3,855 matches
-
perechi slabe, iuți și mărunțele, se legăna, cu capul pe deasupra tuturor, un nepot falnic ca un balot care, cu pirpiria de nevastă ancorată la piept, străbătea lent sala, ca un transatlantic printre bărcuțe. Desfăcut la haină pentru a face loc pepenelui sugrumat pe care părea că și-l băgase în cămașă, primarul își prezentă socrilor mutra fălcoasă, descheiată la guler, cu gât scurt și lucios. Cu un ton de parcă ar fi pronunțat „Mihai Viteazul”, se recomandă socrului mic : - Pastramă, Gică Pastramă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care comuniștii i-au desființat bunicului afacerea, trecându-l înapoi la coarnele plugului. Costică i-a devenit ajutor la muncile câmpului, unde era de folos, în principal datorită fizicului lui, la săpat, la prășit și ca paznic la vie si pepenii verzi. Bunicul construia pentru el, în perioada caldă, la câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
care sunt cele coapte, iar Costică și mai puțin, așa că i-am cerut un cuțit și am început să facem țăncușe, direct din vrej, în lubenițele care apreciam noi, după mărime, că s-au copt. Am găurit cam treizeci de pepeni și nu am găsit nici unul copt. Așa că ne-am lăsat păgubași și ne-am întors repede acasă, pentru a nu fi acolo când va veni bunicul și va vedea năzbâtia. Ajuns la câmp și văzând dezastrul, bunicul l-a luat
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să se Întoarcă, dar Milton nu-l ascultă. Și era ciudat, pentru că acestea erau străzile lui. Milton le știa dintotdeauna. Acolo, pe Lincoln, era pe vremuri o tarabă cu fructe. Lefty obișnuia să se oprească acolo cu Milton ca să cumpere pepeni galbeni și-l Învăța pe Milton cum să-i aleagă pe cei dulci, uitându-se după Înțepături mici, făcute de albine. Mai Încolo, pe Trumbull, locuia doamna Tsatsarakis. Întotdeauna mă ruga să-i aduc bere din pivniță, gândi Milton. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aduseseră părinții mei să consult. (Și, mai rău, să mă consulte el pe mine.) Erau și sculpturi. Reproduceri din templul de la Kujaraho ocupau colțuri ale camerei, alături de plante smărăldii, uriașe. Profilate pe frunzișul verde ceruit, femei hinduse cu sâni ca pepenii se aplecau Înainte, oferindu-și orificiile ca ofrande bărbaților bine dotați care le primeau. Un panou de control superaglomerat, o adunătură de corpuri contorsionate, oriunde te uitai. ― Cum arată locul ăsta? șopti Tessie. ― E un decor cam neobișnuit, spuse Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
caz, m-am bucurat să-l văd. Nu mă mai săturam să-l privesc. În copilărie, indivizii ăștia care stăteau la colț de stradă Își coborau uneori ochelarii de soare ca să-mi facă cu ochiul, dornici s-o scoată din pepeni pe fetița albă care trecea cu mașina pe acolo, așezată pe bancheta din spate. Dar acum individul Îmi aruncă o cu totul altă privire. Nu-și coborî ochelarii, dar gura lui, nările lărgite și capul dat scurt pe spate Însemnau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de mâncare reprezintă cea mai bună cale pentru tine, îmi explică el, și după ce scoate din sertar o foaie goală de hârtie, începe să scrie. Pentru micul dejun, scrie el, voi mânca în fiecare zi fructe, câte vreau, dar fără pepene pentru că e mai greu de digerat. O să aștept mereu douăzeci de minute înainte să mănânc orice altceva, pentru a permite digestia fructelor. La prânz voi servi o salată cu doar una dintre grupele de mâncare, pentru că nu trebuie să amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ori, dintr-o dată s-ar preface neapărat într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe cea mai frumoasă dintre Cireșele gemene. Floarea-soarelui, ca sora
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
