1,002 matches
-
observație, satisfacția personală, pierderea valorilor, pierderea atașamentului față de familie, lipsa respectului pentru lege, viață și bunuri, dezorganizarea socială, creșterea mobilității, perturbarea vieții comunitare, posibilitatea de a comite crime ocazionale (case nesupravegheate, bombardate), apariția unor noi tipuri de crime specifice războiului (penurie). Având ca reper aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a fost redusă proprietatea moșierească din comună la 50 de ha. teren. Lipsurile din economia națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta din anii 1946 și 1947 au însemnat pentru sătenii din comună o încercare și mai grea. Penuria de hrană pentru oameni și de furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu are privilegiul manifestării talentelor deoarece materialele de lucru sînt rare și, în consecință, distribuite după criterii riguroase, nescrise, dar general acceptate drept favoruri greu de obținut. Nu trebuie să fii sprecialist într-un domeniu anume pentru a constata că penuria programelor educative și slaba lor calitate reflectă, în esență, disprețul administrației față de utilitatea lor socială. Obligate să aloce un timp reeducării ca simbol al aderării formale la valori ale modernității, ele îl pervertesc, îl schimonosesc și îl caricaturizează ca semn
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mari din Europa (6,1), trecînd însă sub tăcere faptul că deține unul din cele mai birocratice sisteme penitenciare, în care personalul din administrație ocupă o pondere de aproape 3 ori mai mare decît personalul din administrațiile occidentale. Despre eterna penurie a efectivelor angajate vorbesc specialiștii din mai toate țările. "Este imposibil să faci să progreseze condițiile carcerale dacă nu faci să progreseze simultan condițiile personalului. Angajații trăiesc în condiții dure și muncesc într-o societate care nu le recunoaște meritele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că explozia irațională de personal și de resurse a depășit și cele mai sumbre previziuni stipulate de "legea lui Parkinson", dezvoltarea sectorului administrativ neavînd nici o legătură cu necesitățile practice ale sistemului. Această expansiune birocratică uriașă contrastează și mai puternic cu penuria personalului de supraveghere și a celui din ateliere, România înregistrînd cele mai mici rate din Europa la aceste două categorii de personal. Creșterea bruscă a angajaților în aparatul administrației centrale și a veniturilor alocate lor (în mod aberant, funcționarii din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
noiembrie. Condițiile de viață, în special pentru studenții întorși din refugiu, erau foarte grele. Școala făcea tot felul de eforturi pentru a obține fonduri, burse, etc, în scopul asigurării funcționării în primul rând, a cantinei, care, datorită lipsei de alimente (penurie ce începuse să fie simțită încă din 1945), reușea tot mai greu să se mențină în funcțiune. Din această cauză, studenții localnici sau de prin apropiere plecau la familiile lor pentru diverse perioade , însă restul , refugiații, frecventau cursurile. Profesorul Vasile
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
încrengătură de grupuri, de rețele și comunități în interiorul cărora avea loc un schimb de informații și produse, o lume paralelă. Circuitul bunurilor culturale în natură pe stil vechi și pe stil nou Așadar, disfuncțiile sistemului mass media, manifestate fie prin penurie (în regimul totalitar), fie prin inflație de informație și divertisment, duc la creșterea importanței rețelei sociale. În comunism, la nivelul tehnologic și social al epocii, schimbul de mesaje și bunuri culturale se făcea din gură-n gură și din mână
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
material și condiții de igienă"15. Din păcate, în perioada interbelică, sectorul locuințelor sociale, în general, și al orașelor-grădină, în special, nu s-a dezvoltat în așa măsură încât să ofere familiilor modeste o alternativă la parcelările defectuoase. Afectate de penuria locuințelor pe care o generase războiul, constrânse să-și procure ele singure locuințe, aceste familii vor cădea pradă persoanelor fără scrupule asociate adesea cu marile societăți imobiliare. Acestea, după ce achiziționau terenuri, păduri, ferme etc. în jurul orașelor, apoi în satele din jurul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
