sau dimensiuni ale realității. Exemple: postul în șamanism, postul în misterele inițiatice (din Eleusis); b) postul de penitență și purificare are ca model ritualurile de purificare ale divinităților (apollo, Quetzalcóatl etc.) sau pe cele ale marilor creatori de religii (IIsus, Buddha, Mahomed etc.). Scopul său este pregătirea pentru întâmpinarea spirituală și retrăirea marilor sărbători: Paștele în iudaism și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la mai mulți maeștri, dar se arată a fi nemulțumit. Stăpânește tehnicile Yoga, dar toate acestea i se par a fi imperfecte. își alege apoi un loc unde timp de șase ani se dedică celor mai aspre mortificări. Atinge prin penitențe condiția de Săkyamuni („ascet Săkya”). Înțelege atunci inutilitatea ascezei totale și se decide să-și întrerupă postul. Cunoscuse tot ce-i putea oferi viața. înzdrăvenit în urma acceptării unei ofrande (dar și părăsit de cei cinci discipoli), Buddha se retrAge în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
poruncit ministrului său de interne, contele Kociubei, să dispună închiderea tuturor lojilor masonice.” Ocupându-se cu politica, masoneria ar pune în primejdie securitatea statului. Masoneria devine de acum societate secretă. Avea în principal scopuri de ordin spiritual: cunoașterea de sine, penitența, edificarea Templului lăuntric, dezvoltarea puterii de pătrundere sufletească, contemplația etc. Schimbarea socială este condiționată de cea lăuntrică. Altfel nu am obține libertatea, ci doar siguranța. lojile rusești cuprindeau membri indiferent de statutul lor social. Adunau la un loc oameni care
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sa, ca gest (cerere, rugare) de iertare creștină pentru că discută cu atâta insistență divinul feminin. E multă remușcare pentru hybris la Eminescu, abia dacă se întrevede curajul, clipa de a cugeta pe când „anii de păreri de rău” sunt pregnanți; această penitență este de sorginte creștină. Altfel, să ne amintim de „Venere și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul în discuții teologale, consideră că îngerii au fost făcuți după chipul și asemănarea femeii, sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera ospitalitatea ca o penitență și această penitență drept consecință a unei mari crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de spiritul medieval autentic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a putut fi încurajat în acest sens de către Lecointre-Dupoint, editorul legendei în 1839, semnalând că deja în epoca lui Jacques de Voragine, adevărul istoric era metamorfozat de către legendă, că realismul se retrăgea spre profitul supranaturalului și al miraculosului: "Exercițiile ascetice, penitențele și macerațiile sfinților, caritatea lor ardentă, abnegația lor eroică, nu ar fi captivat singure un auditoriu van și ușuratic, care nu respira decât bătălii, iubiri, blazoane, turniruri și aventuri; de aceea adevărul istoric nu domnea întotdeauna în aceste povestiri pioase
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intitulate Cărțile la control, un soi de cronică literară foarte populistă, plasată de obicei lîngă reclame la detergenți ori alături de poza unor domnișoare cu fundul aproape gol. Apetisant, desigur, dar parcă nepotrivit cu jurnalul dlui Liiceanu [...] Adevărata cronică literară presupune [...] penitența impusă de colaborarea la un jurnal literar, cu bani puțini și cu cititori la fel de puțini, dar aleși pe sprînceană." Dl. Cristea ne-a luat vorba din gură. Îi mulțumim că ne cruță ca, spunînd noi aceste lucruri, să fim considerați
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
creștine; de asemenea se va strădui astfel încât credincioșii creștini să se hrănească cu alimentul spiritual prin primirea frecventă și cu devotament a sacramentelor și prin participarea conștientă și activă la laudele divine; parohul, de asemenea, își va aminti că sacramentul penitenței favorizează cel mai mult dezvoltarea vieții creștine; de aceea, va fi disponibil să administreze acest sacrament, chemând pentru aceasta și alți sacerdoți, dacă e necesar, care să cunoască diferite limbi. § 3. (cf 529 § 1) În îndeplinirea sarcinii de a conduce
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
a întregii vieți creștinești; 3° vor învăța să celebreze totdeauna laudele dumnezeiești conform propriului rit pentru a-și alimenta viața spirituală; 4° acordând o mare valoare direcției spirituale, vor învăța să-și examineze bine conștiința și să primească frecvent sacramentul penitenței; 5° o vor urma cu evlavie filială pe Sfânta Fecioară Maria, Mama lui Dumnezeu, pe care Hristos a constituit-o ca Mama tuturor oamenilor; 6° se vor încuraja toate practicile evlavioase care conduc spiritul de rugăciune și care sunt tăria
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
făcuți audiatori fideli și atenți ai lui Hristos, să devină slujitori adevărați ai predicării; să fie zeloși în rugăciuni, în celebrările liturgice și mai ales în devotamentul față de taina Euharistiei; să-și examineze zilnic conștiința și să primească frecvent sacramentul penitenței; să o cinstească pe Sfânta Maria, pururea Fecioară, Mama lui Dumnezeu, și să implore de la ea harul de a se conforma Fiului ei și să îndeplinească celelalte practici evlavioase ale propriei Biserici sui iuris. § 2. Să dea o considerație deosebită
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
pietate; 2° să poată avea acces liber și frecvent la părinții spirituali și la confesori; 3° (663 § 5) în fiecare an să dedice câteva zile retragerii spirituale. Can. 474 - § 1. (664) Membrii mănăstirilor vor primi des, conform normei tipicului, sacramentul penitenței. § 2. (cf 630 § 1) Rămânând neschimbat tipicul care îndeamnă ca mărturisirea să fie făcută la anumiți confesori, toți membrii mănăstirii pot primi sacramentul penitenței de la oricare sacerdot înzestrat cu facultatea de a administra acest sacrament, rămânând neschimbată disciplina monastică. Can.
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
zile retragerii spirituale. Can. 474 - § 1. (664) Membrii mănăstirilor vor primi des, conform normei tipicului, sacramentul penitenței. § 2. (cf 630 § 1) Rămânând neschimbat tipicul care îndeamnă ca mărturisirea să fie făcută la anumiți confesori, toți membrii mănăstirii pot primi sacramentul penitenței de la oricare sacerdot înzestrat cu facultatea de a administra acest sacrament, rămânând neschimbată disciplina monastică. Can. 475 - § 1. (cf 630 § 3 e 969 § 2) În fiecare mănăstire, în funcție de numărul membrilor, vor fi desemnați de către însuși Superiorul mănăstirii mai mulți părinți
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
cf 630 § 3 e 969 § 2) În fiecare mănăstire, în funcție de numărul membrilor, vor fi desemnați de către însuși Superiorul mănăstirii mai mulți părinți spirituali și confesori, dacă este vorba despre preoți-monahi ai aceleiași mănăstiri, înzestrați cu facultatea de a administra sacramentul penitenței; altfel [vor fi desemnați] de către Ierarhul locului după ce l-a audiat pe Superiorul mănăstirii sui iuris, care în prealabil trebuie să se consulte cu comunitatea interesată. § 2. (cf 567) Pentru mănăstirile în care nu există preoți-monahi, Ierarhul locului va desemna
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]