1937 a fost rândul meu să mă nasc, Mama Scumpă aflându-se de față la dramatica mea sosire pe lume. — Ar fi trebuit s-o vezi pe mama ta când era Însărcinată În nouă luni cu tine. Arăta ca un pepene cocoțat pe două bețișoare, balansându-se de colo-colo... În zori i s-a rupt apa, asta după ce ne-a făcut să așteptăm după ea toată noaptea. Cerul iernatic avea culoarea cărbunilor stinși, la fel și fața mamei tale... Erai prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unui văr de-al doilea, În Menlo Park, pregătindu-ne să vedem cum răsare luna plină. Cu felinare din hârtie și lumânări din care curgea ceara ne Îndreptam spre piscină. Iar În piscină am văzut luna apărând și tremurând, un pepene auriu, nu doar un disc plat cum o văzusem mereu până atunci. I-am auzit pe ceilalți gemând de plăcere. I-am văzut cum rămân cu gurile deschise, cum ochii li se tivesc de lacrimi. Aveam gura Închisă și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mici, banale și luminate slab cu becuri fluorescente din acelea care consumă puțin. Paturile unite, cearșafurile și prosoapele erau mai noi și mai curate decât cele din oricare alt hotel din oraș. Pe covor nu erau decât câteva pete de pepene. În fiecare zi se distribuia o cantitate mică de hârtie igienică, Îndeajuns pentru cei care nu fuseseră blagosloviți cu un stomac deranjat. Se putea obține mai multă la cerere sau furând-o din cărucioarele cu consumabile aflate pe coridor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de genți Împletite, coliere din jad de proastă calitate, suluri de material și mici Buddha de lemn ciopliți stângaci. Fiecare vânzător căuta să le atragă privirile prietenilor mei. Pe mal se aflau vânzătorii care ofereau produse mai practice pentru localnici: pepeni galbeni, verdețuri cu tulpini lungi, tomate, condimente aurii și roșii, vase de lut cu murături și pastă de creveți. Sarongurile femeilor aveau culori vii, ca ale unor oameni fericiți: roz, turcoaz, portocaliu. Bărbații stăteau pe vine, În longyin-urile lor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să faceți? Ce, pe voi pot să vă pun la curățat ceapă? - Vă rugăm domnu’ inginer, avem și noi probleme pe acasă, familii sărace, vrem să lucrăm și noi ceva, să câștigăm un ban cinstit. - Hai, dom’le nu vindeți pepeni la grădinar! Las’ că știu eu! V-ați găsit câte-o gagică și nu vă îndurați să le lăsați singure. Veniți cu mine! Ne-a înarmat cu câte un măturoi și ne-a dat sarcină să măturăm curtea. Oricât de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Apoi, pe rând, au intrat, membrii familiei. Madame Lisa, cu o rochie beige cu trenă, cu evantail și coafată "Pompadour", cu obrazul de 60 de ani vopsit gros, mereu cu vorba "Noi, femeile"... Apoi madame Cleo, încorsetată și cu sânii pepeni, examinîndu-mă cu pince-nez-ul; apoi madame Aspasie, subțire și nesfârșită, întoarsă ca un cinci. Se vorbea: "Mon Dieu!" - "C'est epatant!" "Noi, femeile!" - "Vai, cum zici!"... "Ți-aduci aminte!"... "Asta nu se cade!" M-a privit fiecare în felul ei: madame
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
doar pe la cârciumă, iar seara, când se Întorceau acasă pe șapte cărări, poposeau și pe la gardul de uluci al Mașei. „Hei, femeie, o strigau ei, clătinându-se, ce zici, o facem lată sau n-o facem?!“ Mașa Își ieșea din pepeni. La mojicie trebuia răspuns cu mojicie, astfel că, Îngroșându-și glasul și călcându-și peste inimă, Mașa striga: „S-o faci lată cu cine te-a adus pe lume ca să arzi gazul de pomană și să tai frunză la câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de piele sub abdomen? Dar, În fond, judecă el, cangurul și șobolanul sunt două specii Înrudite. În decursul timpului, s-au produs mutații. Acum nimic nu mai e ca altădată... Unora le-au crescut roșiile În grădină mari cât niște pepeni, altora vacile le-au fătat viței cu două și trei capete... Sfârșitul lumii e aproape“, medită el, umplându-și borcanul cu spirt Royal și Îndoindu-l cu zeama de la murături rămasă Într-o farfurie. „Mai doriți o felioară?“, se adresă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