războiului a corespuns tocmai agitației asociațiilor de locatari, șocați de rapacitatea proprietarilor față de cei care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să închirieze locuințele insalubre fără să investească în întreținerea lor. Louis Loucheur dezvăluia însă, în raportul său din 1923 privind criza locuințelor, raționalitatea profundă a acestor măsuri: "Era vorba de a evita creșterea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de lucru. În această perioadă de expansiune a economiei franceze, dezvoltarea industriei și a sectorului terțiar era focalizată în metropole. Adăugat tinerilor care căutau locuințe pentru a nu mai sta cu părinții, afluxul celor de la sate a împins la extrem penuria de locuințe și a forțat această populație să-și afle refugiu în hoteluri, în camere pline ochi, în tot felul de domicilii de ocazie. Să adăugăm că imigrația rurală nu dispunea, decât în cazuri extrem de rare, de venituri care să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Centrale pentru Echiparea Teritoriului (SCET), urgența și nevoile unui număr mare au impus necesitatea creării marilor ansambluri. "Statul, administrația, aleșii se confruntau cu situații de urgență, trebuiau să răspundă unei multitudini de contradicții: necesitatea de a găzdui valuri de populație, penuria de materiale, de tehnicieni, lipsa de experiență a colectivităților locale și a organismelor care se ocupau de construcție etc. Urgența era principala constrângere"111. Acest fapt este subliniat și de Annie Fourcaut: în 1955, modificarea decisivă a politicii locuinței în favoarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să parieze pe destinul său, și aceasta în condițiile exigențelor schimbării. În această perspectivă, planificarea urbană servea la depășirea modalităților obișnuite de a face urbanism. Ea nu se mai mulțumea să aducă la zi răspunsurile la situații de criză, la penuria de locuințe, la problemele dotărilor colective: căi de circulație, spații verzi etc. Ea trebuia mai curând să se înscrie într-o prospectivă veritabilă, care să permită determinarea viitoarelor trăsături posibile ale societății urbane și să se decidă în funcție de ele. Nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tendința este mai degrabă de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de degradare a condițiilor de locuit ale celor mai defavorizați, un aspect pe care, după părerea profesioniștilor, nici opinia publică și nici guvernul nu l-au analizat cu atenția cuvenită 359. De fapt, odată restrânsă marea penurie din perioada postbelică, penurie care afectase "muncitorii normali"360, problema locuinței a fost redusă în cursul anilor 1970 la cea a persoanelor care au probleme cu locuința. Pentru această categorie a persoanelor lăsate pe seama creșterii, a celor excluși prin forme diferite ale pieței, părea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de urbanizare. Dacă în 1945 doar jumătate din populație locuia într-o aglomerare urbană, în timp s-a ajuns ca procentul să depășească 80%. Construirea de imobile a fost puternic stimulată încă de la începutul anilor 1950, pentru a face față penuriei cauzate de afluxul de noi locuitori ai orașelor, demolărilor datorate războiului și vechimii unui complex de imobile care nu mai fusese renovat din 1914. Statul a jucat un rol major în modalitățile, ritmurile și formele materiale ale acestui proces de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în acord cu grupul lor primordial (clasă, religie, familie). Voturile de schimb, așa cum ne-au confirmat ultimele alegeri prezidențiale, pot fi controlate în mai multe feluri, implicând oferirea unor bunuri sau promisiuni
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tehnice (procedeul Leblanc pentru sodă), mătasea care profită de comenzile Curții, zahărul din sfeclă care ia în această perioadă un prim avînt; dar sectoare întregi ale industriei din Vest se prăbușesc, realizări născute dintr-un voluntarism protecționist se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția între țărănimea proprietară și cea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite din Italia. CLASICISMUL: NORMĂ ?I PUTEREA �n secolul al XVII-lea, rolul burgheziei conținu? s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum penuriile alimentare, sc?derile bru?te ale produc-?iei (de l�n?, mai ales), conflicte devastatoare (R?zboiul de Treizeci de Ani �n Germania, 1618-1648), depopul?ri ca urmare a sl?bîrîi veniturilor muncitorilor ?i s?r?cirii par-?iale a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de calamitate care afectează omenirea, cum ar fi războaiele, crizele financiare mondiale sau riscurile tehnologiei necontrolate. Reflecția cu privire la consecințele lor asupra umanității își găsește o bună expresie în teoriile dreptății ecologice, deoarece sunt traductibile în vocabularul ecologist referitor la calamitate, penurie de resurse, distrugerea mediului, modificarea habitatului etc. În situații de acest gen, corelația generală dintre dreptatea ecologică și dreptatea distributivă devine mult mai evidentă, deoarece inegalitatea ecologică este dublată de problema justei distribuiri a bunurilor între membrii grupului calamitat. Aceasta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în paginile revistei Femeia, din ultimii cinci ani ai regimului comunist (1985-1989), caracterizați printr-o înăsprire a sancțiunilor privind avorturile clandestine și a restricțiilor referitoare la condițiile efectuării unui avort legal. Realitățile dure ale vieții cotidiene din epocă, marcate de penuria bunurilor de consum, coerciție și control centralizat al statului asupra vieții cetățenilor, contrastau izbitor cu discursul eroic al "epocii de aur" și cu imaginile idealizate și inaccesibile de superfemei, prezentate în paginile revistei, care își îndeplineau cu zâmbetul pe buze
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
persoanelor vârstnice și cu handicap erau insuficiente și erau reprezentate numai de servicii rezidențiale de o calitate foarte proastă, de aceea, în practică, aceste persoane erau îngrijite în gospodărie. Bugetul de timp necesar aprovizionării gospodăriei era foarte mare, în situația penuriei de alimente și de consumabile necesare igienei. În lipsa unor echipamente casnice moderne și performante, timpul acordat întreținerii gospodăriei era mai mare decât în Vest. Concluzii Am văzut, în subcapitolele anterioare, că, în timpul regimului comunist din România (1948-1989), cadrul legislativ și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
suspicioși în relațiile lor sociale. Aceștia și-au dezvoltat chiar o specializare a relațiilor sociale, ce disociau strict relațiile puternice, de încredere (în care se discutau probleme intime și politice) și relațiile slabe, de aprovizionare cu produse de subzistență în penuria generalizată de bunuri de larg consum (Völker și Flap, 2001). Consecințele relațiilor sociale neverificate erau desigur mult mai mari decât în țările occidentale, de unde o rată mult mai mică a încrederii sociale și instituționale (Mishler și Rose, 2001b). Iar participarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în atelier cu ouă roșii de Paște sau bancurilor despre regim (la care cel mai mare meșter era chiar cel ce peste ani s-a dovedit turnătorul), sau micile aranjamente cu un vânzător încât frigiderul să fie plin în plină penurie comunistă, le dădeau iluzia libertății. Viața părea prin ea însăși frumoasă, viața privată putea ascunde după draperie viața publică odioasă (cu mascarade penibile de tipul vopsirii unor brazi cu ocazia unei vizite anunțate a lui Ceaușescu încât ei să pară
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de bucurie./ Cad scorburi mari de aur peste noi", "Izvorul pururi însă pur/ Și neîncepută pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se prefigura discret în Vămile pustiei se dezlănțuie acum drept adorare nemărginită a nevăzutului, vedere extaziată de penuria vizibilului, de sărăcia ființei redusă la limita subzistenței ontologice. "Văd liniștea luminilor dintâi/ Și liniștea luminii de pe urmă", " Văd miezul cum e veșnic miez" - spune ochiul; e însă doar un fel de a spune că vederii îi e dat să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]