casă. Poftim? Din curiozitate, nesiguranță, vocea lui Sammler se ridică. — Bani ascunși. O sumă mare. Nedeclarată vreodată. — Asta nu se poate, nu? — O, ba da, se poate, unchiule. Arăți surprins. De-ar fi Înăuntrul unei persoane la fel de simplu ca un pepene roșu - carne roșie, semințe negre. Când și când, ca o favoare față de persoane suspuse, Papa mai făcea operații. Dilatări și chiuretaje. Numai când era o criză grozavă, când vreo tânără moștenitoare din Înalta societate rămânea cu burta la gură. Ultrasecret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Cu siguranță că mama lui Danny avea să observe sângele de pe podea, noul unghi în care era așezat nasul lui Charlie și vânătăile care-i acopereau aproape tot trupul lui Danny. Era clar că Jina avea să-și iasă din pepeni, dar Danny și-a dat seama că nu-i păsa nici cât negru sub unghie. Îl durea și ultimul oscior din corp, dar durerea i se părea spectaculoasă, ca și când în el s-ar fi dizolvat un set întreg de senzații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sărăciei la rădăcina lăcomiei, nu scutură nucii. venind din a toamnei copilărie, sub o stea rătăcitoare, se naște poetul. aidoma unei cadâne, fântâna privirea-și ascunde sub vălul de sălcii. galeată nu-i: printre fluierăturile mierle-i uitată. miresme de pepene galben adumbresc sălașele somnului. deja ninge în dormitorul copiilor? luna mirată trage cu ochiul: aș merge și eu la zbenguială, mă zgârâie cam tare acest tradafir din fereastră. un câine mare ciobănesc doarme pe cojocul din mijlocul stânei. iarna va
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
asta. Iar eu spuneam, Scuze, și mă prefăceam că mă opresc, dar continuam s-o fac, ascunzându-mă după o pernuță sau o revistă. După o vreme, spunea: Știu că o faci în continuare. Iar eu îmi cam ieșeam din pepeni: Nu mă pot abține! E ... chestia mea, e... hobby-ul meu, mă ajută să mă relaxez. Nu poți să bei un pahar de vin? întreba el, iar eu plecam furioasă în dormitor unde sunam pe câte cineva și pălăvrăgeam după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o piatră. Dacă e de mărimea unei prune sau a unei pere, trebuie să-l tragi pe omul acela de mână, căci riscă să-și rănească adversarul până la sânge. Dacă în schimb pune mâna pe un bolovan de mărimea unui pepene verde, atunci poți pleca liniștit, căci omul ăla n-are deloc de gând să-l arunce; are doar nevoie să simtă o greutate în mâinile goale. Să ameninți că-i strângi de gât pe Zeruali și pe șeicul leproșilor, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
necesar, după care se întorceau într-un suflet. La piață, făcuseră adevărate raiduri prin dughene după ventilatoare din frunze de palmier și cumpăraseră blocuri gri de gheață ce fumegau ca niște mici incendii. Își odihneau capetele pe coaja rece a pepenilor înainte de a-i tăia, își țineau paharele pe frunte și pe obraji între înghițituri, își făceau vânt pe lângă plite cu mănunchiurile de spanac înainte să le dea într-un târziu drumul în oală, cu greu, de dragul mesei de seară. Săptămânile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fără vreun semn de îndreptare a comportamentului. Luna să făcuse mare, apoi se micșorase cât un fir de păr, apoi ajunsese din nou plină. Kulfi mergea senină pe lângă copaci, desculță, având aerul unei regine; era adormită, dar mânca felii de pepene, scuipând semințele care cădeau ca picăturile de ploaie pe lângă tufișuri. Dimineața găseau cotoare de mere și coji de alune sub patul ei, urme lipicioase care duceau de la oalele din bucătărie direct în camera ei. În buzunar îi găseau bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Dar se trezea odihnită, neamintindu-și nimic din hoinărelile nocturne, festinurile din miez de noapte, insistând că a dormit neîntoarsă în timp ce familia ei, pământie la față și amețită din pricina lipsei de somn, îi punea întrebări dimineața la ceai. În grădină, pepenii creșteau într-o încrengătură pe care degeaba se străduiau să o smulgă. Era clar că înnebunea. Da, aveau dovada - excentricitatea care afectase familia dinspre partea mamei timp de mai multe generații ieșea iar la iveală, exact când sperau că genele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fel sau în altul și toți se bucură de beneficiile ei nutriționale. Încerc să-i fac pe copiii mei să fie interesați de problemele spirituale, dar urechile lor sunt surde. Nu există nici o urmă de fruct când cumperi răsadul. Un pepene nu există înainte de anotimpul pepenilor. Înainte să-l tai, trebuie să-ți lipești întotdeauna urechea de coajă și să-l ciocănești într-o parte. Așa îți dai seama că e bine copt. Spionul își luă notițe pe un caiet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]